Ce este bruxismul si cum se poate trata?
Bruxismul este o boala cunoscuta si sub denumirea de scrasnitul dintilor. Aceasta frecare a dintilor in mod inconstient duce uneori la deteriorarea grava a acestora. De regula, afectiunea este descoperita doar atunci cand pacientul merge la controlul stomatologic de rutina. Scrasnitul dintilor duce la deteriorarea smaltului. Unii oameni considera ca uzura dentara este un proces normal ce apare cu varsta insa acest lucru nu este deloc adevarat. Tocirea smaltului dentar la varste tinere indica aparitia traumelor dentare care pot evolua in timp iar efectele obtinute sunt:
fracturile dentare,
fracturile coroanelor sau a restaurarilor aplicate pe dintii traumatizati,
mobilitatea anormala a dintilor afectati,
rezorbtii osoase, dureri acute.
Tipuri de bruxism
Exista doua tipuri de bruxism:
Bruxism diurn – cand persoanele isi inclesteaza dintii si scrasnesc fara sa constientizeze;
Bruxism nocturn – o afectiune care este insotita de tulburari de somn cum ar fi apnee sau sforait.
Bruxismul nocturn este greu de diagnosticat desi este foarte des intalnit. De cele mai multe ori, aceasta afectiune este detectata de catre partenerii cu care dorm si care sunt deranjati de zgomotul produs. Bruxismul diurn apare ca o urmare a stimulilor externi, atunci cand persoana respectiva se concentreaza profund, trece prin stari emotionale intense sau este supusa stresului.
Cauze ale bruxismului
Bruxismul poate avea diverse cauze, care nu sunt identificate cu exactitate. Exista totusi mai multi factori psihologici, fizici sau genetici care pot sta la baza acestei afectiuni. Acestia sunt:
Anxietate, stres, furie
Alinierea incorecta a dintilor
Odihna insuficienta
Dezvoltarea asimetrica a oaselor maxilare
Schimbarea dintilor temporari cu cei permanenti
Tulburari de somn
Tensiuni musculare in zona fetei.
Factori care cresc riscul aparitiei bruxismului
Bruxismul poate fi cauzat de o serie de factori, inclusiv stres, anxietate, depresie, tulburari ale somnului, anumite medicamente sau consumul de alcool sau cafea in exces. De asemenea, poate fi un simptom al unei afectiuni medicale subiacente sau poate fi legat de structura dentara sau de obiceiurile de zi cu zi. Este important sa se consulte un medic sau un dentist pentru a determina cauza exacta si pentru a stabili un plan de tratament adecvat.
De asemenea, exista nenumarati factori care pot creste riscul aparitiei bruxismului, precum:
Nivelul ridicat al stresului sau anxietatii;
Varsta – copiii sunt cei mai afectati
Personalitatea – sunt mai predispuse persoanele competitive, hiperactive sau agresive
Tratament medicamentos – bruxismul poate aparea ca efect secundar la antidepresive;
Fumat, consum de cafea si alcool;
Genetica;
Probleme la nivelul muschilor si nervilor faciali.
Boala Parkinson, dementa, ADHD, epilepsie, reflux gastroesofagian
Dezechilibre in ocluzia dentara
Simptome ale bruxismului
Dintre simptomele bruxismului cele mai des intalnite amintim:
Inclestarea si scrasnitul dintilor in somn
Dinti slabiti si ciobiti
Smaltul dintilor deteriorat;
Dureri acute si sensibilitate a dintilor;
Dureri de cap, in special in zona tamplelor;
Tulburari de somn;
Slabirea sau incordarea muschilor mandibulei.
Senzatie de oboseala musculara in special in prima parte a zilei.
Diagnosticarea bruxismului
Bruxismul se poate diagnostica de catre medicul stomatolog care monitorizeaza evolutia dintilor, mai ales a smaltului. Acesta recomanda un tratament specific in functie de severitatea afectiunii. De indata ce se pune un diagnostic clar de bruxism, se identifica si cauza pentru a vedea daca aceasta afectiune este un efect advers al medicamentelor sau apare ca o tulburare de somn. In plus, dintii vor fi examinati in amanunt pentru a se vedea daca exista o sensibilitate ridicata la nivelul muschilor mandibulei sau semne ale uzurii smaltului dentar. Uneori se recomanda pacientilor sa faca o radiografie dentara sau o tomografie computerizata, pentru a oferi un plus de informatii necesare. Acestea arata care este starea radacinilor dintilor, a osului maxilar precum si a articulatiei temporo – mandibulare.
Tratament pentru bruxism
Bruxismul la copii poate trece si fara tratament si dispare deseori odata cu adolescenta. In cazul adultilor nu este nevoie intotdeauna de tratament insa daca apar simptome severe este important ca medicul sa afle cauza bruxismului pentru a gasi tratamentul adecvat. Iata care sunt tratamentele disponibile:
Folosirea gutierei
Gutiera este un dispozitiv din plastic care se muleaza pe dantura cu scopul de a separa dintii, impiedicand lezarea datorita bruxismului. Aceasta poate corecta dezechilibrele de ocluzie dentara ceea ce duce la relaxarea musculara. In acest fel, efectele bruxismului se diminueaza corespunzator, insa aceasta reprezinta doar o solutie intermediara de tratament.
Coroanele dentare
Daca smaltul dintilor sensibili este deteriorat profund atunci coroanele dentare sunt ideale pentru a remodela aspectul placut al dintilor. Aceasta afectiune apare din cauza unui stil de viata nesanatos sau a personalitatii, iar coroanele dentare reprezinta o metoda de corectare a acelor probleme.
Controlul anxietatii si stresului
In aceasta situatie, pacientul poate opta pentru diferite strategii de relaxare cum ar fi mersul la psihoterapeut sau meditatia.
Corectarea ocluziei dentare
Medicul urmareste corectarea ocluziei dentare si ofera toate informatiile necesare pacientului pentru a sti in ce pozitie trebuie sa se afle mandibula.
Alte metode alternative necesare pentru cei care sufera de bruxism sunt: schimbarea tratamentului medicamentos, tratarea tulburarilor de somn sau a cauzelor care produc bruxismul.
Biofeedback-ul ca forma de tratament
Biofeedback-ul reprezinta inca o optiune valabila. Biofeedback-ul este o metoda prin care se monitorizeaza atent procedurile si echipamentul pentru a invata pacientii cum sa-si controleze activitatea muschilor mandibulei.
Tratamentele medicamentoase includ antidepresante sau medicamente anti-anxietate si au rolul de a elibera pacientii de stres si emotii intense, care pot cauza bruxismul.
Bruxismul poate trece de la sine, fara sa fie nevoie de tratament. Pentru a impiedica aparitia acestei afectiuni, este bine sa se tina cont de urmatoarele metode de preventie:
Reducerea nivelului de stres – practicarea hobby-urilor
Evitarea consumul excesiv de bauturi pe baza de cafeina sau alcool, in special seara;
Evitarea mestecarii gumei care poate duce la incordarea muschilor maxilarului.
Constientizarea scrasnitului din dinti si incetarea acestui obicei.
Realizarea controalelor medicale periodice pentru detectarea din timp a bruxismului.
Atunci cand apar simptomele specifice acestei afectiuni medicul recomanda administrarea de antiinflamatoare pentru ameliorarea durerii si un relaxant muscular inainte de culcare.
Cand apar cariile din cauza efectului de demineralizare dinti
Inelul de dentitie este unul dintre cei mai importanti aliati ai bebelusului tau in etapele de dezvoltare ale danturii, mai ales in perioada de eruptie dentara. El atenueaza durerea si calmeaza puseurile de inflamatii precum produsele analgezice. In plus, bebelusii carora li se ofera un inel gingival, stiu intuitiv ce sa faca cu el.
Inelele de dentitie vin insotite cu o periuta integrata, care pregatesc bebelusii pentru curatarea zilnica a dintilor. Periuta are perii de plastic, fiind fini si flexibili, actioneaza ca si o periuta de dinti, starnind astfel curiozitatea sugarului, acesta devenind entuziasmat sa experimenteze un nou periaj.
Practic cu aceste dispozitive cei mici se adapteaza din timp pentru periajul zilnic care urmeaza. Sa nu uitam ca exista o legatura directa intre formarea unei carii si igiena dentara precara. In plus, demineralizarea dintilor nu este altceva decat un proces aflat in stadiul incipient la formarea unei carii, situate la nivelul superficial al smaltului. De cele mai multe ori, demineralizarea dintilor apare in urma expunerii prelungite a dintilor la acizii din saliva care sunt produsi in urma formarii placii bacteriene si provin din mancare si bauturi.
Demineralizarea dintilor, in prima faza, apare sub forma de mici pete albe pe smalt. Un dinte demineralizat are un aspect mai degraba calcaros si medicul poate constata ca smaltul nu mai este sanatos. Pe scurt, la intrebarea cand apar cariile din cauza efectului de demineralizare dinti raspunsul este simplu. Cariile apar atunci cand dantura este mentinuta intr-un mediu acid, coroziv si asta se intampla atunci cand resturile alimentare se transforma in acid.
Bibliografie:
D. Johnsen, C. Krejci, M. Hack, A. Fanaroff, Distribution of Enamel Defects and the Association with Respiratory Distress in Very Low Birthweight Infants, Journal of Dental Research;
Pernille E. Jacobsen, Dorte Haubek, Tine B. Henriksen, John R. Østergaard, Sven Poulsen, Developmental enamel defects in children born preterm: a systematic review, European Journal of Oral Sciences;
DBL Gravina, VRN Cruvinel, TDPL Azevedo, OA Toledo, ACB Bezerra, Enamel Defects in the Primary Dentition of Preterm and Full Term Children, Journal of Clinical Pediatric Dentist;
E. Żądzińska, M. Kurek, B. Borowska-Strugińska, W. Lorkiewicz, I. Rosset, A. Sitek, The effect of the season of birth and of selected maternal factors on linear enamel thickness in modern human deciduous incisors, Archives of Oral Biology;
Michele Baffi Diniz, Cármen Regina Coldebella, Angela Cristina C Zuanon, Rita de Cássia L. Cordeiro, Alterações orais em crianças prematuras e de baixo peso ao nascer: a importância da relação entre pediatras e odontopediatras, Revista Paulista de Pediatria;
