Ce este sistemul nervos vegetativ si care este rolul acestuia
Sistemul nervos vegetativ, numit si sistem nervos autonom, este responsabil cu coordonarea functiilor organelor care nu pot fi controlate voluntar: inima, plamani, glande glande endocrine si exocrine. Conform cu rolul sau, sistemul nervos vegetativ se imparte in sistem nervos simpatic si sitem nervos parasimpatic. Sistemul nervos simpatic isi are originea in maduva spinarii, zona toraco-lombara, iar cel parasimpatic isi are originea in zona craniana si in zona sacrala a maduvei spinarii. Cu toate ca este numit si sistem nervos autonom, sistemul nervos vegetativ se afla in stransa legatura cu sistemul nervos somatic, denumit sistem nervos al vietii de relatie, si impreuna alcatuiesc sistemul nervos.
Rolul sistemului nervos vegetativ
Rolul sistemului nervos vegetativ, in mare, este acela de a regla functiile involuntare ale corpului, functia cardiaca, a respiratiei, a digestiei si a excretiilor. Sistemul nervos simpatic isi actioneaza atunci cand este nevoie de reactii imediate ale organismului, iar cel parasimpatic isi si actioneaza atunci cand sunt necesare reactii pe termen lung. Cu alte cuvinte sistemul nervos simpatic creste consumul energetic atunci cand este supus agresiunii si stimuleaza activitatea cardiaca si respiratorie, iar pe cealalta parte, sistemul nervos parasimpatic intervine atunci cand organismul se afla in repaus.
Afectiuni ale sistemului nervos
Trebuie sa constientizam ca rolul sistemului nervos, in mare, este de a integra organismul uman in mediul inconjurator, prin urmare orice anomalie care impiedica acest proces poate da nastere unei afectiuni a sistemului nervos. Afectiunile sistemului nervos pot se manifesta prin tulburari de vedere, vorbire, mers, perceptie, gandire, insa si hiperhidroza (transpiratia excesiva) sau hipohidroza(anhidroza, incapacitatea de a transpira normal), impotenta si disfunctia urinara pot fi reactii care atesta o tulburare a sistemului nervos. Dintre cele mai cunoscute si comune boli ale sistemului nervos amintim boala Parkinson, maladia Alzheimer, boala Huntington, epilepsia, paralizia, scleroza, autismul, meningita, nevroza, sciatica si hipertensiune intracraniana. Pe de alta parte, depresia, anxietatea, hiperactivitatea si durerile de cap pot fi manifestari ale unei tulburari nervoase. Pe de alta parte, traumatismele, tumorile si tulburarile vasculare, metabolice sau nutritionale, intoxicarea cu diferite substante sau medicamente si consumul de droguri sunt factori de risc major care pot favoriza aparitia leziunilor la nivelul sistemului nervos si, implicit, pot afecta calitatea vietii. Pentru prevenirea multora dintre aceste afectiuni ale sistemului nervos se recomanda inlaturarea stresului si a surmenajului, odihna suficienta si administrarea suplimentelor alimentare cu rol in protejarea si sustinerea functiilor nervoase.
