Ghid nutritional pentru persoanele cu epilepsie: Ce pot manca si ce alimente trebuie sa elimine din dieta

Ghid nutritional pentru persoanele cu epilepsie: Ce pot manca si ce alimente trebuie sa elimine din dieta

Postat in: Dieta si sport
Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 28 octombrie 2024 Ultima actualizare: 28 octombrie 2024

 Gestionarea dietei poate juca un rol important in controlul epilepsiei, chiar daca nu exista alimente strict interzise. Esential este sa se evite consumul excesiv al anumitor tipuri de alimente care pot excita sistemul nervos central sau care pot interfera cu medicamentele prescrise pentru aceasta conditie. In mod special, alimentele cu un indice glicemic ridicat ar trebui abordate cu prudenta, deoarece fluctuatiile bruste ale glicemiei, fie ca este vorba de cresteri sau scaderi, pot declansa crize epileptice. Pentru a minimiza riscurile, se recomanda limitarea consumului de zahar, carbohidrati simpli si alimente procesate, care pot provoca variatii mari ale nivelului de zahar din sange. Adoptarea unui regim alimentar echilibrat, combinat cu exercitii fizice regulate, poate contribui nu doar la un stil de viata sanatos, dar si la o gestionare mai buna a epilepsiei.

In privinta dietei specifice, tratamentul alimentar cu un indice glicemic scazut se diferentiaza de dieta ketogenica prin proportia de calorii provenite din grasimi, care este de aproximativ 60% comparativ cu pana la 90% in cazul dietei keto. Acest regim cu indice glicemic scazut poate oferi o alternativa mai flexibila si mai putin restrictiva pentru persoanele cu epilepsie, facilitand gestionarea simptomelor intr-un mod care se aliniaza mai bine la diversele nevoi si preferinte individuale.

Alimente recomandate pentru persoanele care sufera de epilepsie

Pe langa tratamentul medicamentos, dieta joaca un rol foarte important pentru unii pacienti. Dieta ketogenica, caracterizata printr-un continut redus de carbohidrati si unul ridicat de grasimi, se distinge prin capacitatea sa de a reduce frecventa si gravitatea crizelor epileptice. Aceasta induce organismul intr-o stare de cetoza, care are efectul de a diminua numarul crizelor. Desi aceasta poate aduce beneficii semnificative, implica si riscuri potentiale, precum modificari ale greutatii corporale, fluctuatii ale nivelului de colesterol si alte efecte secundare, motiv pentru care supervizarea de catre un specialist este indispensabila.

Pentru persoanele la care medicamentele antiepileptice nu ofera controlul dorit al crizelor, dieta ketogenica poate reprezenta o alternativa eficienta. Aproximativ 70% dintre pacientii cu epilepsie gasesc alinare in tratamentul farmacologic, insa pentru ceilalti, dieta monitorizata de un nutritionist poate fi o solutie. Mecanismele prin care dieta ketogenica actioneaza in epilepsie includ ajustari ale neurotransmitatorilor si ale metabolismului energetic neuronal, precum si efecte neuroprotectoare. Respectarea dietei keto poate fi o provocare, dat fiind ca exclude anumite grupuri alimentare cum ar fi fructele si leguminoasele, necesitand un control strict al aportului caloric si al compozitiei nutritionale a alimentelor.

O alternativa mai putin restrictiva este dieta Atkins modificata, care permite o anumita cantitate de carbohidrati, pastrand insa principiile fundamentale ale dietei ketogene. Recomandarea generala pentru managementul epilepsiei include adoptarea unei diete echilibrate si nutritive, care sa minimizeze alimentele procesate si sa promoveze un aport variat de nutrienti. Neurologii sugereaza o dieta care sa integreze proteine de calitate, cereale integrale, precum si o varietate de fructe si legume, evitand aditivii, indulcitorii si colorantii artificiali. Acest regim alimentar vizeaza sa sustina sanatatea generala si sa contribuie la un control mai bun al crizelor epileptice, fara a se baza exclusiv pe restrictii severe.

Alimente care nu sunt recomandate pentru persoanele cu epilepsie

In gestionarea epilepsiei, dieta joaca un rol esential, desi legatura dintre anumite alimente si declansarea crizelor epileptice nu este pe deplin stabilita. Este important de subliniat ca, in unele cazuri, aditivii si colorantii alimentari - cum ar fi monoglutamatul de sodiu si indulcitorii artificiali - precum si cafeina, ar putea contribui la cresterea riscului de crize. Pe de alta parte, cafeina poate, uneori, sa ofere un efect de protectie, reflectand complexitatea si individualitatea raspunsului organismului la diferite substante. Pentru persoanele cu epilepsie, se recomanda precautie fata de urmatoarele categorii de alimente:

  • Glucidele simple: Acestea, gasite adesea in dulciuri, sunt rapid absorbite de organism, putand afecta nivelul de zahar din sange si potential declansa crize.
  • Cafeina: Prezenta in cafea, bauturi energizante si sucuri carbogazoase, poate stimula excesiv sistemul nervos central.
  • Sucuri de grapefruit si rodie: Interactioneaza cu medicamentele anti-epileptice, reducand eficacitatea acestora sau declansand reactii adverse.
  • Alcoolul: Afecteaza atat medicamentele cat si dieta, avand potentialul de a perturba echilibrul necesar pentru controlul crizelor.
  • Condimentele si sosurile: Pot stimula inadecvat sistemul nervos sau pot include grasimi nesanatoase.

 Pe langa acestea, in cazul adoptarii unei diete ketogenice - cunoscuta pentru beneficiile sale potentiale in controlul epilepsiei - se impune evitarea:

  • Produselor bogate in amidon: Inclusiv cereale, orez si paine.
  • Majoritatii fructelor: Cu exceptia fructelor de padure, care sunt permise datorita continutului scazut de carbohidrati.
  • Leguminoaselor si radacinoaselor: Cum ar fi cartofii si morcovii, pentru a mentine un nivel scazut de carbohidrati in dieta.

 Adoptarea unei diete echilibrate si consultarea periodica cu un specialist in nutritie si cu medicul curant sunt esentiale pentru gestionarea eficienta a epilepsiei, asigurandu-se ca dieta contribuie la stabilizarea starii de sanatate fara a declansa crize suplimentare.

Recomandari privind alimentatia pentru pacientii care sufera de epilepsie

Pentru persoanele care se confrunta cu epilepsia, adoptarea unui stil de viata si a unei diete adecvate joaca un rol esential in gestionarea afectiunii. Un punct de plecare in aceasta directie este dieta ketogenica sau Atkins, recunoscute pentru potentialul lor de a diminua frecventa crizelor epileptice. Cu toate acestea, este esential ca orice schimbare dietetica sa fie facuta sub stricta supraveghere a unui specialist, pentru a asigura atat eficacitatea dietei, cat si sanatatea generala a individului.

Persoanele afectate de epilepsie nu trebuie sa se simta restrictionate in alegerile lor alimentare, avand libertatea de a consuma o varietate larga de alimente. Este importanta mentinerea unei diete echilibrate, eventual suplimentata cu vitamine si minerale, pentru a sprijini organismul in lupta sa cu aceasta conditie. Cu toate acestea, in cazul in care se identifica anumite alimente care provoaca declansarea crizelor, acestea trebuie evitate. Pe masura ce se observa o imbunatatire in controlul crizelor epileptice, prin urmarea unei diete ketogenice pe termen lung, se poate incepe tranzitia catre o dieta normala si echilibrata. Acest pas trebuie sa fie supravegheat de un profesionist din domeniul medical, pentru a asigura ca trecerea se face in mod sigur si ca sanatatea persoanei ramane pe primul plan.

Bibliografie:

Gynaecology. Oxford handbook of general practice. Oxford Medicine Online. oxfordmedicine.com, published online June 2022;

Chlamydia - uncomplicated genital. NICE Clinical Knowledge Summaries. cks.nice.org.uk, last revised August 2021;

Chlamydia. Sexwise. Public Health England. www.sexwise.org.uk, last updated October 2022;

Warts - anogenital. NICE Clinical Knowledge Summaries. cks.nice.org.uk, last revised April 2023;

Genital warts. Sexwise. Public Health England. www.sexwise.org.uk, last updated September 2023;

Articole similare
Sistemul digestiv: Ce boli poate ascunde emeza, preventie si tratament Sistemul digestiv: Ce boli poate ascunde emeza, preventie si tratament

Este poate cea mai neplacuta senzatie pe care o avem. Apare cand te astepti mai putin, fie dupa ce mancam ceva, cand suntem in masina sau cand avem o afectiune care are, printre altele, si un simptom asociat cu aceasta senzatie. Senzatia de voma este de regula un simptom al bolilor si nu o afectiune in sine, ea este doar un mecanism de aparare si de conservare al organismului uman, exact cum este si febra.

14 octombrie 2024
Edited 14 octombrie 2024
citește articolul
Circulatia periferica: Ce boli poate ascunde sindromul urechilor rosii Circulatia periferica: Ce boli poate ascunde sindromul urechilor rosii

Controlul medical de specialitate te va scapa de orice fel de infectii bacteriene si iti va da siguranta ca nu vei pati nimic la urechi si vei auzi la fel de bine si inainte. Se vor face analize de sange, se vor preleva proble de tesut daca este nevoie, se va merge la cabinetul O.R.L. pentru consult amanuntit si diagnosticare complexa, se vor face CT-uri, RMN-uri, orice este indicat pentru a sti ce se intampla cu urechile rosii si ce nu este bine cu ele.

5 septembrie 2024
Edited 5 septembrie 2024
citește articolul
Vertijul: De ce apare, simptome, boli asociate, tipuri de tratament Vertijul: De ce apare, simptome, boli asociate, tipuri de tratament

Vertijul este o afectiune prin care bolnavul experimenteaza iluzia de miscare chiar daca el se afla in repaos. Una dintre cele mai comune boli care are vertijul ca si simptom este boala Meniere. Aceasta afectiune se manifesta monoauricular, ceea ce provoaca hipoacuzie senzoriala pentru sunetele de frecventa joasa. Factorii de risc care stau la baza modificarilor ce apar la nivelul urechii si care creeaza bolnavului dezechilibru.

26 august 2024
Edited 26 august 2024
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.