Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:00 - 18:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Glanda suprarenala: Rolul acesteia, afectiuni asociate

Glanda suprarenala: Rolul acesteia, afectiuni asociate

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 14 februarie 2024 Ultima actualizare: 14 februarie 2024

Suprarenala este o glanda mica care produce hormoni ce ajuta la controlul ritmului cardiac, a tensiunii arteriale si a altor functii importante ale corpului. Fiecare glanda suprarenala este formata din partea medulara: interiorul secreta hormoni, cum ar fi epinefrina (adrenalina), care ajuta la controlul tensiunii arteriale, ritmul cardiac, transpiratia si alte activitati reglementate.  În plus, glanda este formata si din sistemul nervos simpatic si partea corticala (cortexul): partea exterioara a glandelor suprarenale secreta diferiti hormoni, inclusiv corticosteroizi (hormoni asemanatori cortizonului, cum ar fi cortizolul) si mineralocorticoizi (in special aldosteronul, care regleaza tensiunea arteriala si concentratia de sare si potasiu in organism). 

Cortexul suprarenal produce, de asemenea, cantitati mici de hormoni steroizi masculini (testosteron si hormoni similari). Organismul controleaza concentratia de corticosteroizi dupa cum este necesar. Nivelurile tind sa fie mult mai mari dimineata devreme decat la sfarsitul zilei. Cand organismul este stresat, de exemplu din cauza bolii, nivelurile de corticosteroizi cresc dramatic.

Ce functii au glandele suprarenale?

Glandele suprarenale sunt partial controlate de creier. Hipotalamusul, o zona mica a creierului implicata in reglarea hormonilor, produce hormonul de eliberare a corticotropinei (corticoliberina, hormonul de eliberare a corticotropinei, CRH) si vasopresina (numit si hormon antidiuretic). Vasopresina si CRH activeaza hipofiza pentru a secreta corticotropina (numita si hormon adrenocorticotropic sau hormon adrenocorticotropic, ACTH), care, la randul sau, stimuleaza glandele suprarenale sa produca corticosteroizi. Glandele suprarenale sunt mici, dar au o functie foarte importanta in organism, deoarece produc hormoni multipli care participa la dezvoltare, crestere si afecteaza capacitatea noastra de a gestiona stresul, de asemenea, reglarea functiei renale.  Creierul este cel care proceseaza toate informatiile si activeaza diferitele sisteme ale corpului, in functie de situatiile cu care ne confruntam, astfel incat influenta asupra glandelor suprarenale va veni de acolo.

Corticosuprarenala (Cortexul suprarenal)

Cortexul suprarenal produce hormoni includ corticosteroizi si androgeni, care promoveaza retentia de apa si sodiu in timpul perioadelor de stres. Cortexul este format din trei straturi:

Zona glomerulara este stratul exterior - Produce mineralocorticoizi, dintre care cel mai important este aldosteronul. Acest hormon suprarenal actioneaza in retinerea sodiului, potasiului si apei in rinichi. Productia de aldosteron este promovata in principal de angiotensina.

Zona fasciculata este stratul intermediar - Produce glucocorticoizi, in principal cortizol. Acest hormon stimuleaza gluconeogeneza, sinteza glicogenului si suprima activitatea sistemului imunitar. Secretia de cortizol este reglata de un mecanism de feedback negativ care incepe cu ACTH. ACTH (hormonul adrenocorticotropic) stimuleaza eliberarea de cortizol, care, atunci cand atinge nivelurile necesare, inhiba eliberarea de ACTH si, prin urmare, provoaca reducerea eliberarii de cortizol.

Zona reticulara este stratul cel mai interior al cortexului suprarenal. Functia sa este de a produce androgeni slabi, cum ar fi dehidroepiandrosteron sau DHEA, care este apoi transformat in testosteron (atat feminin, cat si masculin). Secretia DHEA este, de asemenea, reglementata de ACTH.

Medulosuprarenala

Medulosuprarenala este compusa din celule cromafine. Functia principala a acestor celule este de a secreta catecolamine, cum ar fi adrenalina (epinefrina) si noradrenalina (norepinefrina). Secretia acestor hormoni este reglata de sistemul nervos simpatic, cu alte cuvinte de fibrele nervoase simpatice care inerveaza glanda suprarenala. Cresterea eliberarii de catecolamina apare in perioadele de stres. Printre efectele acestor hormoni se numara vasoconstrictia (care creste tensiunea arteriala), cresterea ritmului cardiac si a nivelului de glucoza din sange.

Tulburari ale glandelor suprarenale

Tulburarile glandei suprarenale pot duce la secretia insuficienta sau excesiva a unui hormon. Secretia insuficienta de hormoni poate fi cauzata de o problema cu glanda suprarenala in sine (o tulburare primara, cum ar fi boala Addison) sau poate fi din cauza unei probleme in alta parte a corpului, cum ar fi glanda pituitara sau hipotalamus. De exemplu, o problema cu glanda pituitara ar putea insemna ca glandele suprarenale nu au fost stimulate sa secrete hormoni.

Cand aveti o tulburare a glandei suprarenale, corpul produce prea mult sau prea putin din unul sau mai multi hormoni. Simptomele depind de tipul de problema pe care o aveti si de cat de mult afecteaza nivelul hormonilor din organism. Exista mai multe tipuri de tulburari ale glandei suprarenale, inclusiv:

Secretia excesiva de glucocorticoizi: Sindromul Cushing

Sindromul Cushing este o afectiune cauzata de prea mult cortizol in organism, de multe ori de la administrarea medicamentelor cu corticosteroizi pentru o lunga perioada de timp.

Secretia excesiva de aldosteron: Hiperaldosteronism

Aceasta tulburare apare atunci cand organismul produce prea mult aldosteron, un hormon care controleaza tensiunea arteriala si regleaza nivelurile de sare si potasiu din organism. Aldosteronul suplimentar este produs fie de o tumoare, care afecteaza de obicei o glanda suprarenala, fie de cresterea anormala a ambelor glande.

Secretia excesiva de epinefrina si norepinefrina: Feocromocitom

Feocromocitomul face parte dintr-o familie mai mare de tumori, numite paragangliom. Feocromocitomul este un tip de tumoare care se dezvolta in medulosuprarenala, partea interioara a glandei suprarenale. Produce adrenalina, ceea ce duce la niveluri ridicate ale acestui hormon in organism. In cele mai multe cazuri, tumorile nu sunt canceroase si nu se raspandesc in alte parti ale corpului.

Secretia excesiva de androgeni (hormoni sexuali masculini): Sindrom de virilizare

Secretia excesiva de androgeni se refera la producerea prea mare a hormonilor sexuali masculini in organismul unei persoane. Aceasta afectiune este cunoscuta sub numele de hiperandrogenism si poate afecta atat barbatii, cat si femeile.

De ce apare Boala Addison si cum afecteaza ea glandele suprarenale?

Boala Addison, numita si insuficienta suprarenala sau adrenala, este o afectiune a glandelor suprarenale. Boala apare atunci cand acestea nu produc suficienti hormoni steroidieni, cortizol si aldosteron. Acesti hormoni sunt implicati intr-un numar impresionant de procese din organism, astfel ca imbolnavirea glandelor suprarenale afecteaza, in timp, majoritatea sistemelor din corp.

Boala Addison este o tulburare in care glandele suprarenale – care stau deasupra rinichilor – nu produc suficienti hormoni cortizol si aldosteron. (Homonii sunt substante chimice care controleaza functia tesuturilor sau organelor.) Cortizolul ajuta organismul sa raspunda la stres, inclusiv stresul cauzat de boala, rani sau interventii chirurgicale. De asemenea, ajuta la mentinerea tensiunii arteriale, a functiei inimii, a sistemului imunitar si a nivelului de glucoza (zahar) din sange.

Aldosteronul afecteaza echilibrul de sodiu si potasiu din sange. Aceasta, la randul sau, controleaza cantitatea de lichid pe care rinichii o indeparteaza sub forma de urina, ceea ce afecteaza volumul si tensiunea arteriala. Boala Addison este numita si „insuficienta suprarenala primara”. O tulburare asociata, „insuficienta suprarenala secundara”, apare atunci cand hipofizarul, o glanda mica de la baza creierului, nu secreta suficient hormon adrenocorticotrop (ACTH), care activeaza glandele suprarenale pentru a produce cortizol. In Statele Unite, boala Addison afecteaza 1 din 100.000 de oameni. Apare atat la barbati, cat si la femei in mod egal si la toate grupele de varsta, dar este cel mai frecvent in intervalul de varsta 30-50 de ani.

 

Aceasta este o tulburare rara care se dezvolta atunci cand glandele suprarenale nu produc suficient aldosteron si cortizol. Boala Addison este o boala autoimuna - o afectiune in care sistemul imunitar, care se presupune ca protejeaza organismul, ataca din greseala tesuturile si celulele proprii ale organismului. In cazul bolii Addison, aceasta reactie provoaca leziuni ale glandelor suprarenale. Pe termen lung, aceasta deteriorare se poate agrava pana cand glandele suprarenale nu mai functioneaza complet.

Paragangliom ereditar-feocromocitom

Este o afectiune mostenita care provoaca diferite tipuri de tumori care produc adrenalina si alti hormoni. Unele tumori pot deveni canceroase.

Cancerul glandei suprarenale

Curpinde tumori canceroase, inclusiv carcinomul cortexului suprarenal si neuroblastomul

Hiperplazia suprarenala congenitala

Un grup de tulburari mostenite in care glandele suprarenale nu produc suficient cortizol.

Cum se pot ameliora simptomele asociate cu boli ale glandelor Suprarenale

Specialistii vor folosi diferite tratamente chirurgicale si farmacologice pentru bolile glandei suprarenale, care pot include:

Medicamente pentru a reduce productia excesiva de hormoni sau medicamente care contin hormoni de substitutie. Chirurgie pentru a rezecta tumorile glandelor suprarenale sau, daca este necesar, o interventie chirurgicala pentru a rezecta una sau ambele glande. In sindromul Cushing, tratamentul va depinde de cauza. Daca exista un exces de cortizol pentru un medicament, specialistul poate schimba doza sau poate incerca sa schimbe medicamentul. Medicamentele sau radioterapia pot fi administrate daca organismul produce prea mult cortizol.

In feocromocitom, tratamentul obisnuit este rezectia tumorii, care imbunatateste tensiunea arteriala a pacientului. In boala Addison, cortizolul sau aldosteronul lipsa este inlocuit. Pacientii vor primi medicamente zilnic pentru a inlocui hormonii. In hiperaldosteronism, tratamentul va depinde de ceea ce cauzeaza tulburarea. Astfel, efectul aldosteronului poate fi blocat sau glanda suprarenala ar trebui sa fie rezecata in cazuri de tumori.

Bibliografie:

1. Fleischmann D, Chin AS, Molvin L, Wang J, Hallett R. Computed Tomography Angiography: A Review and Technical Update. 2016 Jan;

2. Hartung MP, Grist TM, François CJ. Magnetic resonance angiography: current status and future directions. J Cardiovasc Magn Reson. 2011;

3. Campens L, Demulier L, De Groote K, Vandekerckhove K, De Wolf D, Roman MJ, Devereux RB, De Paepe A, De Backer J. Reference values for echocardiographic assessment of the diameter of the aortic root and ascending aorta spanning all age categories. Am J Cardiol. 2014 Sep 15;

4. Mintz GS, Popma JJ, Pichard AD, Kent KM, Satler LF, Chuang YC, Ditrano CJ, Leon MB. Patterns of calcification in coronary artery disease. A statistical analysis of intravascular ultrasound and coronary angiography in 1155 lesions. Circulation. 1995 Apr 01;

5. Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013; 

6. Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;

Articole similare
Cat de des trebuie sa facem analize la sange? Cat de des trebuie sa facem analize la sange?

Pentru a avea o viata sanatoasa si echilibrata vizitele la medicul specialist si analizele de sange sunt esentiale. Poti sa mergi la un laborator din proprie initiativa sau sa fii trimis de un medic de familie pentru a avea un diagnostic corect in urma rezultatelor, dar indiferent de situatia in care te afli aceste analize ar trebui sa faca parte din rutina anuala.

28 februarie 2024
Edited 28 februarie 2024
citește articolul
Bitter melon: cum ajuta aceasta leguma exotica combaterea diabetului Bitter melon: cum ajuta aceasta leguma exotica combaterea diabetului

Pepenele amar are o culoare verde inconfundabila, un miez alb, si un gust... amar pe care nu ai cum sa nu il remarci de la prima inghititura. Leguma exotica buna in combatarea diabetului si la detoxifierea corpului face parte din familia Cucurbitaceae, creste in zone trolicale si subtropicale din Asia, Africa, Caraibe, America de Sud.

13 martie 2023
Edited 7 noiembrie 2023
citește articolul
Care sunt beneficiile mersului pe jos pentru sanatate Care sunt beneficiile mersului pe jos pentru sanatate

Mersul pe jos este o activitate fizica ce ofera o multime de beneficii pentru sanatate. Doar 30 de minute de miscare zilnica va ajuta sa aveti o viata sanatoasa, atat din punct de vedere fizic cat si psihic. Mersul pe jos este o forma excelenta de activitate fizica pentru toate varstele si nivelurile de conditie fizica.

13 martie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina
Top 10 cele mai citite articole
Saturatia de oxigen: cum o masori, care sunt valorile normale la adulti si la copii
Saturatia de oxigen: cum o masori, care sunt valorile normale la adulti si la copii
Saturatia de oxigen este unul dintre cei mai importanti indicatori pentru sanatatea ta. O saturatie scazuta poate duce la diferite complicatii si la necesitatea unei asistente medicale de urgenta sau a unei masti de oxigen pentru ca asta inseamna ca nu exista suficient oxigen in sangele tau pentru...
Radacina de Ghimbir: beneficii, cum se poate folosi, contraindicatii de consum
Radacina de Ghimbir: beneficii, cum se poate folosi, contraindicatii de consum
Ghimbirul are efecte benefice in scaderea in greutate dar si in alte procese metabolice importante pentru organism. Un studiu publicat in 2012 atesta faptul ca un consum regulat de ghimbir creste termogeneza alimentelor si stimuleaza satietatea. Aceste proprietati previn gustarile dese si nevoia de...
Psoriazis: cum arata, de ce apare si cum se trateaza
Psoriazis: cum arata, de ce apare si cum se trateaza
Psoriazisul este o afectiune dermatologica cronica - Vezi aici care sunt cauzele aparitiei, cele mai intalnite simptome si cum poti diagnostica la timp boala pentru a aplica tratamentul corect. Psoriazisul nu afecteaza organismul doar ca boala in sine, ci, din cauza manifestarilor estetice, are un...
Ulei de cocos: beneficii, utilizare si motive sa il folosesti
Ulei de cocos: beneficii, utilizare si motive sa il folosesti
Uleiul de cocos a devenit in ultimii ani unul dintre cele mai ravnite produse cosmetice datorita calitatilor sale miraculoase, atat in ingrijirea pielii, cat si a parului.
10 sfaturi pentru cand vrei sa ramai gravida
10 sfaturi pentru cand vrei sa ramai gravida
Atunci cand vrei sa ramai gravida trebuie sa stii ca nu este de ajuns sa renunti la pastilele anticonceptionale si atat. Din pacate, mediul actual de viata a facut ca gradul de fertilitate al femeilor sa scada dramatic, iar infertilitatea sa devina o problema de sanatate la nivel mondial. Este...
Febra: Metode de preventie si tratament din medicina homeopata
Febra: Metode de preventie si tratament din medicina homeopata
Leacuri pentru scaderea febrei exista din cele mai vechi timpuri, insa in zilele noastre, cand avem acces la mai multe resurse naturale de combatere a febrei, avem la dispozitie mai multe variante din care putem alege.
Lumanarica: ce afectiuni poate trata si cum se utilizeaza
Lumanarica: ce afectiuni poate trata si cum se utilizeaza
Lumanarica iubeste lumina soarelui si se dezvolta armonios in locurile bine luminate. Tulpina dreapta creste pana la inaltimea de un metru sau chiar doi. Radacinile lumanaricii sunt foarte puternice si ramificate iar tulpina este prevazita cu perisori desi si fini, care au un aspect de puf moale si...
Rujeola la copii: cum o recunosti, simptome, cauze, tratament
Rujeola la copii: cum o recunosti, simptome, cauze, tratament
Rujeola este infectia virala deosebit de contagioasa, cauzata de virusul Morbillivirus. Virusul rujeolic se raspandeste prin contactul direct cu secretiile nazale sau orale ale unei persoane infectate, precum si prin aerul respirat de o persoana bolnava.
Tinctura de Propolis: beneficii pentru sanatate si cum sa o folosesti
Tinctura de Propolis: beneficii pentru sanatate si cum sa o folosesti
Tinctura de propolis datorita proprietatilor sale antibiotice, poate fi utilizata pentru a trata infectiile, dar poate fi utila si pentru a elimina cosurile de pe fata, printre altele. Dizolvarea a aproximativ 3 picaturi intr-un pahar de apa si o clatire ulterioara a gurii poate ajuta in cazuri de...
Analiza TGO: ce inseamna cand indica valori crescute si cum sa reduci aceste valori
Analiza TGO: ce inseamna cand indica valori crescute si cum sa reduci aceste valori
Transaminazele TGO si TGP sunt enzime hepatice. Acestea servesc la stabilirea unui diagnostic de modificari care produc leziuni hepatocelulare, musculare si cardiace.  De asemenea, sunt utile pentru stabilirea unei monitorizari a bolilor consacrate sau pentru evaluarea marimii afectarii...