Stresul: Efectele negative asupra creierului, metode tratament
Stresul, oboseala cronica, anxietatea si depresia au efecte negative nu doar asupra creierului, ci si asupra intregului organism, stand la baza declasarii multor probleme de sanatate. Dar atunci cand efectele lui se resimt la nivelul creierului, totul degenereaza pentru ca un creier bolnav nu va putea gestiona corect celelalte operatiuni care asigura supravietuirea. Cum ne poate afecta pe termen scurt, mediu si lung crizele de stres netratate sau episoadele de anxietate si cum putem sa le tinem sub control, descopera in acest material.
Efectele stresului asupra creierului
Mai multe studii efectuate de-a lungul timpului au demonstrat ca stresul este principalul vinovat de deteriorarea sistemului nervos, actionand negativ asupra amigdalei, hipocampului si a cortexului prefrontal. Stresul moderat sau episodic nu reprezinta o problema de sanatate, insa stresul cronic devine o stare patologica.
Printre efectele sale nocive asupra sanatatii organismului, prima si cea mai nociva este asupra creierului. Stresul conduce la dezvoltarea tulburarilor mentale, categorie din care face depresia, dar favorizeaza si tulburarile neurodegenerative, categorie din care face parte boala Alzheimer, o afectiune ireversibila in acest moment, si este factor cauzator in aparitia tulburarii obsesiv-compulsiva.
Stresul distruge considerabil numarul de neuroni si sa impiedice formarea altora noi, prin urmare apar deficiente de concentrare si de memorare si interfereaza cu gandirea critica, rationala. Totodata, stresul cronic, prin afectarea functiei cognitive, are impact negativ asupa inteligentei. Punctam ca stresul cronic creste riscul de diabet, boli cardiovasculare si afectiuni gastrointestinale, afecteaza sistemul endocrin si, implicit, productia de hormoni, si joaca un rol decisiv in declansarea cancerului.
Oboseala cronica si efectele nocive asupra creierului
Oboseala cronica, neurastenia, asa cum mai este denumita, reprezinta o stare de epuizare, moment in care organismul elibereaza in corp niste substante nocive care ataca sistemul limbic aspect care, implicit, conduce la aparitia emotiilor negative. Totodata, oboseala cronica conduce la pierderea capacitatii de concentrare si memorare si stimuleaza starile de nervozitate si irascibilitate, simptome care in timp favorizeaza instalarea depresiei. Persoanele care sufera de oboseala cronica se afla in imposibilitatea de a se mai relaxa deoarece creierul este intr-o continua stare de suprastimulare.
![[2025] [APRILIE] [SPRING] [Cadou] [Minimartieni] eticheta](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-cadou-rotund_14.png)
Sindromul de oboseala cronica este considerat factor cauzator al tulburarilor de somatizare si, pe de alta parte, sta la baza aparitiei hipertensiunii si a afectiunilor cardiovasculare, antreneaza tulburarile digestive si favorizeaza imbatranirea prematura a organismului.
Efectele anxietatii asupra creierului
Asemenea stresului, anxietatea deterioreaza structurile din amigdala si cortexul prefrontal, responsabile cu trairea emotiilor, si conduce la atrofia hipocampului, structura responsabila cu memoria de lunga durata si orientarea spatiala. Prin urmare, efectele sale asupra creierului sunt foarte asemanatoare cu cele cauzate de stres. In plus, anxietatea sta la baza tulburarilor bipolare, schizofreniei si atacurilor de panica. Anxietatea lasata netratata, afecteaza organismul si pe alte directii, plamanii au dificultati de calibrare a activitatii toracice, inima bate incontrolabil, iar sistemul imunitar sufera repercursiuni la fel ca si sistemul digestiv si metabolismul.
Efectele depresiei asupra creierului
Depresia afecteaza creierul prin reducerea productiei de serotonina, hormonul fericirii, si astfel distorsioneaza viziunea asupra vietii, motiv pentru care persoanele care se confrunta cu aceasta afectiune sunt predispuse sinuciderii, automutilarii, viciilor si violentelor de ordin fizic. Depresia micsoreaza hipocampul si reduce masa neuronala, iar faptul ca se afla in stransa legatura cu stresul prezinta aceleasi efecte nocive asupra creierului ca si acesta.
In plus, intre inima si creier s-a demonstrat ca exista fluxuri de informatie transmise prin coduri electromagnetice, iar in momentul in care tristetea si sentimentele negative sunt resimtite, acestea sunt transmise creierului, afectandu-l. Persoanele deprimate sunt nesigure, iau greu decizii si sunt imprudente, manifestari cauzate de conexiunile afectate de la nivelul creierului.
Efectele pe care le are burnoutul asupra echilibrului psihic
In Romania primesti diagnostic ca suferi de sindromul burnout daca la munca in timpul activitatii tale ai o perioada in care simti ca nu mai faci fata la task-uri si lucrezi intens si peste program. In plus, sindromul Burn-out poate aparea si din cauza unor motive personale si a mediului social in care traiesti. Dorinta de a acoperi un gol, o frustrare, o deceptie cu un volum de munca apare in ultimul timp tot mai des printre persoanele care lucreaza in corporatii. Sentimentul de frustrare in cadrul sindromului burn-out este des intalnit.
Totodata, dintre toate bolile cronice, sindromul burnout este una din cele mai misterioase boli. Desi nu se cunosc mecanismele de declansare, dintre cauzele cele mai plauzibile, depresia pare a juca un rol cheie, intrucat starea maladiva survine cu o recurenta crescuta la persoanele cu diagnostic de anxietate si de depresie. Dar acest sindrom este asociat si cu o carenta de vitamine, sau un sistem imunitar slabit. Deficitul de minerale, in special de fier, produce in timp anemie feripriva si implicit apare o scadere a capacitatii eritrocitelor de a oxigena coerent sistemul cerebral.
Pe scurt, sindromul Burnout este o afectiune complexa asociata cu epuizarea mentala, fizica si emotionala care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima data acest termen a fost mentionat de psihologul Herbert Freudenberger in cartea sa «Burnout: The High Cost of High Achievement», scrisa in 1974.
Etapele prin care trece o persoana pana ajunge la epuizare sunt: nevoia puternica de afirmare, neglijarea nevoilor personale, aparitia situatiilor conflictuale fie acasa fie la birou, negarea problemelor, izolarea de familie si de grupul social, schimbarea comportamentului, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior, stari depresive, colaps fizic si emotional.
S-a constatat ca mediul ostil nu reprezinta intotdeauna factorul care cauzeaza in mod direct burnout, ci trebuie sa ii fie direct asociata si inabilitatea individului de a face fata unor noi conditii de la locul de munca. Nevrotismul, extraversiunea si constiinciozitatea sunt trasaturi de personalitate care ofera predictibilitate pentru cel putin doua dintre dimensiunile sindromului burnout. Sindromul de burnout nu se asociaza neaparat cu orele suplimentare de la locul de munca, ci cu stresul cronic acumulat, starea de epuizare, insatisfactia fata de activitatea desfasurata zilnic si sentimentele de inutilitate resimtite.
Cum poti sa ai grija de creierul tau. Ce trebuie sa stii
Un creier sanatos, pe langa vitamine, minerale si glucoza pentru a functiona corect, are nevoie si de anumiti aminoacizi. Atunci cand vrei sa cauti un medicament sau supliment farmaceutic sa verifici daca acel produs contine fosfoserina si glutamina doi aminoacizi esentiali pentru sanatatea cerebrala.
Glutamina este caramida pe care se construiesc proteinele si este o parte critica a sistemului imunitar. Mai mult, glutamina are un rol special in sanatatea intestinala. Corpul tau produce in mod natural acest aminoacid si se gaseste in multe alimente. Glutamina este un aminoacid.
Aminoacizii sunt molecule care joaca multe roluri in organism. Scopul principal al aminoacizilor este cel de a fi caramizi de constructie pentru proteina. Proteinele sunt cruciale pentru organe. De asemenea, au alte functii, precum transportarea substantelor in sange si lupta impotriva virusurilor si bacteriilor daunatoare. La fel ca mult alti aminoacizi, exista in doua forme diferite: L-glutamina si D-glutamina.
Acestea sunt aproape identice, dar au un aranjament molecular usor diferit. Forma gasita in alimente si suplimente este L-glutamina. Unele suplimente listeaza denumirea L-glutamina, dar altele folosesc termenul mai simplu, glutamina. In timp ce L-glutamina este folosita pentru producerea de proteine si performeaza alte functii, D-glutamina pare sa fie relativ neimportanta pentru organismele vii. L-glutamina poate fi produsa in mod natural de catre organism.
De fapt, este cel mai abundent aminoacid din sange si alte fluide corporale. Cu toate acestea, sunt momente in care necesaul de glutamina este mai mare decat capacitatea corpului de a o produce. De aceea, este considerata un aminoacid esential conditional, insemnand ca trebuie obtinut prin dieta in anumite conditii, precum ranirea sau boala. De asemenea, glutamina este o molecula importanta pentru sistemul imunitar si pentru sanatatea intestinala.
Se gaseste in multe alimente: Glutamina se gaseste in mod natural intr-o varietate de alimente. S-a estimat ca dieta tipica poate sa contina 3-6 g de glutamina pe zi, dar poate varia la dietele specifice. Cele mai mari cantitati de glutamina se gasesc in alimentele de origine animala datorita continutului lor mare de proteine. De asemenea, unele alimente pe baza de plante au un procentaj mare.
Fosfoserina (prescurtat ca SEP sau J) este un ester de serina si acid fosforic. Fosfoserina este o componenta a multor proteine ca rezultat modificari post-traditionale. Fosfoserina este catalizata de diferite tipuri de procese metabolice si este esentiala in pastrarea sanatoasa a sinapselor neuronale. Prin utilizarea tehnologiilor care utilizeaza un cod genetic extins, fosfoserina poate fi, de asemenea, incorporata in proteine in timpul traducerii.
Dincolo de suplimente sau medicamente care contin acesti aminoacizi, pentru o sanatate cerebrala de durata, trebuie sa ai grija la alimentatie, mnim 7 ore de somn pe zi, renuntarea la alcool, tigari si alte substante psihotrope si mai multa miscare.
Cum te ajuta ceaiul de lavanda sa scapi de stres?Bibliografie:
1.Anxiety and Depression Association of America. Facts & Statistics. 2014. http://www.adaa.org/about-adaa/press-room/facts-statistics.
2. National Institute of Mental Health. Any Anxiety Disorder Among Children. 2016. http://www.nimh.nih.gov/health/statistics/prevalence/any-anxiety-disorder-among-children.shtml.
3. Bittner A, Egger HL, Erkanli A, et al. What do childhood anxiety disorders predict? J Child Psychol Psychiatry. 2007 Dec;
4. Ezpeleta L, Keeler G, Erkanli A, et al. Epidemiology of psychiatric disability in childhood and adolescence. J Child Psychol Psychiatry. 2001
5. Chorpita BF, Daleiden EL, Ebesutani C, et al. Evidence-Based Treatments for Children and Adolescents: An Updated Review of Indicators of Efficacy and Effectiveness. Clinical Psychology Science and Practice. 2011;
6. James A, Soler A, Weatherall R. Cognitive behavioural therapy for anxiety disorders in children and adolescents. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2009;
7. Walkup JT, Albano AM, Piacentini J, et al. Cognitive behavioral therapy, sertraline, or a combination in childhood anxiety. N Engl J Med. 2008 Dec 25;
![[2025] [APRILIE] [SPRING] [3 la pret de 2] [Naturalis Benesio Assista]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
