Importanta somnului pentru sanatatea organismului tau
Poate v-ati intrebat vreodata cum ar fi fost viata noastra daca n-am fi dormit deloc. Cum ar fi fost sa lucram non-stop, sa ne distram non-stop, sa nu simtim nevoia de a ,,pierde'' 8-10 ore din viata noastra dormind. Dar e intr-adevar o pierdere faptul ca avem nevoie sa dormim si ca somnul și odihna sunt vitale pentru organismul uman?
V-ati intrebat de ce va simtiti buimac si nu va puteti concentra pentru operatiuni simple odata ce organismul vostru nu este odihnit suficient? Privarea de somn și a unei rutine legată de orele de somn este foarte importanta.Ca vorbim de un somn de 8 ore pe noapte sau de un alt numar de ore, e important ca acel somn în care nu apar episoade de trezire, și în care nu sunt indentificate o serie de momente de neliniste, sau un intreg proces de agitatii, parte a unei anumite nevoi a organismului, somnul joaca un rol vital pentru organismul uman.
De ce avem nevoie de somn?
In ultimii ani s-au tot facut cercetari cu privire la importanta somnului pentru organism. Oamenii de stiinta din America au declarat ca somnul are, printre altele, rolul de a reface stocul unor anumite celule cerebrale. Altfel spus, in timp ce noi dormim creierul este in continuare treaz si produce un material important numit mielina, material care are rolul de a proteja circuitele cerebrale.
Oamenii de stiinta au constatat ca ritmul in care se formeaza celulele producatoare de mielina - oligodendrocite imature - se dubleaza. Cresterea cea mai marcata s-a inregistrat in faza de somn asociata cu visarea - faza numita REM "rapid eye movement" si era impulsionata de anumite gene. Aceasta prima analiza a fost extrem de importanta pentru lumea medicala. Altfel spus, dincolo de nevoia de odihna si functionalitatea corespunzatoare a mintii noastre, ca raspuns la intrebarea "De ce avem nevoie de somn?", procesele biologice care se desfasoara in timp ce dormim si-au aratat importanta.
Ce inseamna un somn sanatos pentru creierul nostru?
De-a lungul timpului, cercetatorii s-au concentrat asupra neuronilor, studiind modul in care activitatea acestora difera in starea de somn fata de cea de veghe. Studiul a aratat ca si alte celule ale sistemului nervos care produc mielina isi modifica semnficativ modul de functionare. Studiile viitoare ar putea clarifica daca somnul afecteaza sau nu simptomele sclerozei multiple. In plus, oamenii de stiinta incearca sa descopere daca lipsa de somn din perioada adolescentei, ar putea avea consecinte asupra creierului, pe termen lung. Potrivit specialistilor, somnul adanc permite organismului de a se recupera mai bine de factorii nocivi, cum ar fi stressul si razele ultraviolete - cu alte cuvinte, este adevarata remarca cu privire la somnul de frumusete.
Ce este somnul?
Somnul este pentru creier o etapa care se defineste ca o stare a constiintei, inhibarea activitatii senzoriale si lipsa de activitate a aproape tuturor muschilor voluntari. Somnul limiteaza, in acelasi timp, si interactiunea persoanei cu mediul si lasa mintea si corpul sa se refaca si sa se relaxeze. Totodata, exceptie facand persoanele care sufera de episoade de tip somnambulism cat si persoanele care au alt gen de afectiuni cerebrale si neurologice, somnul ajuta la procesarea unor operatiuni cognitive. Somnul are implicatii multiple pentru sanatate, mai ales datorita recurentei sale si a ciclurilor de somn.
Ciclul de somn este impartit, in general, in doua moduri alternative, cu miscare oculara rapida (REM) si fara miscare oculara rapida (non-REM). In starea non-REM somnul este usor, temperatura corpului scade, ritmul cardiac incetineste, pregatind corpul sa cada intr-un somn mai profund, si poate fi usor intrerupt de stimuli externi. In timpul somnului mai adanc, zonele creierului au aratat o activitate redusa si energia conservata este transferata in mod eficient catre alte parti ale corpului. Aceasta stare anabolica permite corpului sa desfasoare procese de reparare a celulelor si tesuturilor, precum si de intarire a sistemului imunitar. Paralizia simturilor in starea de somn REM permite aparitia viselor.
Ce spun specialistii?
Potrivit specialistilor, persoanele cu varste cuprinse intre 18 si 64 de ani ar trebui sa doarma intre 7 si 9 ore pe zi, iar cei peste 64 de ani ar trebui sa doarma 7-8 ore pe zi. In ceea ce-i priveste pe copii, e nevoie de 10-12 ore pe zi. Este, de asemenea, important de mentinut un ciclu de somn uniform, reglat in mod natural de doua sisteme ale corpului - homeostazia somn/trezire si ceasul biologic circadian - Aceste sisteme ne ajuta sa ne dam seama de perioadele in care am fost privati de somn si sa mentinem un echilibru intre orele in care dormim si cele in care avem activitate.
Hormonul somnului, melatonina, este eliberat de creier cand se intuneca. Secretia de melatonina este influentata de stimularea ritmurilor circadiene care, la randul lor, regleaza ceasul intern. Somnul in exces sau lipsa de somn au influente negative asupra sanatatii si pot deveni factori decisivi in predispozitia si incidenta anumitor afectiuni. Un somn bun determina performanta sistemului nervos, memoria si capacitatea de exercitiu, reduce procesele inflamatorii din corp, nivelul hormonilor de stres si regleaza tensiunea arteriala.
Ce pericole ne pandesc daca nu ne odihnim?
Potrivit specialistilor care au analizat riscul unor afectiuni cardiace la cei care lucreaza in ture de noapte, a aratat ca lipsa de somn reduce variabilitatea ritmului inimii si activitatea in timpul noptii, impiedicand functionarea normala a inimii. Angajatii respectivi au prezentat si o crestere a norepinefrinei, un hormon al stresului, care duce la constrictia vaselor de sange, expansiunea traheei si cresterea presiunii sanguine.
Totodata, lipsa de somn declanseaza si procese inflamatorii in corp, ducand la un nivel marit de proteina C-reactiva in sange. Un studiu a aratat ca durata redusa a somnului pe parcursul a 5 ani a dublat nivelul proteinei C-reactiva si de interleukina-6 in sange. Aceste procese maresc predispozitia corpului catre diferite boli, inclusiv afectiuni cardiovasculare, dar si depresie.
Efectele somnului asupra memoriei
Lipsa unui somn adecvat are un efect extrem de nociv asupra performantei fizice si mentale si afecteaza functiile cognitive, inclusiv memoria. Lipsa de atentie, performanta cognitiva redusa, reactiile intarziate la stimuli si instabilitatea emotionala sunt semne de oboseala care se pot agrava in timp. Totodata, perioadele mai lungi de privare de somn duc la deteriorarea ADN-ului si maresc riscul aparitiei de cancer si diabet. Lipsa cronica de somn este asociata cu modificari epigenetice, in principal metilarea genelor ceasului biologic care duce la deteriorarea ADN-ului in celulele neuronale si la predispozitia catre boli.
Cum putem sa avem un somn sanatos?
Asa cum am afirmat anterior, melatonina este vitala pentru odihna. Prin umare, daca nu va puteti odihni suficient, trebuie sa cautati produse care contin melatonina. Dormax, pe langa melatonina mai contine alte ingrediente active care sa te ajute sa te odihnesti.
Macul de California, un alt ingredient al suplimentului alimentar, are efect sedativ si anxiolitic, promovand relaxarea la nivelul sistemului nervos central, actionand impotriva trezirilor nocturne si ajutand la cresterea capacitatii de adaptare la schimbarile climaterice. De asemenea, Passiflora si Valeriana regasite in suplimentul alimentar Dormax induc somnul pe cale naturala si contribuie la relaxare atunci cand nu putem sa dormim suficient.
Dincolo de melatonina, hormonul somnului sanatos, creierul are nevoie de un complex de vitamina B pentru a evita starile de stres si pentru a accesa mai usor ciclul cicadian. Pana vineri, 22.11.2019, cand avem Black Friday, produsul SECOM B-complex prezent in campanie contine peste 100 mcg de vitamina B12, Vitamina B6, Vitamina B5, Vitamina B3, Vitamina B2 si vitamina B1.
Ce nu stiai despre somn
Potrivit cercetatorilor, oamenii ar muri mai repede din cauza lipsei de somn decât de foame. Un om normal rezistă maxim 10 zile fără somn şi aproximativ 14 zile fără mâncare. Legat de acest aspect, un barbat a incercat sa intre in Cartea Recordurilor si a rezistat 18 zile, 21 de ore şi 40 de minute fără somn. Dupa aceasta provocare extrema barbatul a avut mult timp halucinaţii, crize de paranoia, vedere incetosata şi a suferit pierderi de memorie.
Cercetatorii britanici au descoperit ca insomnia cronica si episoadele dese in care nu ne odihnim suficient micsoreaza in timp creierul. Acestia au descoperit ca pacienţii care sufereau de insomnie cronică aveau mai puţină materie cenuşie în cortexul orbitofrontal stâng decât cei care dormeau bine. De obicei, această afecţiune este caracteristică oamenilor care suferă de depresie sau de sindrom posttraumatic.
12% din populaţia planetei visează alb-negru, însă înainte de apariţia televizorului color procentul acestora era de aproximativ 75%. Specialiştii susţin că un om reţine doar 10% din ceea ce a visat într-o noapte. De aceea, de nulte ori nu mai putem povesti ceea ce am visat, Practic, la 5 minute după ce ne trezim ne amintim doar 50% din vis, iar după 10 minute, il uităm în proporţie de 90%. Somnul REM (faza în care avem vise) apare în rafale, la aproximativ 90 de minute după adormire, însumând, de regulă, aproximativ 2 ore pe noapte.
Unii oameni de ştiinţă cred visele ne ajută să fixăm anumite amintiri în memoria pe termen lung. Alţii, dimpotrivă, sunt de părere că visele ne ajută să eliminăm unele amintiri care suprapun, care altfel ne-ar bloca activitatea creierului. Somnul REM poate avea un rol important în dezvoltarea creierului. Somnul copiilor prematuri e reprezentat în proporţie de 75 la sută de faza REM, ceea ce înseamnă cu 10% mai mult decât în cazul copiilor născuţi la termen.
