Encefalograma: Ce poti afla prin inregistrarea activitatii cerebrale
Electroencefalograma (EEG) este o procedura in care electrozii sunt plasati pe scalpul pacientului pentru a masura si inregistra activitatea electrica a creierului. Acesti electrozi detecteaza semnale electrice generate de celulele creierului si le inregistreaza ca unde ale creierului intr-un dispozitiv de inregistrare. EEG este utilizat pentru a diagnostica si evalua diverse tulburari ale creierului, cum ar fi epilepsia, tulburarile de somn, tumorile creierului, leziunile creierului, tulburarile de dezvoltare a creierului si tulburarile de constiinta. Poate fi, de asemenea, utilizat pentru a monitoriza activitatea creierului in timpul anumitor proceduri medicale sau in studii de cercetare. Electroencefalograma (EEG) este recomandata in mai multe situatii clinice, inclusiv:
Epilepsie: EEG este un instrument fundamental pentru diagnosticul si clasificarea diferitelor tipuri de epilepsie. Ajuta la identificarea anomaliilor activitatii electrice a creierului care sunt asociate cu convulsii. Tulburari de somn: EEG este utilizat in studiul tulburarilor de somn, cum ar fi apneea de somn, narcolepsia si tulburarile de ritm circadian. Permite analiza modelelor de somn si detectarea modificarilor activitatii creierului in diferitele etape ale somnului.
Encefalopatie: EEG poate fi utila pentru evaluarea functiei creierului in cazurile de encefalopatie, care este o tulburare caracterizata prin disfunctie difuza a creierului. Poate prezenta tipare anormale ale activitatii electrice cerebrale legate de encefalopatie metabolica, toxica sau infectioasa. Evaluarea leziunilor cerebrale: In cazurile de traumatisme la nivelul capului sau leziuni cerebrale, EEG poate ajuta la evaluarea functiei creierului si la detectarea posibilelor anomalii ale activitatii electrice.
Tulburari neurologice: EEG este utilizat in diagnosticul si monitorizarea tulburarilor neurologice, cum ar fi encefalopatia, boala Alzheimer, Parkinson si alte tulburari de miscare. Tumori cerebrale: In unele cazuri, EEG poate ajuta la detectarea tumorilor cerebrale. Tumorile cerebrale provoaca adesea modificari ale activitatii electrice a creierului care pot fi evidente intr-un EEG.
Evaluarea tulburarilor de dezvoltare a creierului: la copiii cu intarzieri de dezvoltare, tulburari de invatare sau tulburari de comportament, EEG poate ajuta la evaluarea activitatii electrice a creierului si la detectarea posibilelor anomalii.
Evaluarea tulburarilor psihiatrice: in anumite tulburari psihiatrice, cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolara, EEG poate fi utilizat ca instrument complementar pentru a evalua functia creierului si pentru a ajuta la diagnostic. Alte situatii in care este necesar EEGꓽ
Pentru pacientii aflati in coma, EEG determina gradul de activitate cerebrala
Evaluarea intoxicatiei cu medicamente
In timpul unei interventii chirurgicale/ proceduri, EEG monitorizeaza fluxul sangvin cerebral
Pentru persoanele care au tulburari de somn, EEG studiaza fiziologia somnului
Evaluarea leziunilor cerebrale (AVC) si a traumatismelor
EEG este util pentru controlarea profunzimii anesteziei
Diagnosticarea starilor de lesin
Diagnosticarea anumitor afectiuni ale coloanei vertebrale
Evaluarea tulburarilor de memorie, a dementelor si psihozelor
Ce inseamna rezultate anormale ale EEG-ului
Acestea pot fi cauzate de urmatoarele, insa nu se rezuma doar la acesteaꓽ
Lovitura la cap
Epilepsie sau o alta afectiune convulsiva
Consum excesiv de droguri sau alcool
Tumori
Sangerare anormala sau hemoragie
Encefalita
Migrena
Tulburari ale somnului
Tesut mort ca urmare a blocarii fluxului de sange
Factori care pot influenta rezultateleꓽ
Respiratia
Transpiratia
Miscari involuntare
Miscari ale gurii
Pulsul si bataile inimii
Miscari musculare
De asemenea, si urmatoarele aspecte pot modifica rezultatele unui EEG:
Par gras sau fixativ/alte spray-uri aplicate pe par
Consumul de cofeina
Anumite medicamente, de exemplu sedativele
Valori scazute ale glicemiei
Lumini intermitente sau stralucitoare
In ce consta encefalograma
Electrozii, care sunt discuri mici metalice, se vor plasa pe suprafata capului pacientului. Acestia ”culeg” activitatea electrica transmisa la suprafata creierului, care rezulta din activitatea electrica a neuronilor. Creierul are celule care comunica prin intermediul impulsurilor electrice, fiind active tot timpul, chiar si cand subiectul doarme. Activitatea aceasta se prezinta sub forma de linii ondulate, pe o inregistrare EEG. Procedura se poate efectua atat la adulti, cat si la copii, de catre medicul neurolog. Electrozii sunt conductori prin care iese sau intra curentul electric. Acestia transfera informatiile din creier catre aparatul de EEG care inregistreaza si masoara datele
In timpul testului EEG, pacientul este de obicei intins pe o targa sau pe un scaun, iar electrozii sunt aplicati in diferite locatii pe scalp. Acesti electrozi sunt conectati la un dispozitiv de inregistrare care inregistreaza semnale electrice si le afiseaza ca modele de unda pe un monitor sau le salveaza pentru analize suplimentare de catre un specialist. In timpul examinarii pacientului i se recomanda sa mentina ochii inchisi, intrucat lumina determina diminuarea amplitudinii undelor, fapt general valabil la majoritatea pacientilor sanatosi. De asemenea, este indicat ca pacientul sa nu clipeasca si sa nu stranga din dinti. Investigatia este complet nedureroasa, prin urmare, pacientul nu va resimti niciun disconfort.
O electroencefalograma este o procedura medicala non-invaziva. Inainte de EEG, suprafata scalpului este de obicei curatata pentru a asigura un contact bun intre electrozi si piele. In unele cazuri, poate fi necesara scoaterea din par a produselor precum uleiuri, geluri sau alte produse deoarece acestea pot interfera cu semnalul electric. In acest sens, se recomanda ca pacientii sa se prezinte cu parul curat, fara produse de ingrijire (fixativ, gel, spray pentru protectie termica etc.). Electrozii sunt plasati in diferite locatii pe scalp. Cantitatea si locatia exacta a electrozilor pot varia in functie de sistemul utilizat si de tinta specifica EEG. Odata plasati electrozii, incepe inregistrarea activitatii electrice a creierului. Electrozii ridica semnalele electrice generate de neuroni in creier si le transmit unui dispozitiv de inregistrare.
Durata unei investigatii EEG poate varia, poate dura 20 de minute sau 2 ore, de exemplu. Acest interval variaza in functie de mai multi factori. In unele cazuri, in special atunci cand studiati tulburarile de somn, un EEG poate fi efectuat pe perioade mai lungi, chiar si in timpul somnului nocturn. Odata ce EEG este finalizat, rezultatele sunt analizate de un specialist, cum ar fi un neurolog. Testul presupune revizuirea undelor creierului inregistrate si identificarea tiparelor anormale sau distingerea unor caracteristici care pot indica o tulburare specifica.
Este important de mentionat ca EEG este un instrument de diagnostic si, de la sine, nu ofera o imagine detaliata a structurii creierului. Pentru a obtine imagini mai precise ale creierului pot fi utilizate alte metode de diagnostic, cum ar fi imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) sau tomografia computerizata (CT).
Hipospadias: Tot ce trebuie sa stiti despre aceasta afectiune
Hipospadiasul este un defect congenital care este definit ca o malformatie a uretrei masculine, care este anormal localizata in extremitatea inferioara a glandului, in fata inferioara a penisului sau la unirea penisului cu scrotul. Severitatea hipospadiasului va depinde de locatia deschiderii uretrale. In orice caz, barbatul va avea probleme in a avea contact sexual si respectiv in a ejacula, astfel incat sarcina va fi in mod natural complicata.
In general, hipospadiasul este, de asemenea, asociat cu o malformatie a preputului si cu o curbura a penisului spre burta. Acest tip de penis se numeste penis curbat congenital. Din cauza acestei curburi, hipospadias este considerat a fi o cauza a disfunctiei sexuale, deoarece poate face, din punct de vedere mecanic, imposibil actul sexual. In plus, ca urmare a pozitiei anormale a deschiderii uretrale, ejacularea in vagin este de asemenea impiedicata.
Frecventa debutului afectiunii este de aproximativ 1 si 8 copii nou-nascuti din 1000. Hipospadias are consecinte atat estetice, cat si functionale. Odata ce copilul este mai mare, aceasta malformatie poate provoca chiar consecinte psihologice. Pe de alta parte, hipospadiasul poate fi uneori insotit de un alt tip de malformatii care pot compromite fertilitatea masculului, cum ar fi criptorchidismul, ar trebui exclusa prezenta testiculelor ascunse si chiar diagnosticul de ambiguitate sexuala sau pseudohermafroditism.
Bibliografie:
Necrotizing Enterocolitis in Pulmonary Atresia with Intact Ventricular Septum; J. Hassoulas et al., 1985;
Neonatal Intussusception Misdiagnosed as Necrotizing Enterocolitis; American Journal of Perinatology, 1995;
Are Scores Reliable in Predicting the Need for Surgery and Mortality in Necrotizing Enterocolitis, Delphine, 2016;
Wernicke's Encephalopathy Complicating Pregnancy in a Woman with Neonatal Necrotizing Enterocolitis and Resultant Chronic Malabsorption; Ned L Williams et al., American Journal of Perinatology, 2009;
![[DEC] [SPRING] [2+1] [Avene]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
