Dr. Denisa Petrescu: Atacul de panică, cum îl recunoști și ce tratamente sunt recomandate
Atacurile de panică reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze pentru care oamenii solicită un consult psihiatric sau se prezintă la serviciile de urgență. Simptomele lor apar brusc, sunt intense și pot crea impresia unei afecțiuni medicale grave, motiv pentru care multe persoane se tem că suferă un infarct, un accident vascular cerebral sau că își pierd controlul. Deși pot fi extrem de neplăcute, atacurile de panică sunt tratabile.
Înțelegerea modului în care apar și recunoașterea simptomelor reprezintă primul pas către un diagnostic corect și alegerea celui mai potrivit tratament. În ultimii ani, tulburările anxioase și depresive au devenit tot mai frecvente la nivel mondial, inclusiv în rândul adulților tineri. Apariția acestora este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori biologici, psihologici și de mediu, motiv pentru care evaluarea medicală trebuie să fie completă și adaptată fiecărei persoane.
Ce trebuie să reținem despre atacurile de panică?
- În timpul unui atac de panică, organismul activează mecanismele biologice implicate în răspunsul la stres, chiar și în absența unui pericol real. Acest răspuns este coordonat de sistemul nervos autonom, care reglează în mod automat funcții precum ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și digestia.
- În mod normal, după dispariția unui factor de stres, nervul vag, una dintre principalele componente ale sistemului nervos parasimpatic, contribuie la readucerea organismului la starea de echilibru.
- Cercetările sugerează că, la unele persoane cu atacuri de panică, mecanismele care reglează răspunsul organismului la stres pot funcționa diferit, favorizând apariția și menținerea simptomelor.
De ce apar atacurile de panica si cum le putem gestiona aflăm de la medicul psihiatru Dr. Denisa Petrescu din cadrul clinicilor FocusMed.


Ce este atacul de panică?
Atacul de panică reprezintă un episod brusc de frică intensă sau disconfort intens, care atinge intensitatea maximă în decurs de câteva minute și este însoțit de simptome fizice și psihice caracteristice. Acesta poate apărea în cadrul tulburării de panică, dar și în alte tulburări psihice sau în asociere cu unele afecțiuni medicale, precum bolile cardiovasculare, respiratorii sau endocrine.
De aceea, stabilirea diagnosticului necesită întotdeauna o evaluare medicală. Nu orice episod de anxietate sau teamă reprezintă un atac de panică. Conform criteriilor de diagnostic, un atac de panică este caracterizat de apariția bruscă a cel puțin patru dintre următoarele simptome:
- palpitații sau accelerarea ritmului cardiac;
- transpirații;
- tremor;
- senzație de lipsă de aer sau de sufocare;
- senzație de strangulare;
- durere sau disconfort toracic;
- greață sau disconfort abdominal;
- amețeală, instabilitate, vertij sau senzație de leșin;
- frisoane sau valuri de căldură;
- amorțeli sau furnicături;
- senzația de irealitate (derealizare) sau de detașare față de propria persoană (depersonalizare);
- teama de a pierde controlul sau de a „înnebuni”;
- teama de moarte.
De reținut
În timpul unui atac de panică, simptomele pot fi atât de intense încât multe persoane cred că suferă un infarct sau o altă urgență medicală. De asemenea, sunt frecvente teama de a pierde controlul și teama de moarte. Deși aceste manifestări pot fi extrem de neplăcute, ele pot fi evaluate și tratate corespunzător după stabilirea diagnosticului.
-
-
Omega 3-6-9 vegetal, 30 capsule, NaturalisPret 33,36 Lei Pret vechi 41,70 Lei -
Coenzima Q10 + Omega 3, 30 capsule moi, NaturalisPret 41,92 Lei Pret vechi 52,40 Lei -
Tipuri de atacuri de panică și modul în care acestea apar
Atacurile de panică pot apărea în moduri diferite, în funcție de existența sau absența unui factor declanșator.
- Atacuri de panică neașteptate (inopinate) – apar brusc, fără un factor declanșator evident și pot surveni în orice moment. Din cauza caracterului lor imprevizibil, acestea sunt adesea însoțite de o teamă intensă că episodul se va repeta.
- Atacuri de panică așteptate (declanșate de o situație) – apar în legătură cu anumite contexte sau situații percepute ca amenințătoare, de exemplu expunerea la un obiect sau o situație care provoacă teamă, cum se întâmplă în cazul unor fobii specifice.
Aceeași persoană poate prezenta atât atacuri de panică neașteptate (inopinate), cât și atacuri de panică așteptate, în funcție de contextul clinic și de afecțiunea asociată.


Când apar atacurile de panică? Care sunt factorii declanșatori (triggerii)?
Atacurile de panică pot apărea atât în absența unui factor declanșator evident, cât și în legătură cu anumite situații sau contexte percepute ca amenințătoare. Factorii declanșatori diferă de la o persoană la alta și pot include situații stresante, schimbări majore de viață, conflicte, expunerea la obiectul unei fobii sau alte experiențe cu o încărcătură emoțională importantă.
Apariția atacurilor de panică este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori biologici, psihologici și de mediu. Studiile arată că predispoziția genetică poate crește susceptibilitatea pentru dezvoltarea tulburării de panică, însă aceasta nu este suficientă pentru apariția bolii. În mod similar, persoane fără antecedente familiale pot dezvolta atacuri de panică în anumite circumstanțe.
Experiențele de viață influențează, de asemenea, modul în care creierul și organismul răspund la situații percepute ca amenințătoare. Prin mecanisme normale de învățare, creierul poate ajunge să asocieze anumite locuri, activități sau chiar senzații fizice, precum palpitațiile sau dificultatea de a respira, cu existența unui pericol, chiar și atunci când acesta nu este prezent. În timp, aceste asocieri pot favoriza apariția anxietății anticipatorii și pot crește probabilitatea unui nou atac de panică.
De exemplu, după un prim atac de panică produs într-un spațiu aglomerat, unele persoane pot începe să evite astfel de locuri de teama reapariției simptomelor. Deși evitarea poate reduce anxietatea pe termen scurt, pe termen lung aceasta poate contribui la menținerea și agravarea simptomelor.
În multe cazuri, persoanele care au experimentat un atac de panică dezvoltă ulterior o preocupare persistentă legată de posibilitatea apariției unui nou episod. Această teamă poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi, determinând evitarea anumitor situații și limitarea activităților cotidiene.
Ce se întâmplă în creier în timpul unui atac de panică?
În timpul unui atac de panică sunt activate circuitele cerebrale implicate în răspunsul la frică și stres, precum și sistemul nervos autonom.
Acest răspuns determină apariția simptomelor fizice și psihice caracteristice, precum palpitațiile, senzația de lipsă de aer, amețeala și teama intensă.
Atacurile de panică ocazionale nu produc leziuni ale creierului și pot apărea inclusiv la persoane fără o tulburare psihică.
Totuși, atunci când sunt recurente și rămân netratate, ele pot afecta calitatea vieții și pot fi asociate cu:
- dificultăți de concentrare,
- pierderi de dememorie,
- dereglare emoțională,
- precum și cu un risc mai mare de dezvoltare a altor tulburări anxioase sau depresive.


Cum se tratează atacurile de panică?
Persoanele care prezintă simptome sugestive pentru un atac de panică ar trebui să se adreseze unui medic psihiatru pentru stabilirea diagnosticului și excluderea altor afecțiuni care pot produce manifestări similare.
După evaluare, tratamentul este stabilit în funcție de simptomele, severitatea și nevoile fiecărei persoane.
Conform ghidurilor clinice actuale, terapia cognitiv-comportamentală (TCC) reprezintă principala formă de tratament psihologic pentru tulburarea de panică.


Aceasta ajută persoana să înțeleagă mecanismele care întrețin atacurile de panică, să modifice tiparele de gândire neadaptative și să reducă treptat comportamentele de evitare prin tehnici de expunere realizate într-un mediu sigur și controlat.
În funcție de severitatea simptomelor, medicul psihiatru poate recomanda și tratament medicamentos, iar în unele situații asocierea psihoterapiei cu medicația oferă cele mai bune rezultate.
Cu un diagnostic precoce și un tratament adecvat, majoritatea persoanelor cu tulburare de panică obțin o ameliorare semnificativă a simptomelor și a calității vieții.
-
-
Tonico Forte 10 ml, tonic pentru organism, 10 flacoane, BenesioRating:97%Pret 55,68 Lei Pret vechi 69,60 Lei -
-
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
- Stanner, Panic disorder. In: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders- American Psychiatric Association, 2023. http://dsm.psychiatryonline.org;
- Roy-Byne PP. Panic disorder: Epidemiology, pathogenesis, clinical manifestations, course, assessment, and diagnosis. https://www.uptodate.com/contents/search 2024;
- Panic disorder: When fear overwhelms. National Institute of Mental Health. http://www.nimh.nih.gov/health/publications/panic-disorder-when-fear-overwhelms/index.shtml;
- Answers to your questions about panic disorder. American Psychological Association. http://www.apa.org/topics/anxiety/panic-disorder.aspx. Accessed April 12, 2024;
- Craske M. Psychotherapy for panic disorder with or without agoraphobia in adults. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed March 16, 2023;
- Inositol. Natural Medicines. https://naturalmedicines.therapeuticresearch.com. Accessed March 16, 2025;
- Gaudlitz K, et al. Aerobic exercise training facilitates the effectiveness of cognitive behavioral therapy in panic disorder. Depression and Anxiety. 2025;
- Reducing the symptomatology of panic disorder: The effects of a yoga program alone and in combination with cognitive-behavioral therapy. Frontiers in Psychiatry;
- Roy-Byrne PP. Pharmacotherapy for panic disorder with or without agoraphobia in adults. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed March 16, 2024;
- Alprazolam, clonazepam, venlafaxine hydrochloride, fluoxetine hydrochloride, sertraline hydrochloride, paroxetine hydrochloride, paroxetine mesylate. Healthcare Series;
- Roy-Byne PP, et al. Approach to treating panic disorder with or without agoraphobia in adults. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed March 16, 2024;
- Using dietary supplements wisely. National Center for Complementary and Integrative Health. https://nccih.nih.gov/health/supplements/wiseuse.htm. Accessed 2024;




















