Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:00 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Sindromul de Colon iritabil : Simptome, tratament, regim alimentar

Sindromul de Colon iritabil : Simptome, tratament, regim alimentar

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 17 martie 2021 Ultima actualizare: 4 decembrie 2024

Sindromul de colon iritabil este o tulburare gastrointestinala cronica care poate aparea la 1 din 3 persoane, mai afectate fiind femeile. Conform cercetarilor, aproximativ 25% din populatie se confrunta cu sindromul colonului iritabil, indiferent de varsta. Cauzele, din pacate, sunt necunoscute, dar se asociaza o legatura cu sistemul nervos si sistemul imunitar. Astfel, factorii de risc ai colonului iritabil pot fi stresul, alimentatia dezechilibrata, consumul excesiv de antibiotice si laxative, alte boli gastrointestinale, insa este incriminat si fondul genetic.

Cum apare sindromul de colon iritabil

Ce factori de risc te predispun la colon iritabil

Care sunt simptomele de colon iritabil

Cum se trateaza sindromul de colon iritabil

Cum alegi regimul alimentar pentru sindromul de colon iritabil

Cum apare sindromul de colon iritabil

Simptomele colonului iritabil sunt durerile abdominale insotite de alternarea episoadelor de diaree si constipatie, meteorism abdominal, flatulenta si senzatia de defecatie incompleta. La acestea se mai pot adauga stari de greata si voma, stari depresive si anxioase si prezenta mucusului in scaun. Diagnosticul de colon iritabil se pune in cazul in care aceste simptome sunt prezente continuu sau recurent cel putin 3 luni pe an.

Ce factori de risc te predispun la colon iritabil

Cand vorbim de boala de colon iritabil trebuie sa avem in vedere mai multi factori care maresc incidenta si zona de risc pentru aceasta manifestare. In primul rand, riscul de a contacta aceasta boala creste semnificativ o data cu inaintarea in varsta. Apoi, persoanele care au alergii alimentare severe la diferite alimente sunt mai predispuse la colon iritabil. Totodata, o serie de afectiuni precum dizenteria, gastroenteritele infectioase fisurile sau fistulele anale, hemoroizii pot declansa anumite procese care duc la aceasta boala. 

Sunt cazuri de persoane diagnosticate cu aceasta problema din cauza unor tulburari hormonale precum actiunea hormonilor secretati la nivel intestinal - colecistokinina, motilina - asupra motilitatii intestinului gros, sau din cauza unor tulburarile metabolice precum malabsorbtia acizilor biliari.

La fel de importanta este disciplina alimentara. O alimentatie dezordonata, mese neregulate sau la ore tarzii, abuzul de alimente bogate in grasimi si sarace in fibre vegetale, abuzul de alcool sau de tutun, stil de viata dezordonat, suprasolicitare fizica sau psihica, fara respectarea timpului de odihna, sedentarismu duc la boala de colon iritabil. Inclusiv stresul, mediul conflictual in familie sau la locul de munca, suprasolicitare intelectuala, problemele profesionale, emotiile puternice pot duce la sindromul de colon iritabil.

Care sunt simptomele de colon iritabil

Dupa cum am spus de la inceput, nu se cunosc cauzele exacte ale declansarii acestei boli dar printre factorii declansatori s-a stabilit o anumita cauzalitate intre anumite alimente si produse precum: alcool, cofeina, ciocolata, leguminoase, produse lactate fermentate, mirodenii precum piperul sau chili, fructe precum bananele, pepenele galben, ananasul, alimente grase si alimente prajite.

De asemenea, si stresul si anxietatea pot declansa crize de colon iritabil. In cazul femeilor aceasta boala poate fi declansata si de tot felul de modificari hormonale, mai ales in cazul femeilor aflate la menopauza sau aflate in perioada menstruatiei.

Pe scurt, simptomele din sindromul de colon iritabil includ:

  • dureri abdominale si crampe, care pot sa apara in crize recurente sau ca o durere continua;
  • constipatie sau diaree sau perioade alternante ale celor doua, si nevoia crescuta si urgenta de a avea o miscare intestinala;
  • balonare;
  • modificari de tranzit intestinal;
  • mucus in scaun – sangele din scaun NU este niciodata un simptom al sindromului de intestin iritabil. 

descopera tot ce ai nevoie sa stii despre gastrita

Cum se trateaza sindromul de colon iritabil


Pe langa un regim alimentar adecvat, pentru ameliorarea simptomelor colonului iritabil, se recomanda exercitiile fizice, minim 30 de minute in fiecare zi. Mersul pe bicicleta, plimbarile in natura si inotul sunt cele mai eficiente exercitii pentru imbunatatirea tranzitului intestinal. De asemenea, trebuie redus nivelul de stres si inlaturata depresia sau anxietatea, factori agravanti in acest caz. Este important de punctat ca nu exista un tratament care sa vindece sindromul colonului iritabil, in cazurile avansate ale afectiunii tratamentul medicamentos fiind administrat pentru combaterea afectiunilor asociate. Din acest motiv, suplimentele alimentare raman cea mai buna optiune pentru tratarea sindromului de colon iritabil. Cura cu argila este benefica in tulburarile gastrointestinale, alaturi de suplimentre pe baza de fibre vegetale. Acestea din urma au dublu rol, pe langa imbunatatirea tranzitului intestinal, acestea contribuie eficient la curatarea organismului de toxine, o alta cauza care provoaca disconfort la nivelul colonului.

Cum alegi regimul alimentar pentru sindromul de colon iritabil


Persoanele cu colon iritabil trebuie sa acorde o deosebita importanta stilului de viata abordat, iar regimul alimentar este primul si cel mai important aspect. Se recomanda consumul mare de fibre vegetale, de exemplu tarate de ovaz si de psyllium, seminte de in, paine integrala, fasole, mazare, varza, prune, banane sau portocale, deoarece acestea au capacitatea de a regla tranzitul intestinal. Totodata, se impune cresterea consumului de supe, iaurt, chefir si lapte batut. Eliminarea grasimilor de origine animala si a zaharului din alimentatie este obligatorie, cel putin pe durata tratamentului. De o importanta majora este si consumul de lichide intre mese, evitand, insa, bauturile carbogazoase, cafeaua si alcoolul. De asemenea, trebuie sa se manance putin si des si sa se mestece foarte bine alimentele pentru a preveni balonarea si flatulenta. Persoanele care fumeaza trebuie sa renunte la acest viciu sau, cel putin, sa reduca numarul tigarilor.

In loc de incheiere, cateva lucruri pe care cu siguranta nu le cunosti despre sistemul digestiv.

1. Poate parea straniu, dar procesul de alimentatie in cazul omului nu are nicio legatura cu gravitatia. De aceea oamenii se pot hrani si in stare de imponderabilitate. Care este explicatia? E simplu. Practic, cand mananci un fruct, o leguma, o bucata de branza, de carne de pui, mancarea nu cade pur si simplu prin esofag pana in stomac. Muschii esofagului se contracta si se relaxeaza ca niste unde, ca niste valuri intr-o miscare denumita peristaltism, care impinge alimentele prin micul canal pana in stomac, asemanator cu miscarea care are loc la sarpe atunci cand inghite ceva. Altfel spus, datorita peristaltismului, chiar daca stam cu capul in jos cand mancam, mancarea tot va ajunge in stomac.

2. Desi toata lumea crede ca stomacul este vital in procesul digestiv, de fapt, toti nutrientii si tot mecanismul prin care primim in corp substante nutritive se intampla in instestine. Stomacul se ocupa doar de "digestia mecanica" —amesteca mancarea, o combina cu sucurile gastrice, descompune fizic alimentele in bucati mici si le transforma intr-o pasta groasa. Dar cel mai activ este de fapt intestinul subtire, care compune doua treimi din lungimea tractului digestiv, este locul in care are loc cea mai mare parte a digestiei si absorbtia nutrientilor. Dupa descompunerea substantelor ingerate cu ajutorul unor enzime puternice, intestinul subtire absoarbe nutrientii si ii transfera in sange.

Suprafata totala a intestinului subtire este imensa. Acesta are aproape 7 metri lungime si un diametru de 2.5 centimetri. Pe baza acestor dimensiuni, te-ai astepta ca suprafata intestinului subtire sa fie de 0.6 metri patrati — dar are de fapt, 250 de metri patrati, dimensiunea unui teren de tenis. Pare greu de crezut dar asta se intampla pentru ca intestinul prezinta trei straturi intercalate care ii maresc suprafata, precum sunt sa zicem unditele telescopice. Daca acesta s-ar expanda la capacitate maxima am bubui efectiv sau am avea niste burti unde putem sa tinem umbra la o parcare cu zeci de masini.

3. Stomacul poate face zgomot tot timpul, nu doar cand ii este foame si cand apare acel sunet pe care noi il catalogam ca "un cantec al matelor''. Altfel spus, zgomotele facute de stomac, sunt rezultatele peristaltismului din stomac si intestinul subtire — adica se datoreaza digestiei normale a hranei, a fluidelor si a gazelor care strabat tractul gastrointestinal. Cand insa tractul este gol, zgomotele sunt mai mari, pentru ca nu este nimic in interior care sa amortizeze zgomotul. Cum se desfasoara tot procesul?  Dupa ce isi goleste continutul in intestinul subtire, stomacul trimite semnale catre creier. Creierul raspunde transmitand muschilor digestivi semnalul ca acestia sa inceapa procesul de peristaltism. Contractiile musculare asigura golirea completa a stomacului, iar zgomotele rezultate ne atentioneaza ca organismul are nevoie de mancare.

REFERINTE:

1. Fowler GC, et al., eds. Colonoscopy. In: Pfenninger and Fowler's Procedures for Primary Care. 4th ed. Elsevier; 2020. https://www.clinicalkey.com. 

2. Lee L, et al. Overview of colonoscopy in adults. https://www.uptodate.com/contents/search.

3. olonoscopy. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. https://www.niddk.nih.gov/health-information/diagnostic-tests/colonoscopy.

4. AskMayoExpert. Colorectal polyp surveillance (adult). Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2017.

5. AskMayoExpert. Screening recommendations (adult). Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2017.

6. Picco MF (expert opinion). Mayo Clinic, Jacksonville, Fla. March 15, 2018.

7. Everhart JE, Renault PF. Irritable bowel syndrome in office-based practice in the United States. Gastroenterology. 1991;100:998–1005. 
8. Azpiroz F, Dapoigny M, Pace F, Müller-Lissner S, Coremans G, Whorwell P. et al. Nongastrointestinal disorders in the irritable bowel syndrome. Digestion. 2000;62:66–72. 
9. Veale D, Kavanagh G, Fielding JF, Fitzgerald O. Primary fibromyalgia and the irritable bowel syndrome: different expressions of a common pathogenetic process. Br J Rheumatol. 1991;30:220–2. 
10. Camilleri M, Choi MG. Review article: irritable bowel syndrome. Aliment Pharmacol Ther. 1997;11:3–15. 
11. Drossman DA, Sandler RS, McKee DC, Lovitz AJ. Bowel patterns among subjects not seeking health careUse of questionnaire to identify a population with bowel dysfunction. Gastroenterology. 1982;83:529–34. 
12. Thompson WG, Heaton KW. Functional bowel disorders in apparently healthy people. Gastroenterology. 1980;79:283–8.
13. Kay L, Jorgensen T, Jensen KH. The epidemiology of irritable bowel syndrome in a random population: prevalence, incidence, natural history and risk factors. J Intern Med. 1994;236:23–30.
14. Sandler RS, Everhart JE, Donowitz M, Adams E, Cronin K, Goodman C. et al. The burden of selected digestive diseases in the United States. Gastroenterology. 2002;122:1500–11. 
15. Roshandel D, Rezailashkajani M, Shafaee S, Zali MR. A cost analysis of functional bowel disorders in Iran. Int J Colorectal Dis. 2007;
16. Massarrat S, Saberi-Firoozi M, Soleimani A, Himmelmann GW, Hitzges M, Keshavarz H. Peptic ulcer disease, irritable bowel syndrome and constipation in two populations in Iran. Eur J Gastroenterol Hepatol. 1995;7:427–33. 
Articole similare
Sistem digestiv: ce este Jejunul, care este rolul sau in digestie Sistem digestiv:  ce este Jejunul, care este rolul sau in digestie

Jejunul si ileonul formeaza partea cea mai lunga a intestinului subtire care reprezinta cea mai lunga parte a sistemului digestiv, avand aproape 7 metri lungime. Jejunul, alaturi de ileon joaca un rol estential in procesul de irigare cu sange. Aceste organe primesc sange arterial de la 15-18 ramuri ale arterei mexenterice superioare. Ramurile se unesc formand arcuri, numite arcade arteriale iar din aceste arcade ies artere drepte ce aprovizioneaza cu sange intestinul subtire. 

21 octombrie 2024
Edited 21 octombrie 2024
citește articolul
Nutritie: Ce alimente trebuie sa evitam pentru a avea un stomac sanatos? Nutritie: Ce alimente trebuie sa evitam pentru a avea un stomac sanatos?

Stomacul gol arata ca un balon in forma de J care se extinde. Acest organ are capacitatea de a se micsora si de a se mari pentru a face loc unei gustari sau unei mese copioase. In partea superioara a stomacului se produc acid gastric si pepsina, o enzima a digestiei. In partea de jos sunt mai multi muschi si exista alimente amestecate cu sucuri digestive. Cu exceptia alcoolului si a anumitor medicamente, absorbtia nutrientilor nu are loc in stomac. 

1 august 2024
Edited 1 august 2024
citește articolul
Sistem digestiv: Posibile afectiuni care apar la nivelul rectului Sistem digestiv: Posibile afectiuni care apar la nivelul rectului

Afectiunile rectale sunt destul de des intalnite si se asociaza cu simptome precum mancarimi, dureri sau sangerari rectale. Aceste probleme sunt adesea minore si se vindeca de la sine, fara sa fie nevoie de interventia medicului.

27 martie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.