Dr. Denisa Petrescu: Substanțele halucinogene, ce sunt, cum acționează, efecte în organism

Dr. Denisa Petrescu: Substanțele halucinogene, ce sunt, cum acționează, efecte în organism

Postat in: Info sanatate
Data publicării: 3 august 2026 Ultima actualizare: 3 august 2026

Substanțele halucinogene, indiferent dacă sunt de origine naturală (plante sau ciuperci) sau sintetice, au capacitatea de a modifica profund percepția asupra realității. Acestea influențează funcționarea sistemului nervos central, determinând modificări ale percepției, gândirii, emoțiilor și comportamentului. Unul dintre efectele lor caracteristice este apariția halucinațiilor – percepții senzoriale care se produc în absența unui stimul extern corespunzător, dar care sunt trăite de persoană ca fiind reale

Ce trebuie să reținem despre substanțele halucinogene?

  • Această clasă de substanțe produce modificări profunde ale conștiinței și percepției, iar efectele sale pot varia considerabil de la o persoană la alta, fiind adesea dificil de anticipat.
  • Halucinogenele sunt utilizate de mii de ani în diferite contexte culturale și religioase, datorită capacității lor de a modifica percepția, gândirea și experiența conștiinței.
  • Sub influența acestor substanțe, o persoană poate experimenta senzația de detașare față de propriul corp sau față de mediul înconjurător, precum și alterări importante ale percepției timpului și spațiului. Aceste modificări pot afecta semnificativ capacitatea de a aprecia corect realitatea și de a lua decizii, crescând riscul de accidente, traumatisme și, în unele situații, de evenimente cu potențial letal.
  • Și în prezent, unele comunități indigene folosesc anumite substanțe halucinogene în cadrul unor practici tradiționale sau ceremonii religioase. Experiențele descrise în aceste contexte sunt considerate de participanți ca având o semnificație spirituală, însă, din perspectivă medicală, ele reflectă efectele acestor substanțe asupra funcționării creierului și pot fi asociate cu riscuri importante pentru sănătate.

Vom detalia despre acest subiect cu medicul psihiatru Dr. Petrescu Denisa din cadrul clinicilor FocusMed.

Tipuri de substanțe halucinogene. Cum sunt clasificate

Substanțele halucinogene reprezintă o clasă de substanțe psihoactive care modifică percepția, gândirea, starea de conștiință și procesarea informațiilor senzoriale. Efectele acestora pot include distorsiuni ale percepției timpului, spațiului și imaginii corporale, modificări ale dispoziției și, în unele cazuri, apariția halucinațiilor. Din punct de vedere farmacologic, acestea sunt clasificate în două categorii principale: halucinogene clasice (psihedelice) și halucinogene disociative.

  • Halucinogenele clasice (psihedelice) acționează asupra unor receptori din creier implicați în percepție și procesarea informațiilor senzoriale, determinând modificări ale modului în care este percepută realitatea. Din această categorie fac parte LSD (dietilamida acidului lisergic), psilocibina (prezentă în anumite specii de ciuperci), mescalina și DMT (dimetiltriptamina).
  • Halucinogenele disociative produc o stare de detașare față de propriul corp sau față de mediul înconjurător și pot afecta percepția, memoria și starea de conștiință. Printre cele mai cunoscute se numără ketamina, fenciclidina (PCP) și dextrometorfanul, utilizat în doze mari.

Ce este LSD și ce efecte are

LSD (dietilamida acidului lisergic) este un halucinogen clasic (psihedelic) semisintetic, cu efecte puternice asupra percepției și stării de conștiință. Chiar și în doze foarte mici poate modifica percepția timpului, spațiului, culorilor și sunetelor, iar efectele apar de obicei în 30–90 de minute și pot persista între 6 și 12 ore.

Alte halucinogene clasice

Alte substanțe din această categorie sunt psilocibina, prezentă în anumite specii de ciuperci, mescalina, care se găsește în cactusul peyote, și DMT (dimetiltriptamina), inclusiv în băutura tradițională ayahuasca.

Ce este ketamina și ce efecte are

Ketamina este un anestezic cu proprietăți disociative, utilizat în medicină în condiții strict controlate. În afara indicațiilor medicale sau în doze mari, poate produce senzația de detașare față de propriul corp sau de mediul înconjurător, tulburări de percepție, confuzie și afectarea coordonării.

Alte substanțe cu efecte disociative sau halucinogene

Dextrometorfanul, utilizat în unele medicamente împotriva tusei, poate produce efecte disociative atunci când este administrat în doze foarte mari.

Ce trebuie să știi despre efectele substanțelor halucinogene

Efectele substanțelor halucinogene diferă în funcție de tipul acestora și de modul în care acționează asupra creierului. Halucinogenele clasice, precum LSD sau psilocibina, acționează asupra unor receptori ai serotoninei, un neurotransmițător implicat în reglarea percepției, dispoziției și altor funcții ale sistemului nervos.

Substanțele disociative, precum ketamina, acționează prin mecanisme diferite, influențând activitatea glutamatului, unul dintre principalii neurotransmițători implicați în procesele de învățare, memorie, percepția durerii și funcționarea creierului. Aceste mecanisme explică modificările de percepție, conștiință și comportament care pot apărea în urma administrării acestor substanțe.

Halucinogene clasice (psihedelice)

Efectele halucinogenelor clasice, precum LSD, psilocibina, mescalina sau DMT, variază în funcție de substanță, doză și particularitățile fiecărei persoane. Acestea pot determina:

  • modificări ale percepției,
  • alterarea stării de conștiință și a emoțiilor,
  • distorsionarea timpului și spațiului,
  • intensificarea stimulilor senzoriali,
  • halucinații,
  • anxietate,
  • panică,
  • greață,
  • creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace.

În cazuri rare, pot apărea tulburarea de percepție persistentă indusă de halucinogene (HPPD) sau episoade psihotice, în special la persoanele cu o vulnerabilitate preexistentă. HPPD se caracterizează prin reapariția unor tulburări de percepție, în special vizuale, după încetarea efectelor substanței, uneori la un interval de timp de la administrare.

Substanțe disociative

Substanțele disociative, precum ketamina și PCP, pot produce senzația de detașare față de propriul corp sau față de mediul înconjurător, alături de modificări ale percepției, memoriei și coordonării. La doze mari sau în cazul administrării repetate pot apărea:

  • confuzie severă,
  • amnezie,
  • convulsii,
  • simptome psihotice,
  • deprimarea funcției respiratorii.

Riscuri asociate

Riscul de dezvoltare a unei tulburări asociate consumului diferă în funcție de tipul substanței. LSD, psilocibina și mescalina nu sunt asociate, în mod obișnuit, cu dezvoltarea dependenței, însă administrarea repetată poate duce la apariția toleranței, ceea ce înseamnă că efectele substanței se diminuează în timp. În schimb, ketamina și PCP sunt asociate cu un risc mai mare de dezvoltare a unei tulburări asociate consumului.

Indiferent de tipul substanței, halucinogenele pot afecta capacitatea de a aprecia corect realitatea și de a lua decizii, crescând riscul de accidente și traumatisme. Asocierea acestora cu alcool, alte substanțe psihoactive sau anumite medicamente poate crește riscul de reacții adverse severe, inclusiv complicații cardiovasculare sau respiratorii și, în cazuri rare, deces.

Care sunt opțiunile de tratament pentru tulburările asociate consumului de substanțe halucinogene

Tratamentul este stabilit în funcție de tipul substanței utilizate, de simptomele prezente și de nevoile fiecărei persoane. În cazul intoxicației acute, prioritatea este monitorizarea funcțiilor vitale și tratarea simptomelor sau a complicațiilor medicale sau psihiatrice care pot apărea.

Pentru persoanele care dezvoltă tulburări asociate consumului, intervențiile psihoterapeutice reprezintă principala opțiune terapeutică. Totodată, este importantă identificarea și tratarea eventualelor tulburări psihice asociate, precum anxietatea, depresia sau alte afecțiuni, precum și asigurarea unui sprijin familial și social adecvat.

În prezent, nu există medicamente aprobate special pentru tratamentul tulburărilor asociate consumului de substanțe halucinogene, iar managementul terapeutic este adaptat fiecărui caz, în funcție de substanța implicată și de manifestările clinice.

Întrebări frecvente despre substanțele halucinogene

1. Ce se poate întâmpla dacă sunt asociate mai multe substanțe psihoactive?

Asocierea halucinogenelor cu alte substanțe psihoactive, inclusiv alcool sau anumite medicamente, poate produce efecte imprevizibile și poate crește riscul de reacții adverse severe. În funcție de substanțele implicate, pot apărea tulburări de conștiință, convulsii, complicații cardiovasculare sau respiratorii și în unele cazuri chiar deces.

2. Cât durează efectele substanțelor halucinogene?

Durata efectelor diferă în funcție de tipul substanței, doza și calea de administrare. În general, acestea pot persista de la câteva zeci de minute până la aproximativ 12 ore, însă unele substanțe pot produce efecte care durează mai mult timp.

3. Care sunt semnele unei intoxicații severe cu substanțe halucinogene?

Semnele care necesită evaluare medicală de urgență includ alterarea stării de conștiență, confuzia, agitația marcată, convulsiile, dificultățile de respirație, hipertermia (febra) sau pierderea stării de conștiență.

4. Poate utilizarea ocazională de substanțe halucinogene să aibă consecințe pe termen lung?

În majoritatea cazurilor, efectele halucinogenelor sunt tranzitorii. Cu toate acestea, la unele persoane pot apărea complicații precum tulburarea de percepție persistentă indusă de halucinogene (HPPD) sau episoade psihotice, în special în prezența unei vulnerabilități preexistente. Riscul și severitatea efectelor diferă în funcție de substanță, doză și caracteristicile individuale.

Articole similare
Neisseria meningitides: Cum apare aceasta infectie, preventie, complicatii ale bolii Neisseria meningitides: Cum apare aceasta infectie, preventie, complicatii ale bolii

Meningococemia sau meningita se pot agrava foarte repede, chiar si in cateva ore de la debutul simptomelor. Daca nu este tratata, infectia poate fi fatala (pana la 20% dintre adolescenti mor). 

3 mai 2023
Edited 3 mai 2023
citește articolul
Hepatita serica: vaccinare impotriva acestei boli, ce trebuie sa stii Hepatita serica: vaccinare impotriva acestei boli, ce trebuie sa stii

Vaccinul impotriva hepatitei B este recomandat tuturor sugarilor, tuturor copiilor sau adolescentilor cu varsta sub 19 ani care nu au fost vaccinati. De asemenea, tuturor adultilor cu varsta cuprinsa intre 19 si 59 de ani si adultilor cu varsta de 60 de ani. Chiar si celor care prezinta factori de risc pentru infectia cu hepatita B. Adultii care au 60 de ani sau mai mult fara factori de risc cunoscuti pentru hepatita B pot primi, de asemenea, vaccinul impotriva hepatitei B.

2 mai 2023
Edited 2 mai 2023
citește articolul
Transaminazele: De ce sunt importante, cum le masuram, ce boli ascund Transaminazele: De ce sunt importante, cum le masuram, ce boli ascund

Transaminazele, cunoscute si sub numele de aminotransferaze, sunt un set de enzime regasite in celulele organelor, cum ar fi inima, ficatul, muschii si rinichii. Functia sa principala este de a cataliza o reactie de transaminare intre un aminoacid si un α-ketacid, care este important in procesul de sinteza al proteinelor.

2 mai 2023
Edited 2 mai 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Se încarca...