GRIPA vs. RACEALA: Toate informatiile de care ai nevoie ca sa le distingi corect

În contextul în care toată lumea este alarmată din cauza virusului gripal de tip CoronaVirus (CoV), este important mai mult ca oricând să înțelegem diferența dintre formele de gripă și răceală, să facem distincția între diferite tipuri de viroze și cum se ne protejăm corect. Poate că la prima vedere pentru mulți oameni formele de răceală și de gripă seamănă între ele, iar tratamentele care apar pe piață prezintă ambele forme infecțioase împreună, dar fiecare are anumite particularități și e important să faci distincția corect.

Diferitele simptome ale răcelii și gripei pot fi identificate ușor încă de la primele semne, iar dacă după administrarea de vitamina C pacientul și a început activitatea recurentă înseamnă că a fost vorba doar de o formă ușoară de răceală. În plus, pe piață există doar vaccin antigripal și nu există vaccin anti-răceală pentru că atunci când vorbim de gripă vorbim de un virus care a infestat organismul. S-a demonstrat totodată că în lume există mai multe tulpini virale, iar unele dintre ele au potențial mortal pentru om și nu numai.

Unitatea de timp pentru profilaxia bolii

Una dintre cele mai importante diferențe dintre cele două forme infecțioase este unitatea de timp. Răceala afectează pe o durată mai scurtă şi într- un mod mai puţin agresiv organismul decât gripa, care are o durată de manifestare lungă şi poate prezenta episoade severe de afectare a organismului. Astfel, corpul este supus unui efort susţinut de a lupta împotriva gripei, iar imunitatea poate fi pusă în pericol. Când vorbim de răceală vorbim rareori de tuse seacă sau productivă, dureri de gât agresive sau febră persistentă.

Altfel spus, tusea, strănutul sau durerile în gât ne pot indica decisiv dacă este vorba despre o gripă sau despre o simplă răceală, dar asta numai după o anumită perioadă de timp. De aceea e bine să consultăm un medic specialist dar nu înainte de a ne răspunde la următoare întrebări.

Debutul: răceală vs. gripă

De cele mai multe ori, indiferent că vorbim de copii, bătrâni, bărbați sau femei, răceala debutează cu stări de oboseală, strănut, dureri ușoare de cap, senzația de mâncărime la nivelul scalpului și dureri de gât, iritații ale cavității bucale, urmate de creşterea consistenței mucozităţilor nazale şi modificări de culoare a pielii, care capătă un aspect palid.

 În cazul gripei - debutul este brusc şi violent. Febra, de 39-40 de grade, este deseori însoţită de stări de oboseală, tuse uscată, frisoane, dureri puternice de cap, dureri oculare și roşu în gât. Febra poate dura de la 3 până la 5 zile. Tusea este şi ea prezentă şi poate avea o durată de manifestare până la două luni, persistând chiar şi după dispariţia celorlalte simptome. Durerile musculare sunt mult mai acute decât în cazul răcelii, iar frisoanele sunt însoţite de dureri abdominale şi ale oaselor, precum și senzaţie de usturime a ochilor. Totodată sunt cazuri de gripă unde apar și alte simptome precum stări de greaţă şi vomă, diaree sau eczeme la nivelul buzelor și nasului.

Sursa bolii

Dincolo de diferențele la nivelul simptomurilor, răceala și gripa sunt declanșate de forme diferite de microorganisme. În cele mai multe cazuri, formele de răceală sunt determinate de rinovirusuri care afectează nasul, gâtul sau căile respiratorii superioare. Acestea sunt mai puţin puternice decât virusul gripal, care poate proveni în urma unor epidemii și poate îmbrăca forme precum CoronaVirus, HIN1, gripă aviară sau alte maladii.

Recurența temporală

Când vine vorba de răceală, aceasta poate fi contractată pe tot parcursul anului, chiar și vara în teritoriile cu climat temperat. Gripa, în schimb, este mult mai des întâlnită în intervalul noiembrie-februarie, deoarece sistemul imunitar este sensibil în sezonul rece şi organismul necesită o îngrijire mai atentă. Asta în cazul în care vorbim de climat temperat.

Tratamente comune pentru gripă și răceală

Pentru debut, atât gripa cât și răceala au nevoie de tratamente care să conțină un antispatic, un antiinflamator pentru căile respiratorii şi un emolient pentru fluidizarea secreţiilor nazale. Vorbim practic de produse homeopate pe bază de ulei de eucalipt, carmol, mentă care au un puternic efect antiseptic pentru toate afecţiunile asociate căilor respiratorii - bronşite, faringite, laringite, sinuzite, astm bronşic sau pneumonii.

Trebuie știut de exemplu că uleiul de eucalipt are efect antiinflamator, antimicrobian, analgezic şi de stimulare a sistemului imunitar, iar uleiul de mentol este eficient pentru creşterea anticorpilor din organism şi ajută la combaterea infecţiilor, reduce febra, are efect antispatic, antiinflamator şi de calmare a tusei.

Tu știi de câte forme sunt virusurile gripale ?

Gripa vs raceala am stabilit deja că sunt forme infecțioase care atacă sistemul imunitar cu impact asupra sistemului respirator. În special când vorbim de dureri cap agresive, în funcție de intensitate putem să ne dăm seama că avem de a face cu o formă de boală. Răceala și gripa atacă organismul în funcție de anumite criterii și în mod diferit. Până acum au fost identificate 4 tipuri de virusuri gripale împărțite pe clase - Virusuri clasa A, clasa B și clasa C. Există și virusuri gripali clasa D, dar vorbim de o specie de microorganisme care atacă doar animalele domestice precum bovinele și ovinele.

Virusurile de tip A au cele mai mare potențial de a provoca epidemii la nivel mondial, potrivit Centrul de Prevenire si Control al Bolilor din Statele Unite ale Americii (CDC - Centre for Disease Prevention and Control).  În lume există cel puțin 18 subtipuri diferite de virus A, tulpini care sunt numerotate de la H1 la H18 si 11 subtipuri diferite. De asemenea, virusurile gripale A pot avea mai multe tulpini diferite. Subtipurile actuale ale virusurilor gripale A intalnite la oameni sunt virusurile gripale A (H1N1) si A (H3N2). 

Să nu uităm că în primavara anului 2009, a aparut un nou virus gripal A (H1N1), care a fost foarte diferit de virusurile gripale umane A (H1N1), care circulau la acel moment. Noul virus a provocat prima pandemie de gripa din ultimii 47 de ani, cunoscuta si sub denumirea de “gripa porcina”.

Anul acesta avem epidemia World Wide cu CoronaVirus.

Virusurile gripale de tip B se pot divide în linii și tulpini gripale. În prezent, circulă în rândul populației virusurile gripale B care aparțin uneia dintre cele două linii: B / Yamagata și B / Victoria. Din fericire există pe piață vaccin pentru virusurile gripale A (H1N1), A (H3N2) și unul sau două virusuri gripale B (în functie de vaccin). Din păcate, vaccinul împotriva gripei sezoniere nu oferă protecție împotriva virusurilor gripale C.

Un astfel de virus este CoronaVirus. Coronavirusurile sunt foarte răspândite în natură, producând, la om și animale (păsări, porci, bovine, cai, rozătoare, lilieci, feline, câini) afecțiuni ale căilor respiratorii și gastroenterite, unele foarte grave, iar altele ușoare sau chiar neexprimate clinic.

La om, au o mare afinitate pentru macrofage, epitelii respiratorii și enterice, producând peste 1/3 din rinofaringite și alte afecțiuni respiratorii (mai ales toamna și iarna), gastroenterite și o formă particulară a sindromului respirator acut sever (SARS).

Sunt al doilea grup viral, după rinovirusuri, responsabil de inducerea rinofaringitelor, răcelii comune la om. Bolile oamenilor și animalelor provocate de coronavirusuri sunt numite coronaviroze. Coronavirusurile se transmit direct pe cale respiratorie (prin picături) sau fecal/orală. Nu există un tratament antiviral specific sau preventiv (vaccin) în infecțiile umane cu coronavirus, tratamentul fiind numai simptomatic.