Cordyceps este un gen de ciuperca din regnul ascomicete (ciuperci de tip sac) ciuperci care includ si subspecii parazite. Pana in prezent au fost indentificate aproximativ 600 de specii si subspecii. Majoritatea speciilor de Cordyceps sunt endoparazitoide, parazite in principal la insecte si alte artropode.
Polidactilia, o conditie rara si fascinanta, se manifesta prin aparitia unor degete suplimentare la maini sau la picioare. Aceasta particularitate congenitala prezinta o gama larga de manifestari, variind de la degete complet functionale si bine formate, pana la simple excrescente de piele, lipsite de structura osoasa sau tesuturi conective. Unicitatea fiecarui caz de polidactilie subliniaza complexitatea si diversitatea conditiilor umane congenitale, demonstrand cat de personalizat si unic este fiecare traseu genetic. Aceasta anomalie nu doar ca intriga lumea medicala prin varietatea sa, dar ofera si o perspectiva fascinanta asupra adaptabilitatii si varietatii biologice umane.
Suprarenala este o glanda mica care produce hormoni ce ajuta la controlul ritmului cardiac, a tensiunii arteriale si a altor functii importante ale corpului. In plus, glanda este formata si din sistemul nervos simpatic si partea corticala (cortexul): partea exterioara a glandelor suprarenale secreta diferiti hormoni, inclusiv corticosteroizi (hormoni asemanatori cortizonului, cum ar fi cortizolul) si mineralocorticoizi (in special aldosteronul, care regleaza tensiunea arteriala si concentratia de sare si potasiu in organism).
Boala Crohn reprezinta o inflamare cronica a intestinului care se soldeaza cu diaree cronica, sange in scaun, febra, oboseala, pierdere in greutate, varsaturi. Diagnosticul acestei boli se pune exclusiv de catre medicul specialist, dar exista adjuvante care amelioreaza simptomele acestei boli. De exemplu, unii specialisti spun ca exista o legatura intre carenta de vitamina D3 si boala Crohn.
Telomerii sunt secvente repetitive de ADN localizate la capetele cromozomilor, care au un rol important in mentinerea stabilitatii si integritatii genomului. Acestea sunt structuri de protectie care actioneaza ca o "casca" sau o "caciula" la capetele cromozomilor si impiedica deteriorarea si pierderea de informatie genetica in timpul replicarii celulare.
Boala Ollier este o tulburare scheletica caracterizata prin multiple cresteri necanceroase (benigne) ale cartilajului care se dezvolta in interiorul oaselor. Aceste cresteri pot duce la deformari scheletice, discrepante ale membrelor si fracturi. Apar in principal in oasele membrelor, in special oasele mainilor si picioarelor si tind sa se dezvolte in apropierea capetelor oaselor, unde are loc cresterea. Simptomele apar adesea in primul deceniu de viata, iar cauza principala a bolii Ollier nu este pe deplin inteleasa.
Primele simptome sunt lipsa de aspiratie la copii si pierderea controlului capului si miscarile voluntare. Aceste simptome pot fi insotite de pierderea apetitului, varsaturi, iritabilitate, plans continuu si convulsii. Pe masura ce boala progreseaza, simptomele includ slabiciune generalizata, lipsa tonusului muscular, spasticitate, tulburari de miscare, incapacitatea de a coordona echilibrul, mersul sau miscarile ochilor si neuropatia periferica cu episoade de acidoza lactica, care pot duce la o deteriorare a respiratiei, a inimii si a functiei renale
