Cel mai bun lapte praf pentru bebelusi
Atunci când proaspăta mămică, din diferite motive, nu poate alăpta sau nu produce suficientă cantitate de lapte, cea mai bună soluție este, fără îndoială, laptele praf. Nu este recomandat ca cel mic să fie hrănit cu lapte de vacă, cel puțin în primul an de viață, deoarece acesta, pe lângă faptul că este sărac în nutrienți, este mult mai greu de digerat, iar sistemul său digestiv nu este pe deplin dezvoltat, în plus existând riscul apariției episoadelor de colici și balonare, dar și al alergiilor.
Care este cel mai bun lapte praf?
Una dintre marile dileme ale mamicilor este alegerea celui mai bun lapte praf, motiv pentru care ne-am propus sa enumeram criteriile de selectie cele mai importante. In primul rand trebuie aleasa formula de lapte corespunzatoare varstei copilului si verificata eticheta. Printre ingredientele sale nu trebuie sa se regaseasca nutrienti sintetici, de exemplu luteina, licopen sau L-carnitina. Laptele praf cel mai bun si potrivit unui bebelusi este cel care contine culturi de bacterii sanatoase cu rol in protejarea si echilibrarea florei intestinale si, deopotriva, este imbogatit cu vitamine si minerale necesare cresterii si dezvoltarii sanatoase.
De asemenea, un alt criteriu analizat de mamici este provenienta, laptele bio fiind preferat deoarece nu exista riscul ca acesta sa contina pesticide, hormoni sau alte substante ce ar putea fi nocive celui mic. Sursa de glucide trebuie sa fie una naturala, fara zahar adaugat, si trebuie sa contina acizi grasi esentiali, regasiti pe eticheta si ca uleiuri naturale, acestia avand un rol decisiv in dezvoltarea sistemului nervos al bebelusului. Pe de alta parte, daca bebelusul are alergie sau intoleranta la lactoza, se recomanda administrarea laptelui praf fara lactoza.
Ce trebuie sa stim despre alaptarea la san si cand se recomanda formulele de laptele praf
Intre alaptarea la san si laptele praf, se nasc, intr-adevar, cateva mici diferente. Medicii pediatri recomanda ca minim 6 luni bebelusul sa fie hranit exclusiv la san, insa nu intotdeauna acest lucru este posibil. Cu toate ca pentru mamica este mai comod sa-l alapteze la san, sunt femei care refuza, din diferite motive, sa faca acest lucru. De asemenea, exista mamici care nu pot alapta din cauza unei boli sau nu au suficient lapte pentru a-l satura pe bebelusi.
Conform statisticilor, copiii alaptati la san sunt mult mai putin predispusi bolilor copilariei si-si creeaza o imunitate mai puternica decat cei hraniti cu lapte praf, diferenta provenind din faptul ca laptele matern contine o serie de substante nutritive si anticorpi ce ofera protectie antiinfectioasa, antialergica si antimicrobiana. De asemenea, bebelusii hraniti cu lapte matern, gratie calciului natural, se dezvolta mai rapid si mai puternic, in plus, laptele matern contine colesterol benefic care, in viata de adult, ii va proteja de bolile cardiovasculare.
Totodata, bacteriile sanatoase din laptele matern nu se pot regasi integral in formulele de lapte praf. Pe de alta parte, laptele praf are marele avantaj de a se digera mai greu si astfel mesele vor fi mai rare, fapt care, insa, nu afecteaza si necesarul de hrana si nutrienti al bebelusului. In plus, acesta este imbogatit cu vitamine si minerale benefice dezvoltarii bebelusului.
Suplimente de lapte praf pentru nou-nascut
Exista anumite situatii cand bebelusii, chiar daca sunt alaptati la san, au nevoie de suplimente de lapte praf. Sau, daca au trecut de varsta de 6-8 luni se poate introduce in alimentatia lor si cereale pentru bebelusi. In aceasta categorie intra bebelusii nascuti prematur si cei cu greutate mica la nastere. De asemenea, bebelusii care intampina dificultati in a suge la sanul mamei pot fi hraniti o perioada cu lapte praf si cu ajutorul unei seringi sau pipete. Pe de alta parte, anumite afectiuni, de exemplu glicemia scazuta, icterul, deshidratarea sau pierderea in greutate, depistate la nou-nascuti, pot face necesara suplimentarea cu lapte praf a hranei.


Bibliografie:
1. Walters DD, Phan LTH, Mathisen R. The cost of not breastfeeding: global results from a new tool. Health Policy Plan. (2019);
2. Williams J, Namazova-Baranova L, Weber M, Vural M, Mestrovic J, Carrasco-Sanz A, et al. The importance of continuing breastfeeding during coronavirus disease-2019: in support of the World Health Organization statement on breastfeeding during the pandemic. J Pediatr. (2020);
3. Bever Babendure J, Reifsnider E, Mendias E, Moramarco MW, Davila YR. Reduced breastfeeding rates among obese mothers: a review of contributing factors, clinical considerations and future directions. Int Breastfeed J. (2023);
4. World Health Organization (ed.). Scope and impact of digital marketing strategies for promoting breastmilk substitutes. WHO TEAM Maternal, Newborn, Child and Adolescent Health and Ageing, Nutrition and Food Safety. (2022) ;
5. Pérez-Escamilla R, Tomori C, Hernández-Cordero S, Baker P, Barros AJD, Bégin F, et al. Breastfeeding: crucially important, but increasingly challenged in a market-driven world. Lancet. (2023);
6. Guidance on ending the inappropriate promotion of foods for infants and young children: Implementation manual. Available at: https://www.who.int/publications/i/item/9789241513470 (Accessed February 14, 2023);
7. Baker P, Santos T, Neves PA, Machado P, Smith J, Piwoz E, et al. First-food systems transformations and the ultra-processing of infant and young child diets: the determinants, dynamics and consequences of the global rise in commercial milk formula consumption. Matern Child Nutr. (2021);
8.Khandpur N, Neri DA, Monteiro C, Mazur A, Frelut M-L, Boyland E, et al. Ultra-processed food consumption among the paediatric population: an overview and call to action from the European childhood obesity group. Ann Nutr Metab. (2020);

























