Halucinatiile pot fi definite drept o experienta senzoriala falsa care include de obicei un anumit grad de distorsiune in perceptia realitatii inconjuratoare. De ce apar, cand trebuie sa ne ingrijoreze, ce boli se pot ascunde in spatele lor aflam de la medicul Dr. Carmen-Ioana Blaj specialist psihiatrie.
Sistemul nervos central (SNC) este centrul de comanda al organismului, o retea sofisticata, ce coordoneaza functiile vitale. Aceasta structura proceseaza informatii, genereaza ganduri si emotii si controleaza miscarile involuntare si voluntare. Datorita structurii sale complexe, formata din miliarde de neuroni si celule gliale, comunica rapid si eficient cu toate partile corpului. Insa, ca orice organ sau sistem, si SNC este susceptibil la anumite boli si afectiuni. Descopera in urmatorul articol care este structura sistemului nervos central, care sunt bolile ce tin de aceasta zona, ce optiuni de tratament exista, dar si cum il poti proteja.
Gestionarea dietei poate juca un rol important in controlul epilepsiei, chiar daca nu exista alimente strict interzise. Esential este sa se evite consumul excesiv al anumitor tipuri de alimente care pot excita sistemul nervos central sau care pot interfera cu medicamentele prescrise pentru aceasta conditie. In mod special, alimentele cu un indice glicemic ridicat ar trebui abordate cu prudenta, deoarece fluctuatiile bruste ale glicemiei, fie ca este vorba de cresteri sau scaderi, pot declansa crize epileptice.
Epicondilita, cunoscuta si sub denumirea de "cotul tenismenului" sau "cotul jucatorului de golf", este o afectiune care afecteaza tendoanele de la nivelul cotului. Aceasta este caracterizata prin inflamatia sau deteriorarea tendoanelor care se ataseaza de oasele epicondilului, adica acele proeminente osoase de la nivelul cotului.
Boala Lafora este o forma mostenita, severa de epilepsie mioclonica progresiva. Conditia incepe cel mai frecvent cu crize epileptice in copilaria tarzie sau adolescenta. Alte semne si simptome includ dificultati de mers pe jos, spasme musculare (mioclonie) si dementa. Persoanele afectate se confrunta, de asemenea, cu o deteriorare cognitiva rapida, care incepe in jurul aceleiasi perioade de timp cu convulsiile.
EEG este utilizat pentru a diagnostica si evalua diverse tulburari ale creierului, cum ar fi epilepsia, tulburarile de somn, tumorile creierului, leziunile creierului, tulburarile de dezvoltare a creierului si tulburarile de constiinta. Poate fi, de asemenea, utilizat pentru a monitoriza activitatea creierului in timpul anumitor proceduri medicale sau in studii de cercetare. Electroencefalograma (EEG) este recomandata in mai multe situatii clinice, inclusiv in cazul celor bolnavi de epilepsie. Aici EEG este un instrument fundamental pentru diagnosticul si clasificarea diferitelor tipuri de epilepsie. Ajuta la identificarea anomaliilor activitatii electrice a creierului care sunt asociate cu convulsii.
Epilepsia la copii este o tulburare neurologica care se manifesta prin episoade recurente de convulsii sau crize. Aceasta poate fi cauzata de o varietate de factori si poate fi tratata cu succes in majoritatea cazurilor. Afectiunea este o boala cronica si este cauzata de descarcarea electrica anormala a neuronilor in cortexul cerebral. Aproximativ 70% dintre cazuri sunt controlate sau vindecate cu medicamente.
Sistemul nervos vegetativ, numit si sistem nervos autonom, este responsabil cu coordonarea functiilor organelor care nu pot fi controlate voluntar: inima, plamani, glande glande endocrine si exocrine. Conform cu rolul sau, sistemul nervos vegetativ se imparte in sistem nervos simpatic si sitem nervos parasimpatic. Sistemul nervos simpatic isi are originea in maduva spinarii, zona toraco-lombara, iar cel parasimpatic isi are originea in zona crani
