Boala de reflux gastroesofagian apare cand cantitatea de continut gastric care reflueaza in esofag este peste limitele normale, determinand aparitia simptomelor, asociate sau nu cu leziuni esofagiene (ex. esofagita). Aceasta este consecinta depasirii mecanismelor normale antireflux. Leziunile esofagiene apar ca urmare a dezechilibrului intre factorii de aparare ai mucoasei esofagiene (barierele antireflux, clearance-ul luminal esofagian, rezistenta tisulara) si factorii de agresiune continuti in fluidul de reflux (acid clorhidric si pepsina, saruri biliare, enzime pancreatice).
Boala de reflux gastroesofagian este asociata cu morbiditate si complicatii considerabile, cum ar fi ulceratiile esofagiene, stricturile peptice si esofagul Barrett, constituind astfel o problema de sanatate publica importanta. In afara costului economic ridicat, aceasta suferinta deterioreaza calitatea vietii pacientilor la un nivel similar cu afectiuni cum ar fi artroza, infarctul miocardic, insuficienta cardiaca sau hipertensiunea.
In majoritatea cazurilor prezenta simptomelor clasice (pirozisul si regurgitatia) este suficienta pentru a stabili diagnosticul de boala de reflux gastroesofagian si inceperea tratamentului medicamentos. In general, testele diagnostice sunt rezervate cazurilor care nu raspund la tratament medical sau pacientilor cu semne de alarma (disfagie, odinofagie, scadere ponderala, anemie, hemoragie digestiva) sau manifestari extraesofagiene.
In prezenta unor simptome esofagiene suparatoare, persistente (dar mai ales cand avem durere sau deglutie dificila) se va efectua endoscopia digestiva superioara. Ea va releva eventualele leziuni esofagiene (esofagita, stenoza) sau le va exclude. Va pune in evidenta totodata o leziune gastro-duodenala asociata sau chiar cauzatoare de simptome.