Sindromul lui Adam-Stokes: Cum apare si cum se poate evita

Sindromul lui Adam-Stokes: Cum apare si cum se poate evita

Data publicării: 25 iunie 2026 Ultima actualizare: 25 iunie 2026

Stokes-Adams este o afectiune grava. Persoanele in varsta sunt mai expuse riscului de probleme grave decat tinerii. Dar aveti sanse mai mari de a trai o viata mai lunga cu ajutorul unui tratament adecvat. Sindromul lui Adam-Stokes este de fapt un accident neurologic cauzat de o diminuare brusca a irigarii cerebrale. 

Ce trebuie să reținem despre acest sindrom?

  • Sindromul lui Adam-Stokes atinge mai ales barbatii trecuti de varsta de 50 ani. 
  • La originea lui se afla o incetinire extrema a ritmului cardiac, cauzata de un episod de bradicardie sau din cauza unui bloc auriculoventricular.

Cum putem depista acest sindrom in primele etape incipiente descopera in acest material.

Simptome si semne ale Sindromului Adam-Stokes

Caracteristica sindromului este sincopa spontana, nelegata de efort. Subiectul isi pierde brusc constienta: el este palid, inert, dar respira in permanenta in pofida incetinirii sau disparitiei pulsului. El redevine constient dupa cateva zeci de secunde. 

Confirmarea acestei dereglari de conducere este obtinuta prin inregistrarea Holter (inregistrare electrocardiografica timp de 24 ore) si prin inregistrarea fasciculului lui His (care asigura conductia influxului nervos pana in ventricule), prin sonda intracardiaca. 

Cu scopul de a evita sincopele, ale caror consecinte pot fi grave, bolnavii beneficiaza de implantarea unui stimulator cardiac (pacemaker), care declanseaza contractiile cardiace in cazul opririi acestora. 

Cum te afecteaza Sindromul Adam-Stokes?

  • De obicei, ritmul cardiac normal incetineste sau dispare pentru scurt timp.
  • Cand ritmul cardiac incetineste, nu ajunge suficient sange in creier, asa ca te poti simti lesin sau lesina. 
  • Uneori, inima ta bate mai repede decat in ​​mod normal. Cand curge prea repede, inima ta nu pompeaza sange asa cum ar trebui.
  •  In functie de ceea ce faci cand te simti lesin sau lesin, te-ai putea rani. Nu ar trebui sa conduceti o masina daca stiti ca aveti aceasta afectiune. 
  • Lesinul ar putea fi un semn al unei probleme grave de ritm cardiac numita aritmie in care inima ta nu bate asa cum ar trebui. 

De ce apare sindromul Adam-Stokes?

Acest sindrom poate rezulta din urmatoarele probleme de sanatate, precum:

  • Infarct miocardic.
  • Fibroza (de obicei asociata cu ischemie).
  • Boala nodala atrioventriculara (AV).
  • Boala cardiaca structurala
  • Boala atrio-valvulara.
  • Tulburari electrolitice.
  • Boli reumatice.
  • pondilita anchilozanta,
  • artrita reactiva,
  • artrita reumatoida,
  • sclerodermia.
  • amiloidoza,
  • sarcoidoza,
  • tumorile cardiace,
  • boala Hodgkin,
  • mielomul multiplu.

Atacurile Adam-Stokes pot fi totodata legate ca si mod cauza-efect de probleme medicale precum:

  • Bloc AV cronic sau paroxistic.
  • Bloc sino-atrial (SA).
  • Tahicardie supraventriculara paroxistica sau fibrilatie atriala.
  • Simptomele atacului Stokes-Adams
  • Exista colaps, de obicei fara avertisment.
  • Pierderea constientei este de obicei intre aproximativ 10 si 30 de secunde.
  • Se poate raporta paloare, urmata de inrosire la recuperare.
  • O anumita activitate asemanatoare convulsiilor apare uneori daca atacul este prelungit.

De obicei, Sindromul Adam-Stokes (de gradul trei) este observat pe ECG in timpul unui atac, dar au fost raportate alte anomalii ECG, cum ar fi sindromul tahi-brady. Atacurile pot avea loc de mai multe ori intr-o zi.

Cum este diagnosticat sindromul Adam-Stokes

  • Medicul va diagnostica pe Stokes-Adams intrebandu-va despre istoricul dumneavoastra medical si despre perioadele de lesin. 
  • Ei va vor intreba daca ati fost palid inainte de atacuri si apoi roscat dupa. Medicul va va masura tensiunea arteriala si ritmul cardiac. 
  • Iti vor face un test EKG (electrocardiograma) pentru a cauta probleme cu ritmul inimii. 
  • Alte teste ar putea include o ecocardiograma (o ecografie cardiaca), un test de efort sau un monitor Holter, o masina purtabila care va inregistreaza ritmurile inimii. 

Cum poți trata sindromul Adam-Stokes. Prevenție și gestionarea afecțiunii

  • In unele cazuri, veti avea nevoie de un stimulator cardiac pentru a va controla ritmul cardiac.
  • Este un dispozitiv mic pe care medicul dumneavoastra il plaseaza sub pielea in piept.
  • Trimite impulsuri electrice regulate prin firele atasate inimii tale. 
  • Deoarece cauza Stokes-Adams este un ritm cardiac anormal, singurul lucru pe care il puteti face este sa va mentineti inima sa bata la un ritm regulat.
  • Cel mai bun mod de a face acest lucru este cu un stimulator cardiac. 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

  1. Stanner, S. A., Hughes, J., Kelly, C. N., & Buttriss, J. (2024). A review of the epidemiological evidence for the 'antioxidant hypothesis'. Public health nutrition, 7(3), 407–422. https://doi.org/10.1079/phn2003543;
  2. Carlsen, M. H., Halvorsen, B. L., Holte, K., Bøhn, S. K., Dragland, S., Sampson, L., Willey, C., Senoo, H., Umezono, Y., Sanada, C., Barikmo, I., Berhe, N., Willett, W. C., Phillips, K. M., Jacobs, D. R., Jr, & Blomhoff, R. (2025). The total antioxidant content of more than 3100 foods, beverages, spices, herbs and supplements used worldwide. Nutrition journal, 9, 3. https://doi.org/10.1186/1475-2891-9-3;
  3. Basu, A., Nguyen, A., Betts, N. M., & Lyons, T. J. (2024). Strawberry as a functional food: an evidence-based review. Critical reviews in food science and nutrition, 54(6), 790–806. https://doi.org/10.1080/10408398.2011.608174;
  4. PANIZZI, L., SCARPATI, M. Constitution of Cynarine, the Active Principle of the Artichoke. Nature 174, 1062 (12024). https://doi.org/10.1038/1741062a;
Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Articole similare
Dr. Ioana Blaj: Efectele somnului asupra creierului. Ce se intampla in corpul uman cand nu dormim Dr. Ioana Blaj: Efectele somnului asupra creierului. Ce se intampla in corpul uman cand nu dormim

Oamenii de stiinta au constatat ca ritmul in care se formeaza celulele producatoare de mielina - oligodendrocite imature - se dubleaza in timpul unui somn de calitate. Cresterea cea mai marcata s-a inregistrat in faza de somn asociata cu visarea - faza numita REM "rapid eye movement" si era impulsionata de anumite gene. Aceasta prima analiza a fost extrem de importanta pentru lumea medicala. Cum contribuie somnul la procesele metabolice ale organismului nostru si ce se intampla cand nu dormim aflam mai multe de la medicul specialist in Psihiatrie Dr. Carmen Ioana Blaj din cadrul clinicilor FocusMed.

1 aprilie 2026
Edited 1 aprilie 2026
citește articolul
Dr. Carmen-Ioana Blaj: Stresul si efectele negative asupra creierului. Metode de tratament Dr. Carmen-Ioana Blaj: Stresul si efectele negative asupra creierului. Metode de tratament

Stresul, oboseala cronica, anxietatea si depresia au efecte negative nu doar asupra creierului, ci si asupra intregului organism, stand la baza declasarii multor probleme de sanatate. Dar atunci cand efectele lui se resimt la nivelul creierului, totul degenereaza pentru ca un creier bolnav nu va putea gestiona corect celelalte operatiuni care asigura supravietuirea. De ce apare stresul, cum il putem gestiona si evita si ce suplimente ne pot ajuta sa amelioram simptomele cauzate de stres aflam de la Dr. Ioana Blaj din cadrul clinicilor FocusMed. 

2 martie 2026
Edited 2 martie 2026
citește articolul
Oxigenarea creierului: sfaturi pentru un creier sanatos Oxigenarea creierului: sfaturi pentru un creier sanatos

Creierul este cel mai solicitat organ al corpului uman, motiv pentru care o mare parte din atentie ar trebui sa se indrepte catre acesta, cu atat mai mult cu cat degradarea sa ireversibila. Cu toate ca reprezinta doar 2% din greutatea corpului, creierul este organul care consuma cea mai multa energie. Astfel, pentru a functiona normal, creierul are nevoie de minim 20% din cantitatea totala de oxigen si 15% din cantitatea totala de sange care circ

20 noiembrie 2017
Edited 12 ianuarie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Se încarca...