Sistemul nervos central: cele mai comune boli si afectiuni
Sistemul nervos central (SNC) este centrul de comanda al organismului, o retea sofisticata, ce coordoneaza functiile vitale. Aceasta structura proceseaza informatii, genereaza ganduri si emotii si controleaza miscarile involuntare si voluntare.
Datorita structurii sale complexe, formata din miliarde de neuroni si celule gliale, comunica rapid si eficient cu toate partile corpului. Insa, ca orice organ sau sistem, si SNC este susceptibil la anumite boli si afectiuni. Vezi mai jos care este structura sistemului nervos central, care sunt bolile ce tin de aceasta zona, ce optiuni de tratament exista, dar si cum il poti proteja.
Ce este sistemul nervos central (SNC)?
Ce este sistemul nervos somatic?
Structura si functiile sistemului nervos
Interactiunea dintre sistemul nervos central si cel periferic
Afectiuni si boli ale sistemului nervos
Tratament pentru afectiunile sistemului nervos central
-
Brahmi Gotu Kola Sistemul Nervos si Deficit de Atentie, 60 capsule, Organic IndiaPret 57,32 Lei Pret vechi 69,90 Lei
Ce este sistemul nervos central (SNC)?
Sistemul nervos central este alcatuit din encefal si maduva spinarii. Encefalul cuprinde creierul mare, creierul mic (cerebelul) si trunchiul cerebral. Cele doua componente sunt protejate, dupa cum urmeaza, de cutia craniana (encefalul) si de coloana vertebrala (maduva spinarii).
Ce este sistemul nervos somatic?
Sistemul nervos periferic conecteaza sistemul nervos central cu restul corpului, prin intermediul nervilor. Sistemul nervos somatic (SNS) este una dintre componentele sale, fiind responsabil cu reglarea miscarilor voluntare ale corpului si cu transmiterea informatiilor senzoriale la sistemul nervos central. SNS este format din:
- Nervi senzoriali - transporta semnalul nervos de la piele, muschi si articulatii la creier;
- Nervi motorii - trimit comenzi de la creier la muschii scheletici.
Prin comparatie cu sistemul nervos autonom, ce regleaza functiile involuntare ale organelor si sistemelor, cel somatic este responsabil pentru actiuni constiente precum mersul, vorbitul sau ridicarea unui obiect.
-
Neuroalfa, 20 capsule moi, BenesioPret 34,65 Lei Pret vechi 49,50 Lei
![[2025] [MAI] [SPRING] [Cadou] [Cosmo Pharm] Biotina Seleniu Zinc [prag 60lei]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/_/e/_eticheta-cadou-rotund_1.png)
Ce sunt centrii nervosi?
Centrii nervosi reprezinta o alta componenta a sistemului nervos central si sunt prezenti atat in creier, cat si in maduva spinarii. Acestia coordoneaza si integreaza informatiile pe care le primesc de la organele de simt si controleaza raspunsul organismului. Centrii nervosi sunt formati din neuroni interconectati ce proceseaza si transmit impulsuri nervoase, fiind esentiali pentru functiile motorii, senzoriale, autonome si cognitive. In functie de rolul lor, pot fi de trei tipuri:
- Centri nervosi motorii - sunt responsabili de controlul miscarilor voluntare si involuntare;
- Centri nervosi senzoriali - proceseaza informatii legate de durere, temperatura si alti stimuli de acest fel, fiind legati, in principal, de simturi;
- Centri nervosi vegetativi - regleaza activitati involuntare precum digestia, respiratia sau ritmul cardiac.
Structura si functiile sistemului nervos
Sistemul nervos este o mare componenta a organismului, fiind responsabil pentru mii sau zeci de mii de procese, in fiecare zi. Din acest motiv, creierul a evoluat intr-o structura complexa, fiecare componenta avand rolurile sale precise. Afla mai jos din ce este format sistemul nervos central, dar si care sunt componentele si functiile sale.
Organizarea histologica a sistemului nervos central
Sistemul nervos central este alcatuit din:
- Substanta cenusie - contine corpurile neuronilor si este implicata in procesarea informatiilor;
- Substanta alba - asigura transmiterea rapida a impulsului nervos.
Substanta cenusie predomina in creier la suprafata (cortexul cerebral), iar in maduva spinarii, se afla la interior.
Din ce este format sistemul nervos central?
Sistemul nervos central este format din creier si maduva spinarii. Cele doua componente sunt protejate de structuri osoase si sunt inconjurate de meninge (trei membrane protectoare) si de lichidul cefalorahidian, ce ofera sustinere si protectie.
Cum este organizat sistemul nervos central?
Creierul si maduva spinarii au structuri specifice, cu functii esentiale pentru organism. Iata cum este organizat sistemul nervos central.
-
Tonico Forte 10 ml, tonic pentru organism, 10 flacoane, BenesioPret 28,28 Lei Pret vechi 40,40 Lei
Creierul
- Cortexul cerebral - este partea exterioara a creierului, responsabila de gandire, memorie, perceptie senzoriala si miscari voluntare.
Acesta are patru lobi:
- Frontal - implicat in controlul miscarilor voluntare, functia de planificare, luarea deciziilor, controlul emotiilor, comportament social, producerea limbajului;
- Parietal - procesarea informatiilor senzoriale, perceptia spatiala si orientarea in spatiu, recunoasterea formelor si coordonarea miscarilor;
- Temporal - procesarea sunetelor si intelegerea limbajului, memoria pe termen lung, recunoasterea fetelor, interpretarea emotiilor si a stimulilor vizuali. Aici se afla hipocampul, cu rol in formarea memoriei si orientarea spatiala, si amigdala, implicata in procesarea emotiilor, mai ales a celor legate de frica si de supravietuire;
- Occipital - procesarea informatiilor vizuale, recunoarea formelor, a culorilor si a miscarii.
- Diencefalul - include talamusul (centrul de releu pentru informatiile senzoriale) si hipotalamusul (functiile autonome precum starea de foame, temperatura corporala si procesarea emotiilor);
- Trunchiul cerebral - leaga creierul de maduva spinarii si este implicat in functii vitale, precum respiratia si ritmul cardiac. De interes este si substanta radiculara, o retea neuronala complexa, care se afla la acest nivel si care detine un rol crucial in reglarea starii de veghe si in instalarea somnului;
Trunchiul cerebral are trei componente:
- Bulbul rahidian;
- Puntea;
- Mezencefalul.
- Cerebelul - este implicat in coordonarea miscarilor, mentinerea echilibrului si a posturii.
Maduva spinarii si rolul sau in sistemul nervos central
Maduva spinarii are o forma alungita si cilindrica si se afla in interiorul coloanei vertebrale. Transmite impulsurile nervoase de la creier la restul corpului si joaca un rol in reflexele involuntare. Se imparte in segmente cervicale, toracice, lombare, sacrale si coccigiene.
- Segmentele cervicale (C1-C8) - controleaza gatul, bratele si zona superioara a trunchiului;
- Segmentele toracice (T1-T12) - coordoneaza toracele si partea superioara a abdomenului;
- Segmentele lombare (L1-L5) - controleaza partea inferioara a abdomenului si picioarele;
- Segmentul coccigian - controleaza zona coccgiana (regiunea de la capatul coloanei vertebrale).
Totodata, maduva spinarii contine substanta cenusie si substanta alba:
- Substanta cenusie - este situata in centrul maduvei si are forma literei „H” sau a unui fluture pe sectiunea transversala. Este formata din corpuri neuronale si interneuroni implicati in reflexe si transmiterea informatiilor.
De asemenea, are trei componente:
- Coarnele anterioare (controleaza muschii);
- Coarnele posterioare (neuronii senzoriali);
- Coarnele laterale (implicate in functii autonome).
- Substanta alba - se afla la exteriorul substantei cenusii si este formata din fibre nervoase mielinizate.
Aceste fibre sunt de doua tipuri:
- Cai ascendente - transmit informatiile senzoriale la creier;
- Cai descendente - duc comenzile motorii de la creier la corp.
Ce rol indeplineste maduva spinarii in cadrul sistemului nervos central?
Maduva spinarii indeplineste mai multe functii, in cadrul sistemului nervos central. Iata care sunt acestea:
- Transmiterea impulsurilor nervoase - maduva spinarii este un fel de „autostrada” pe care circula impulsurile nervoase, de la creier la corp si invers;
- Coordonarea reflexelor - asigura un raspuns rapid si protejeaza corpul de eventualele pericole. De exemplu, un reflex de acest fel este retragerea mainii de pe un obiect fierbinte;
- Integrarea informatiilor intre diferite segmente ale corpului - fiecare segment al maduvei spinarii coordoneaza anumiti muschi si organe, astfel ca, prin structura sa interna complexa, asigura buna comunicare intre aceste regiuni;
- Functii autonome - tot in maduva spinarii se afla centrii nervosi responsabili cu reglarea unor functii autonome precum ritmul cardiac, respiratia sau digestia. Acestea sunt controlate involuntar, iar maduva spinarii inlesneste transmiterea impulsurilor nervoase pentru a mentine homeostazia (mentinerea constanta a unor elemente ale corpului, de exemplu, temperatura).
Ce functii are sistemul nervos central?
Sistemul nervos central are mai multe functii, esentiale pentru supravietuire si adaptare. Iata care sunt acestea:
- Functia senzoriala - sistemul nervos primeste, proceseaza si interpreteaza informatiile sub forma impulsurilor nervoase, venite de la organele de simt (gust, vaz, auz, miros, atingere). Cu ajutorul centrilor specializati din creier, organismul percepe si reactioneaza la mediul din jur;
- Functia motorie - coordoneaza miscarile voluntare si involuntare. Cortexul cerebral este implicat in miscarile constiente, in timp ce maduva spinarii si trunchiul cerebral regleaza reflexele si miscarile automate;
- Functia de reglare a activitatilor involuntare - sistemul nervos central regleaza respiratia, digestia, temperatura corporala, ritmul cardiac, prin centrii nervosi din trunchiul cerebral si din hipotalamus;
- Functia cognitiva si emotionala - creierul este direct implicat in gandire, invatare, atentie si luarea deciziilor. De asemenea, regleaza emotiile si comportamentele, prin intermediul hipocampului si al amigdalei;
- Functia de integrare si coordonare - sistemul nervos central primeste si proceseaza informatii in mod simultan din diferite parti ale corpului, le integreaza si apoi genereaza raspunsuri, toate intr-un timp foarte scurt. De asemenea, este implicat in mentinerea echilibrului si a posturii.
Interactiunea dintre sistemul nervos central si cel periferic
Pentru a asigura o buna coordonare si realizarea diferitelor procese din corp, sistemul nervos central trebuie sa comunice cu sistemul nervos periferic.
Cum comunica sistemul nervos central cu cel periferic?
Cele doua sisteme comunica prin nervii spinali si cranieni. Acestia permit transmiterea informatiilor intre creier, maduva spinarii si restul corpului, asigurand perceptia senzoriala, functiile autonome si coordonarea miscarii. Iata cum se realizeaza aceasta comunicare:
- Transmiterea semnalelor motorii - sistemul nervos central (SNC) trimite semnale motorii spre sistemul nervos periferic (SNP) prin caile descendente ale maduvei spinarii. Semnalele motorii sunt generale in cortexul cerebral si circula prin trunchiul cerebral si prin maduva spinarii, iar prin intermediul nervilor periferici ajung la muschi, unde provoaca miscari voluntare;
- Transmiterea informatiilor senzoriale - SNP transmite semnalele senzoriale spre SNC prin caile ascendente ale maduvei spinarii. De exemplu, un stimul extern (precum durerea) este detectat de receptorii senzoriali din piele si este transmis, prin nervii periferici, spre maduva spinarii si de acolo la creier, unde este procesat si interpretat. In ciuda acestei complexitati, dupa ce ne-am lovit, durerea este perceputa de creier si este transmisa constientului in cateva milisecunde. Astfel, devenim constienti de durere imediat dupa ce ne-am lovit;
- Nervii spinali si cranieni - nervii spinali sunt conectati la maduva spinarii, iar fiecare segment duce semnalul intre sistemul nervos central si diferite parti ale corpului. De asemenea, nervii spinali transmit semnalele motorii si senzoriale spre si dinspre extremitatile corpului. Nervii cranieni (a doua componenta) sunt direct conectati la creier si transmit semnalele intre cap (fata, ochi, urechi) si creier;
- Sistemul nervos autonom - este implicat in functiile involuntare ale organismului. Include sistemul nervos simpatic si sistemul nervos parasimpatic. Ele sunt implicate in coordonarea unor functii fiziologice precum respiratia, ritmul cardiac etc.
Care este importanta acestei interactiuni pentru functionarea organismului?
Interactiunea dintre sistemul nervos central si sistemul nervos periferic este vitala pentru functionarea organismului, deoarece asigura coordonarea functiilor motorii, senzoriale si autonome. De asemenea, prin comunicarea dintre SNC si SNP, organismul se adapteaza la mediul exterior, creste ritmul cardiac la nevoie, ajusteaza secretia hormonala, regleaza temperatura corporala etc.
In lipsa acestei comunicari, organismul nu ar putea sa raspunda pe masura si rapid la stimuli, sa isi mentina homeostazia si sa realizeze activitatile de zi cu zi (autonome si voluntare).
Afectiuni si boli ale sistemului nervos
Exista o mare varietate de afectiuni ale sistemului nervos central, ele putand afecta atat creierul, cat si maduva spinarii. Iata care sunt cele mai frecvente:
Accidentul vascular cerebral (AVC)
Atacul vascular cerebral apare atunci cand fluxul sanguin catre o parte a creierului este intrerupt din cauza unui blocaj (AVC ischemic) sau a unei hemoragii (AVC hemoragic). Existenta unui AVC poate duce la dificultati de vorbire, paralizie, chiar si la pierderea functiilor cognitive. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, aproximativ 15 milioane de oameni sufera un AVC in fiecare an, dintre care 5 milioane mor, iar alte 5 milioane raman cu dizabilitati.
Boala Alzheimer
Boala Alzheimer este o forma de dementa degenerativa care afecteaza memoria, gandirea, comportamentul si viata de zi cu zi. In Alzheimer, neuronii sunt distrusi treptat, ceea ce contribuie la pierderea capacitatilor cognitive. Aproximativ 50 de milioane de oameni traiesc cu dementa, dintre care 60-70% au Alzheimer.
Ai grija de sanatatea celor dragi, cu un supliment alimentar adaptat nevoilor acestora. Vezi cum sa alegi suplimente pentru persoanele varstnice.
Boala Parkinson
Boala Parkinson este o afectiune neurologica degenerativa care apare pe fondul pierderii celulelor nervoase care produc dopamina, un neurotransmitator implicat in controlul miscarilor. Se manifesta prin tremuraturi, rigiditate musculara, lentoare in miscare. Se estimeaza ca aproximativ 10 milioane de oameni la nivel global traiesc cu boala Parkinson.
Epilepsia
Epilepsia este o alta boala neurologica des intalnita si care apare ca urmare a activitatii electrice anormale din creier. Crizele pot varia in intensitate, de la usoare la convulsii severe, cu afectarea comportamentului si a starii generale. In ciuda tratamentului, unele crize epileptice nu pot fi prevenite cu totul. Aproximativ 50 de milioane de oameni la nivel global au epilepsie.
Meningita
Meningita este o inflamatie a meningelor, membranele care protejeaza creierul si maduva spinarii. Inflamatia poate avea o cauza bacteriana, virala sau fungica, iar simptomele pot include dureri de cap intense, febra, greata, confuzie si, in cazuri grave, leziuni cerebrale. Sunt diagnosticate aproximativ 2 milioane de persoane anual si 20% se confrunta cu dizabilitate.
Encefalita
Encefalita este o inflamatie a creierului, aparuta mai ales din cauza unei infectii virale, asa cum este virusul herpes sau West Nile. Cauzeaza simptome precum febra, confuzie, convulsii, iar in cazuri grave, leziuni cerebrale. Afecteaza 5-10 persoane la 100.000 de oameni in fiecare an, iar numarul de decese a scazut in ultimii 30 de ani, de la aproximativ 110.000 pe an, in anii ‘90, la 90.000 in 2019, asa cum arata un studiu publicat in Journal of Infection, in anul 2022.
Scleroza multipla
Scleroza multipla este o boala autoimuna ce are si o componenta neurologica. In acest caz, sistemul imunitar ataca teaca de mielina care acopera fibrele nervoase ale sistemului nervos central. Prin urmare, semnalele nervoase nu se mai transmit la fel de eficient si apar simptome precum slabiciunea musculara, problemele de coordonare si de mentinere a echilibrului, tulburarile de vedere. Aproximativ 2,8 milioane de oameni traiesc cu scleroza multipla la nivel global, femeile fiind afectate intr-o proportie mai mare.
Tumorile cerebrale
Tumorile cerebrale pot fi benigne sau maligne (canceroase) si pot afecta orice zona a creierului. In functie de locatia lor, pot cauza simptome precum dureri de cap, greata, varsaturi, pierderea echilibrului, probleme de vedere sau vorbire. Incidenta bolii este de 3,7 per 100.000 de barbati si 2,6 per 100.000 de femei, conform unor date publicate in jurnalul stiintific Cancer, in anul 2010.
Scleroza laterala amiotrofica (SLA)
Scleroza laterala amiotrofica este o boala neurodegenerativa care afecteaza neuronii motorii responsabili de controlul muschilor. Boala duce la slabirea treptata a musculaturii, pana la paralizie. SLA afecteaza atat muschii bratelor si ai picioarelor, cat si pe cei folositi pentru respiratie. Prevalenta SLA este de 4,42 la 100.000 de locuitori, iar incidenta creste odata cu varsta, asa cum arata o cercetare publicata in Journal of Neurology, in anul 2020.
Leziunile maduvei spinarii
Leziunile maduvei spinarii pot duce la paralizie partiala sau totala a diferitelor parti ale corpului, in functie de gravitatea leziunii si de locatie. Pot fi cauzate de accidente, traumatisme cerebrale, infectii sau tumori. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, aproximativ 15 milioane de oameni au leziuni ale maduvei spinarii.
Metode de diagnostic
Diagnosticul bolilor sistemului nervos central implica un proces complex, care se bazeaza pe evaluarea clinica, investigatii imagistice si analize de laborator.
Evaluarea clinica si istoricul medical
- Istoricul medical - medicul neurolog va discuta cu pacientul despre istoricul medical al sau si a familiei, daca a existat un AVC in trecut, boli autoimune, simptome;
- Examenul fizic - examenul fizic implica testarea functiilor motorii (reflexe si forta musculara), coordonarea miscarilor, echilibru, perceptie tactila, vizuala, auditiva, evaluarea memoriei si gandire logica.
Investigatii imagistice
- Tomografia computerizata (CT) - ajuta la detectarea unor leziuni cerebrale, tumori, hemoragii, accidente vasculare cerebrale;
- Rezonanta magnetica (RMN) - ofera informatii detaliate cu privire la structurile creierului si la maduva spinarii. Ajuta la diagnosticarea sclerozei multiple, a tumorilor si a altor leziuni;
- Tomografia cu emisie de pozitroni (testul PET) - teste avansate de imagistica, ce observa activitatea metabolica a creierului, ajutand la diagnosticarea bolii Alzheimer sau Parkinson;
- Electroencefalograma - masoara activitatea electrica a creierului si poate fi folosita pentru a diagnostica epilepsia;
- Electromiografia - se folosesc electrozi speciali pentru a inregistra activitatea electrica a muschilor. Ajuta la diagnosticarea sclerozei laterale amiotrofice.
- Examinarea lichidului cefalorahidian - se realizeaza o punctie lombara in zona maduvei spinarii. Poate diagnostica o infectie precum meningita sau encefalita, scleroza multipla sau bolile neurodegenerative;
- Testele de sange - pentru a identifica bacteriile, virusurile sau ciupercile care au cauzat infectia (daca este cazul).
Tratament pentru afectiunile sistemului nervos central
Tratamentul bolilor sistemului nervos central depind de tipul de afectiune, precum si de severitatea sa. Scopul este de a ameliora simptomele, de a incetini progresul bolii si de a imbunatati calitatea vietii. Tratamentul bolilor neurologice poate include:
- Medicamente - sunt esentiale in gestionarea bolilor neurologice si depind de afectiunea tratata. De exemplu, pentru boala Alzheimer se recomanda medicamente care sa inhibe colinesteraza si sa incetineasca progresul degradarii cognitive, in timp ce, pentru epilepsie, se recomanda anticonvulsive care pot controla, intr-o oarecare masura, crizele. In scleroza multipla se recomanda corticosteroizi, iar pentru Parkinson, medicamente care cresc nivelul de dopamina. Toate aceste medicamente sunt pe baza de prescriptie medicala si se iau doar la recomandarea unui medic neurolog;
- Terapia fizica si reabilitarea - in anumite afectiuni neurologice care afecteaza functiile motorii, sunt indicate exercitii fizice speciale, pentru imbunatatirea mobilitatii si a echilibrului;
- Interventii chirurgicale - pot fi necesare in cazul unor tumori, de exemplu. De asemenea, in boala Parkinson, stimularea cerebrala profunda poate ameliora simptomele motorii. In cazul accidentelor vasculare cerebrale, interventia chirurgicala poate elimina un cheag de sange sau reconstrui arterele afectate.
Mentinerea sanatatii sistemului nervos central
Grija fata de sistemul nervos central este, de fapt, grija fata de buna functionare a intregului organism. Chiar si daca te simti sanatos, exista anumite masuri pe care le poti lua, pentru a avea grija de sistemul nervos:
- Adopta un stil de viata activ, cu exercitii fizice regulate - activitatea fizica are un impact pozitiv asupra sanatatii cerebrale. Plimbarile, alergatul, inotul, mersul pe bicicleta sau alte sporturi stimuleaza circulatia sangelui si oxigenarea creierului;
- Alege alimente sanatoase pentru creier - include alimente care contin acizi grasi Omega 3 (peste gras, seminte de in, nuci), legume verzi, fructe si limiteaza alimentele ultraprocesate;
- Mentine hidratarea optima - bea cel putin doi litri de lichide pe zi. Deshidratarea afecteaza concentrarea si memoria;
- Odihneste-te cat ai nevoie - somnul este vital pentru sanatatea creierului si consolidarea informatiilor. Un adult ar trebui sa doarma 7-9 ore pe noapte;
- Redu stresul prin activitati relaxante - precum meditatia, yoga, exercitiile de respiratie sau timpul petrecut in natura;
- Pune-ti mintea la treaba - pentru a-ti mentine creierul tanar, este indicat sa iti mentii mintea activa. Implica-te in activitati care iti stimuleaza gandirea, invata o noua limba straina, rezolva puzzle-uri. Astfel de activitati mentin plasticitatea cerebrala si previn declinul cognitiv;
- Limiteaza consumul de alcool si fumatul.
Alege suplimente pentru un creier sanatos de la Springfarma si beneficiezi de produse de calitate, la un pret avantajos.
Cum pot fi prevenite afectiunile sistemului nervos?
Desi nu poti preveni cu totul afectiunile sistemului nervos central, poti lua masuri pentru a reduce riscurile si factorii care pot duce la dezvoltarea de boli neurologice. Iata cateva strategii preventive:
- Ai grija la factorii de risc cardiovascular - hipertensiunea arteriala, colesterolul ridicat si diabetul sunt factori de risc majori pentru accidentul vascular cerebral si alte afectiuni neurologice. Alimentatia sanatoasa, miscarea si monitorizarea tensiunii arteriale si a glicemiei pot reduce riscul de afectiuni neurologice;
- Foloseste echipamente de protectie adecvate pentru ciclism sau sporturi de contact;
- Ia masuri pentru a preveni infectiile sistemului nervos - vaccineaza-te impotriva meningitei si adopta masuri de igiena pentru a preveni infectiile virale sau bacteriene. De asemenea, limiteaza expunerea la persoane bolnave;
- Evita expunerea la substante toxice precum metalele grele si solventii chimici. Prevenirea expunerii presupune purtarea echipamentului de protectie adecvat la locul de munca, daca vii in contact cu compusi periculosi, si evitarea folosirii lor in gospodarie;
- Daca ai rude apropiate cu boli neurologice, este important sa discuti cu medicul specialist, pentru a evalua riscurile.
Redescopera o stare de bine, cu medicamente impotriva anxietatii si oboselii. Alege produsele de care ai nevoie de la Springfarma, locul unde gasesti informatii utile si solutii pentru problemele tale.
Sistemul nervos central, cu structura sa complexa, asigura functiile vitale, fiind centrul de comanda si de coordonare al intregului organism. Datorita functiilor sale, este vital sa ai grija de sanatatea sistemului nervos printr-un stil de viata echilibrat, alimente sanatoase, miscare si un somn odihnitor.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
- What are the parts of the nervous system?, https://www.nichd.nih.gov/health/topics/neuro/conditioninfo/parts
- Anatomy, Central Nervous System, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK542179/
- Introduction to the Nervous System, https://training.seer.cancer.gov/anatomy/nervous/
- Nervous system, https://www.healthdirect.gov.au/nervous-system
- Neuroanatomy, Central Nervous System (CNS), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK442010/
- Neuroanatomy, Somatic Nervous System, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK556027/
- Evolution of the Human Nervous System Function, Structure, and Development, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5647789/
- An overview of the nervous system, https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0263931921001411
- Updating perspectives on spinal cord function: motor coordination, timing, relational processing, and memory below the brain, https://www.frontiersin.org/journals/systems-neuroscience/articles/10.3389/fnsys.2024.1184597/full
- Brain-spinal cord interaction in long-term motor sequence learning in human: An fMRI study, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35331873/
- The brain and spinal cord, https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/brain-tumours/brain-and-spinal-cord
- Interactions between central nervous system and peripheral metabolic organs, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35771484/
- Nervous system diseases, https://www.healthdirect.gov.au/nervous-system-diseases
- Neurological Disorders, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK361950/
- Over 1 in 3 people affected by neurological conditions, the leading cause of illness and disability worldwide, https://www.who.int/news/item/14-03-2024-over-1-in-3-people-affected-by-neurological-conditions--the-leading-cause-of-illness-and-disability-worldwide
- Techniques for Neurological Disorders, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK593674/
- The Neurologist's Role in Promoting Brain Health: Emerging Issues in Neurology, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39680817/
- In brief: How does the nervous system work?, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279390/
- Stroke, Cerebrovascular accident, https://www.emro.who.int/health-topics/stroke-cerebrovascular-accident/index.html
- Dementia, https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/dementia
- Meningitis, https://tracker.meningitis.org/
- New Estimates of Incidence of Encephalitis in England, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3810913/
- Global magnitude of encephalitis burden and its evolving pattern over the past 30 years, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0163445322002110
- Rising prevalence of multiple sclerosis worldwide: Insights from the Atlas of MS, third edition, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7720355/
- Brain Tumor Epidemiology: Consensus from the Brain Tumor Epidemiology Consortium (BTEC), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2861559/
- Global variation in prevalence and incidence of amyotrophic lateral sclerosis: a systematic review and meta-analysis, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31797084/
- Spinal cord injury, https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/spinal-cord-injury
