Atacul de panica: ce este, cand apare si cum se trateaza

Atacurile de panica, depresia si anxietatea sunt cele mai frecvente probleme de sanatate mintala in ultimii ani, ambele fiind in crestere la ambele grupe de sexe, si, mai ingrijorator e faptul ca si incidenta la anumite grupe de varsta a crescut, si azi deja avem cazuri de tineri de 20-25 de ani care sunt diagnosticati cu stari depresive sau anxietate. Asa cum deja am enuntat, aceste afectiuni au numeroase cauze, dar una dintre cele mai importante consta in deficientele nutritionale. Pentru identificarea acestor deficiente si enuntarea unui diagnostic relevant, medicul trebuie sa faca o anamneza amanuntita.

Un alt lucru mai putin cunoscut este faptul ca multe dintre tulburarile mentale au legatura directa cu intestinul gros considerat al doilea creier de catre multi specialisti si neurologi. Acest lucru este cunoscut sub denumirea de sistem nervos enteric si este alcatuit din neuroni situati in peretele intestinal, formand nervul vag. Nervul vag este al 10-lea nerv cranian, are originea in bulbul rahidian si se desfasoara pana in apropierea anusului, masurand aproximativ noua metri. 

Tot mai multe persoane sufera de tulburari anxioase cum mai sunt numite atacurile de panica. Persoanele care se confrunta cu aceasta afectiune in mod frecvent sunt cuprinse de teama de moarte si teama de nebunie. Manifestarile resimtite in timpului atacului de panica pot fi similare cu cele ale infarctului, oferind senzatia de sufocare. Starea psihologica din timpul atacului de panica, senzatia de a pierde controlul asupra situatiei duce la o teama acuta de nebunie.

Ce este atacul de panica?

Desi vorbim de senzatii extrem de acute nu va interveni nici moartea, si nici psihoza in urma atacului de panica, insa suferinta psihologica este atat de profunda incat afecteaza calitatea vietii. In aceasta situatie exista riscul de a evita socializarea prin: renuntarea la serviciu, renuntarea la a mai iesi din casa, renuntarea de a se mai intalni cu anumite persoane. Atacul de panica poate fi asociat cu tulburari afective sau de natura medicala  cum ar fi: cardiace, respiratorii, vestibulare, gastrointestinale. Nu orice senzatie de frica si disconfort duce la aparitia atacurilor de panica. Asadar, doar daca sunt prezente 4 sau mai multe dintre urmatoarele 13 simptome care cresc in intensitate in decurs de 10 minute vorbim de un posibil atac de panica. Iata care suntem semnele decisive:

Palpitatii si accelerarea ritmului cardiac;
Transpiratii;
Tremur sau trepidatie;
Senzatii de strangulare;
Senzatie de sufocare;
Durere sau disconfort in zona inimii;
Greata sau varsaturi;
Senzatie de ameteala, dezechilibru, vertij sau lesin;
Sentimentul de irealitate sau depersonalizare;
Frica de pierdere a controlului sau de a nu innebuni;
Frica de moarte;
Senzatii de amorteala sau de furnicaturi;
Frisoane sau valuri de caldura;
Clasificarea atacurilor de panica;
Tipuri de atacuri de panica;

Tipuri de atacuri de panica si modul in care acestea apar

Atacurile de panica inopinate - Acestea apar in mod spontan, in diverse situatii si circumstante, fara sa fie in legatura cu un anumit factor declansator. Dat fiind faptul ca nu se poate anticipa momentul cand atacul de panica va surveni, persoana respectiva va simti o stare profunda de tensiune si teama. Daca nu se obtine ajutor medical se poate instala sentimentul de neajutorare;

Atacurile de panica circumscrise - Acestea au legatura cu anumite contexte de viata. Persoana stie ca intr-o anumita situatie poate sa se confrunte cu atacul de panica, din cauza unor frici evidente cum este cazul arahnofobiei;

Atacurile de panica predispuse situational - Acestea fac referire la aparitia atacurilor de panica in legatura cu anumite situatii de viata si nu survin fara exceptie in situatia respectiva. Asadar, persoana respectiva poate sa-si invinga uneori temerea si sa vorbeasca in public, iar alteori este cuprinsa de panica atunci cand stie ca trebuie sa tina un discurs;

Exista posibilitatea ca doua sau chiar toate cele 3 tipuri de atac de panica sa fie prezente la o singura persoana in etape diferite sau se pot succede la intervale foarte scurte de timp.

Cand apar atacurile de panica? Care sunt triggerele care le declanseaza?

Persoanele anxioase se confrunta cu nevoia de a controla mediul si evenimentele de viata iar din imposibilitatea de a face acest lucru, intervine o senzatie puternica de teama si disconfort. Sentimentul de absenta a controlului este generalizat. Nelinistea permanenta, teama de nebunie sau de moarte si atacurile de panica pot determina o scadere a stimei de sine, sentimentul de neputinta si chiar depresie.

Nu exista o cauza clara care duce la anxietate si atacuri de panica dar acestea apar de regula in cazurile traumatizante. Atunci cand o persoana percepe un eveniment ca fiind traumatizant incepe sa se framante si sa simta o frica acuta. Atacurile de panica pot aparea si in absenta predispozitiei genetice, fiind determinate de incarcatura negativa resimtita de catre persoana in cauza.

Persoanele predispuse genetic la aceasta afectiune, se confrunta deseori cu astfel de stari. Asadar, exista un risc mai mare de a suferi un atac de panica intr-o situatie stresanta decat cele care nu prezinta aceste antecedente. Totusi, este posibil ca o persoana ce are rude care au suferit atacuri de panica, sa nu se confrunte niciodata cu aceste stari.

Care sunt consecintele atacurilor de panica asupra creierului?

Mai multe studii efectuate de-a lungul timpului au demonstrat ca tulburarile psiho somatice de la nivelul  cortextului precum anxietateea, depresia, atacurile de panica sunt principalul vinovat de deteriorarea sistemului nervos, actionand negativ asupra amigdalei, hipocampului si a cortexului prefrontal. Atacurile de panica episodice si sporadice cu o recurenta extrem de rara, nu reprezinta o problema de sanatate, insa atunci cand apar succesiv sau numarul lor depaseste ordinul zecilor in decursul unei saptamani, inseamna ca ne confruntam cu o problema patologica. devine o stare patologica. 

Atacurile de panica conduc la dezvoltarea tulburarilor mentale, categorie din care face depresia, dar favorizeaza si tulburarile neurodegenerative, categorie din care face parte boala Alzheimer, o afectiune ireversibila in acest moment, si este factor cauzator in aparitia tulburarii obsesiv-compulsiva. Atacurile de panica succesive si repetitive distrug considerabil numarul de neuroni si sa impiedice formarea altora noi, prin urmare apar deficiente de concentrare si de memorare si interfereaza cu gandirea critica, rationala. Totodata, aceste atacuri pot conduce spre stresul cronic, care la randul lui e responsabil de afectarea functiei cognitive si are impact negativ asupra sarcinilor recurente de baza din timpul unei zile.

Cum se trateaza atacurile de panica?

Cei care acuza stari similare cu atacurile de panica trebuie sa faca un control medical pentru a vedea exact despre ce este vorba. In urma unei discutii detaliate se va stabili daca exista sau nu cauze medicale ale simptomelor atacului de panica. Dupa ce se face un consult psihologic, s-ar putea ca pacientul sa fie indrumat spre psihiatru in vederea diagnosticarii. Exista trei tipuri de interventii catre care pacientul va fi indrumat :

Interventie medicamentoasa (prescrisa de medic psihiatru sau psihoterapeut);
Interventie psihologica (psihoterapie prin sedinte recurente, hipnoterapie);
Interventie mixta (sesiuni de terapie sustinute de un psihoterapeut si medicamente);

Terapiile cognitiv-comportamentale s-au dovedit a fi extrem de eficiente in tratarea anxietatii si depresiei. Atacurile de panica se trateaza urmarind in linii mari etapele impuse de curentul cognitiv-comportamental. Fiecare interventie este centrata pe prezent, la fel ca in cazul terapiei cognitiv-comportamentale. Ce trebuie stiut in cazul unor persoane afectate de atacuri de panica:

Pregatirea pacientului pentru a ramane in contact cu situatia de care se teme in loc de a o evita;

Explorarea unor altor patternuri de gandire care sa-i schimbe perspectiva asupra situatiei. Inlocuirea gandurilor negative cu cele realiste ii ofera un sentiment de control asupra circumstantei, ceea ce scade incarcatura anxioasa;

Pacientul este indrumat spre confruntarea propriilor temeri  si constientizarea lipsei de temei a acestora;

In acest fel, are loc conectarea pacientului la realitate, experimentarea si testarea rezultatelor gandurilor alternative.

Atacurile de panica sunt considerate foarte periculoase din cauza simptomelor intense pe care le pot produce, care pot fi similare cu un infarct sau un atac cerebral. Acestea pot cauza anxietate extrema, sufocare, dureri de piept si alte simptome fizice si psihologice. Persoanele care sufera de atacuri de panica pot evita anumite situatii sau locuri din cauza fricii de a avea un atac, ceea ce poate afecta calitatea vietii lor. Cu toate acestea, atacurile de panica pot fi tratate prin terapie si medicatie, iar oamenii pot invata sa le controleze si sa le previna.

Bibliografie:

Panic disorder. In: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders DSM-5. 5th ed. Arlington, Va.: American Psychiatric Association; 2013. http://dsm.psychiatryonline.org;
Roy-Byne PP. Panic disorder: Epidemiology, pathogenesis, clinical manifestations, course, assessment, and diagnosis. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed March 16, 2018;
Panic disorder: When fear overwhelms. National Institute of Mental Health. http://www.nimh.nih.gov/health/publications/panic-disorder-when-fear-overwhelms/index.shtml;
Answers to your questions about panic disorder. American Psychological Association. http://www.apa.org/topics/anxiety/panic-disorder.aspx. Accessed April 12, 2018;
Craske M. Psychotherapy for panic disorder with or without agoraphobia in adults. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed March 16, 2018;
Inositol. Natural Medicines. https://naturalmedicines.therapeuticresearch.com. Accessed March 16, 2018;
Gaudlitz K, et al. Aerobic exercise training facilitates the effectiveness of cognitive behavioral therapy in panic disorder. Depression and Anxiety. 2015;32:221;
Vorkapic CF, et al. Reducing the symptomatology of panic disorder: The effects of a yoga program alone and in combination with cognitive-behavioral therapy. Frontiers in Psychiatry;
Roy-Byrne PP. Pharmacotherapy for panic disorder with or without agoraphobia in adults. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed March 16, 2018;
Alprazolam, clonazepam, venlafaxine hydrochloride, fluoxetine hydrochloride, sertraline hydrochloride, paroxetine hydrochloride, paroxetine mesylate. Micromedex 2.0 Healthcare Series; 
Roy-Byne PP, et al. Approach to treating panic disorder with or without agoraphobia in adults. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed March 16, 2018;
Using dietary supplements wisely. National Center for Complementary and Integrative Health. https://nccih.nih.gov/health/supplements/wiseuse.htm. Accessed March 19, 2018;
Sawchuk CA (expert opinion). Mayo Clinic, Rochester, Minn. April 6, 2018;