Melatonina si rolul ei in ameliorarea tulburarilor de somn
Poate ca nu stiai dar omul este singurul mamifer care poate sa isi modifice pattern-urile legate de somn si odihna in mod voluntar si intentionat. Evident vorbim aici despre adultul care decide singur ora la care vrea sa adoarma si cand vrea sa se trezeasca. Exista pe planeta vietuitoare care pot hiberna (dormi saptamani, luni) sau sunt reptilele cu sange rece care pot intra intr-o faza de tip „criogenizare" atunci cand este foarte frig si care se trezesc la viata cand se incalzeste vremea.
In ceea ce priveste omul, oamenii de stiinta s-au concentrat in ultimii zeci de ani pe studiul scoartei cerebrale, a neuronilor si a legaturilor sistemice dintre procesele cognitive si somnul unei persoane adulte. De exemplu, acestia au observat ca difera mecanismele neuronale in starea de somn fata de cea de veghe. Dar vom descoperi pe parcurs legatura dintre somn si sanatatea organismului si cat de importanta este melatonina pentru creierul uman.
Ce este melatonina?Care este rolul melatoninei in organism?Reactiile organismului la dezechilibrul de melatoninaCum se administreaza melatonina?Cum poti sa scapi de insomnii?Oamenii de stiinta au descoperit ca in cazul unei persoane sanatoase, somnul are 4 etape.
Etapa 1- Aici este momentul cand omul nu-si aduce aminte sa fi adormit. Poate sa apara si in urma oboselii cand poate sa adoarma involuntar la locul de munca sau, mai grav, la volan. Dar in cazurile normale este momentul cand „te fura somnul‟ cum se spune in popor. Tot acum au loc acele tresariri involuntare sau spasme musculare;
Etapa 2 - Aici vorbim de somnul efectiv, normal, obisnuit cand omul poate fi trezit cu usurinta de un zgomot, de o vibratie, de vocea unei persoane;
Etapa 3 - Este somnul cu unde lente (Slow Wave Sleep) adica perioada in care avem somnul cel mai adanc si toate zonele creierului actioneaza sincronizat;
Etapa 4 – REM (Rapid eye movement) – este acel moment al somnului cand au loc miscarile rapide ale ochilor pe sub pleoape. E practic perioada in care omul viseaza.
Desi stiinta a avansat enorm de mult in ultima jumate de secol, inca sunt multe necunoscute legate de creierul uman. Inca nu se stie cum proceseaza creierul visele, cum alege ce visam, de ce unele persoane au vise colorate si restul alb-negru.
In plus, oamenii de stiinta incearca sa afle daca lipsa de somn din tinerete si viata de noapte hiperactiva la unele persoane pot influenta negativ creierul la batranete. ce se stie pana acum este ca un somn adanc de 8-9 ore zilnic ajuta organismul sa se recupereze de la intruziunea unor factori toxici precum stresul, radicalii liberi sau radiatiile ultraviolete.
Oamenii de stiinta din America au declarat ca somnul are, printre altele, rolul de a reface stocul pentru anumite celule cerebrale. Practic, in timpul somnului se regenereaza anumite procese neuronale. Altfel spus, in timp ce noi dormim creierul este in continuare treaz si produce un material important numit mielina, care are rolul de a proteja circuitele cerebrale. Dar pentru ca scoarta cerebrala sa fie implicata in procesul de replicare a mielinei, genereaza un hormon pentru ca restul organismului sa se odihneasca. Iar acest hormon se numeste melatonina.
Ce este melatonina?
Melatonina este un hormon care exista in mod natural in corpul uman, dar care poate fi si sintetizat in laboratoarele farmaceutice pentru persoanele care au deficiente. Acest hormon este vital pentru starea de somnolenta si este implicat in toate cele patru etape ale somnului. De aceea melatonina poarta numele si de „hormonul somnului”.
Care este rolul melatoninei in organism?
Glanda pineala este cea care trimite cantitatea necesara de melatonina in tot organismul de mai multe ori pe parcursul unei zile. Din fericire, razele Soarelui și lumina exterioara limiteaza cantitatea de melatonina si impactul ei, pentru a reusi sa ne pastram concentrarea in timpul activitatilor. De aceea nu e sanatos pentru organism programul turelor de noapte pentru ca este dereglat bioritmul corpului. De ce ? Pentru ca odata cu venirea noptii, creierul stie ca trebuie sa elibereze o cantitate mai mare de melatonina pentru a se putea odihni.
Altfel spus, principalul rol al melatoninei este acela de a induce starea de somnolenta si de a ne ajuta sa avem un somn odihnitor. Dar rolul ei este mult mai complex. Tot melatonina este responsabila de anumite procese, pentru ca are si rol antioxidant si antiinflamator. Acest hormon este implicat si in procesul de reglare a tensiunii arteriale ori in cel de mentinere a temperaturii corpului constante.
Reactiile organismului la dezechilibrul de melatonina
Atunci cand exista dereglari ale somnului din cauza stresului, a unui regim alimentar haotic, abuz de droguri, alcool, corpul uman incepe sa se resimta. Apar spasme, tremuraturi incontrolabile, iritabilitate, nervozitate. Asta pentru ca melatonina te ajuta sa reglezi anumite procese vitale.
Nu intamplator avem un comportament haotic din cauza diferentelor de fus orar mai mari de doua ore. In plus, o carenta de melatonina in organism sau o deficienta in procesele cotidiene (mai putine reactii ale glandei pineale de exemplu) poate genera insomnii severe.
Cum se administreaza melatonina?
Cercetarile de laborator si nu numai au demonstrat ca melatonina nu are efecte secundare chiar daca este administrata sub forma sintetizata pe termen mediu si lung.
In schimb, exista teorii care spun ca este bine sa fie administrata cu regularitate si cu anumite pauze pentru a da ragaz si organismului sa reactioneze si sa-si regleze cantitatea de hormoni. In plus, pentru ca suplimentele administrate pe baza de melatonina sa fie eficiente, este important sa faci cateva lucruri inainte de ora de somn.
Cu cel putin doua ore inainte de ora pe care ai ales-o sa te odihnesti, sa nu mai intri in contact cu niciun dispozitiv digital - laptop, tableta sau smartphone;
Cu cel putin doua ore inainte de ora pe care ai ales-o pentru somn, daca nu poti reduce intensitatea luminii ambientale din casa, macar sa stingi becurile si sa folosesti o veioza cu lumina calda;
Cu cel putin doua inainte de ora de somn, nu consuma alimente pe care organismul le proceseaza greu. Carne semipreparata, branzeturi, fructe. Cel mai bine ar fi sa optezi pentru o cana de ceai de tei, sunatoare sau menta cu putina miere;
Cum poti sa scapi de insomnii?
Asa cum am afirmat anterior, melatonina este vitala pentru odihna si atunci cand ai insomnii trebuie sa iti reglezi orele de somn pentru a nu-ti periclita sanatatea. Pe piata exista numeroase suplimente care te pot ajuta atunci cand ai probleme cu somnul. Un astfel de produs este SECOM B-COMPLEX. Acesta, datorita complexului de ingrediente active si vitamine ajuta glanda pineala si organismul sa regleze multe dintre procesele vitale.
Beneficiile administrarii:
Favorizeaza functionarea optima a sistemului nervos si mentinerea sanatatii psihice, cat si sinteza normala si metabolizarea unor neurotransmitatori;
Reduce oboseala;
Mentine globulele rosii normale;
Protejeaza celulele impotriva stresului oxidativ;
Contribuie la procesul de diviziune celulara;
Asigura metabolismul optim al fierului si macronutrientilor;
Favorizeaza functionarea optima a sistemului imunitar;
Regleaza activitatea hormonala, sinteza normala si metabolizarea hormonilor printre care si melatonina;
Asigura sinteza normala a cisteinei, homocisteinei, glicogenilor, proteinelor si vitaminei D;
Un alt supliment care te poate ajuta atunci cand ai probleme cu somnul este Dormax. Acesta contine pe langa melatonina si alte ingrediente active si esentiale pentru odihna organismului tau. Macul de California care este sintetizat in tabletele Dormax are efect sedativ si anxiolitic. El actioneaza impotriva trezirilor nocturne si ajuta la cresterea capacitatii creierului de a pastra un somn adanc. De asemenea, Passiflora si Valeriana, tot ingrediente din suplimentul alimentar Dormax induc somnul si contribuie la relaxare atunci cand nu putem sa ne odihnim.
Ce este somnul si de ce avem nevoie de melatonina?
Somnul este pentru creier o etapa care se defineste ca o stare a constiintei, inhibarea activitatii senzoriale si lipsa de activitate a aproape tuturor muschilor voluntari. Somnul limiteaza in acelasi timp si interactiunea persoanei cu mediul si lasa mintea si corpul sa se refaca si sa se relaxeze. Pe scurt, somnul ajuta la procesarea unor operatiuni cognitive si are implicatii multiple pentru sanatate, mai ales datorita recurentei sale si a ciclurilor de somn. Oamenii de stiinta de la Institutul Johns Hopkins din America au declarat recent ca somnul are, printre altele, rolul de a reface stocul unor anumite celule cerebrale. Altfel spus, in timp ce noi dormim creierul este in continuare treaz si produce un material important numit mielina, material care are rolul de a proteja circuitele cerebrale.
Ei au constatat ca ritmul in care se formeaza celulele producatoare de mielina - oligodendrocite imature - se dubleaza. Cresterea cea mai marcata s-a inregistrat in faza de somn asociata cu visarea - faza numită REM "rapid eye movement" si era impulsionata de anumite gene. Aceasta analiza a fost extrem de importanta pentru lumea medicala. Altfel spus, dincolo de nevoia de odihna si functionalitatea corespunzatoare a mintii noastre, ca raspuns la intrebarea "De ce avem nevoie de somn?", procesele biologice care se desfasoara in timp ce dormim si-au aratat importanta. Totodata, mai multi cercetatori de la Universitatea din Zurich au relevat faptul ca privarea cronica de somn poate duce la tulburari specifice de comportament si la alterarea capacitatii de a lua decizii financiare corecte. Explicatia ar fi o disfunctionalitate la nivelul regiunii anterioare drepte a creierului – cortexul prefrontal drept – cauzata de diminuarea functiei restaurative a somnului.
Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sleep-apnea/symptoms-causes/syc-20377631
Kline LR. Clinical presentation and diagnosis of obstructive sleep apnea in adults. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed June 28, 2022.
Selim BJ, et al. The association of nocturnal cardiac arrhythmias and sleep-disordered breathing: The DREAM study. Journal of Clinical Sleep Medicine. 2016; doi:10.5664/jcsm.5880.
Jameson JL, et al., eds. Sleep apnea. In: Harrison's Principles of Internal Medicine. 21st ed. McGraw-Hill; 2022. https://accessmedicine.mhmedical.com. Accessed June 28, 2022.
Sleep apnea. National Heart, Lung, and Blood Institute. http://www.nhlbi.nih.gov/health/health-topics/topics/sleepapnea/. Accessed June 28, 2022.
Badr MS. Central sleep apnea: Risk factors, clinical presentation, and diagnosis. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed June 28, 2022.
Kryger MH, et al. Management of obstructive sleep apnea in adults. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed June 28, 2022.
![[2025] [MAI] [SPRING] [Cadou] [Cosmo Pharm] Fatburn [prag 60lei] [19-31 mai]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/_/e/_eticheta-cadou-rotund_1.png)
