Muschii masticatori sunt un grup de muschi puternici si masivi care sunt responsabili pentru miscarea mandibulei si pentru actul de mestecare a hranei. Acesti muschi se gaseste in zona fetei, pe partea laterala a capului si sunt utilizati in mod constant in timpul masticatiei, vorbirii si a altor miscari ale gurii si maxilarului. In mod specific, muschii masticatori includ muschiul temporal, muschiul maseter, muschiul pterigoidian medial si muschiul pterigoidian lateral. Muschii temporal si maseter sunt cei mai mari si mai puternici dintre acestia, iar atunci cand se contracta, acestia permit mandibulei sa se ridice si sa se miste inainte si inapoi, cat si sa se roteasca usor in jurul unei axe.

Muschii masticatori sunt esentiali pentru procesul de mestecare a hranei si sunt, de asemenea, utilizati in alte activitati zilnice precum mestecarea gumei, suptul sau muscatul. Acesti muschi pot deveni tensionati sau durerosi in urma unui stres fizic sau emotional, sau din cauza unei afectiuni medicale cum ar fi bruxismul (scoaterea dintilor), astfel incat sa fie important sa luati masuri pentru a reduce tensiunea in zona maxilarului si a muschilor masticatori.

De ce este importanta masticatia si care sunt muschii masticatori? Masticatia este procesul prin care alimentele sunt zdrobite si amestecate cu saliva, astfel incat sa poata fi inghitite cu usurinta si apoi digerate. In plus, masticatia are un rol foarte important pentru sanatatea organismului. Acest proces implica mai multe grupe de muschi, care care joaca un rol esential in actiunea de masticare.

Musculaturile implicate in masticatie sunt: musculatura faciala, musculatura gatului si musculatura toracelui. In acest articol, o sa vorbim despre musculatura faciala care este cea mai importanta dintre toate. Aceasta include muschii care controleaza miscarile mandibulei, cum ar fi maseterii, temporalii si pterigoizii laterali si mediali. Aceste muschi sunt responsabili pentru apasarea si zdrobirea alimentelor intre dinti, si pentru miscarile de inchidere si deschidere a gurii.

Clasificarea muschilor masticatori

Muschii maseteri
Maseterul este un muschi pereche, puternic, gros, in forma patrulatera ce isi are originea pe arcul zigomatic si insertia terminala pe tuberozitatea maseterina a mandibulei. Maseterul este inervat de nervul maseterin, o ramura a diviziunii mandibulare a nervului trigemen. Acesta este alimentat cu sange prin ramura maseterina a arterei maxilare. 

Functia principala pe care o indeplineste maseterul este de a trage mandibula in sus si inainte in timpul contractiei bilaterale, iar cand se contracta unilateral, trage mandibula lateral de partea contractiei. De asemenea, maseterul ajuta la stabilizarea tensiunii din capsula articulatiei temporomandibulare iar contractia maseterului determina eliminarea de saliva din glanda parotida.

Muschii temporali
Acest muschi are o forma plata, in forma de evantai si se afla pe partea laterala a capului. Este plasat in fosa temporala, superior arcului zigomatic si acopera o mare parte a osului temporal.

Muschiul temporal are o grosime intre 5 si 15 mm si este format din trei parti: superficiala, zigomatica si profunda. Muschiul temporal este alimentat cu sange prin ramura temporala a arterei maxilare.

Temporalul este cel mai puternic muschi iar la nivel functional acesta poate fi divizat in doua parti: anterioara si posterioara. Partea anterioara trage mandibula inainte iar fibrele partii posterioare trag mandibula inapoi. Activarea ambilor muschi deplaseaza mandibula si faciliteaza inchiderea puternica a maxilarului, proces care mai poarta si denumirea de elevatie.

Muschiul pterigoidian lateral sau extern
Acesta este un muschi scurt, gros, in forma conica, care se intinde intre fosa infratemporala si condilul mandibulei.

Muschiul pterigoidian lateral are doua capete care se afla aproape orizontal unul fata de celalalt. Capul superior se afla pe fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului. Capul inferior are originea pe fata lateral a lamei pterigoidiene laterale. 

Prin contractia bilaterala a pterigoidienilor laterali, are loc actiunea de propulsare si tragere in jos a mandibulei, datorita alunecarii condililor mandibulei si a discului articular. Contractia unilaterala a muschiului trage mandibula medial iar prin contractia pterigoidienilor lateral si medial are loc miscarea de lateralitate a mandibulei.

Muschiul pterigoidian medial
Muschiul pterigoidian medial sau intern este un muschi patrulater ce se afla pe fata mediala a ramurii mandibulei.

Este un muschi gros de formă patrata si este prevazut cu doua capete: capul profund ce reprezinta componenta majora si este atasat de fata mediala a lamei pterigoidiene laterale a osului sfenoid. Capul superficial este atasat de tuberozitatea maxilara si procesul piramidal al osului palatin. Impreuna cu maseterul, muschiul pterigoidian medial formeaza o centura in jurul mandibulei. Principala actiune este cea de ridicare a mandibulei.

Patologii ale muschilor masticatori

Disfunctia temporo-mandibulara
Reprezinta este o afectiune comuna care duce la disfunctionalitatea muschilor care controleaza miscarile mandibulei. Simptomele includ: dureri de cap, dureri faciale, dureri la nivelul urechii si dificultat la deschiderea gurii. Factorii declansatori pot fi: stresul, obiceiurile nocive (cum ar fi mestecatul unghiilor), sau traumatisme la nivelul capului și gatului.

Cauzele DTM-ului pot fi diverse si includ:

Bruxismul sau scrasnirea dintilor
Traumatisme la nivelul capului sau al gatului
Stresul emotional sau anxietatea
Ocluzia incorecta a dintilor sau a protezelor dentare
Artrita sau alte afectiuni reumatice
Malformatii ale maxilarului sau ale articulatiei temporo-mandibulare.

Diagnosticul DTM-ului poate fi pus de catre un medic dentist sau de catre un specialist in afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare, care va examina zona maxilarului si va analiza simptomele. In unele cazuri, se poate recomanda realizarea de radiografii sau imagini medicale pentru a identifica problemele la nivelul articulatiei sau a muschilor masticatori.

Miastenia gravis 
Este o afectiune autoimuna care afecteaza capacitatea muschilor de a se relaxa dupa contractie. Aceasta poate cauza slabiciune musculara si oboseala, chiar si la nivelul musculaturii implicate in masticatie.

Simptomele miasteniei grave includ slabitul muscular, in special in timpul efortului fizic, vederea incetosata, diplopie (vederea dubla), dificultati la vorbire, raguseala, dificultati la inghitire, dificultati la respiratie, oboseala generala si pierderea controlului muscular.

Scleroza lateral amiotrofica
Este o boala neuromusculara progresiva care afectează muschii ce controlează miscarile mandibulei. Aceasta poate cauza dificultati la masticatie si inghitire, dar si slabiciune musculara.

Distrofia musculara
Este o serie de boli genetice care afecteaza dezvoltarea si funcționarea normala a muschilor. Aceasta poate cauza slabiciune musculara si oboseala, inclusiv la nivelul muschilor masticatori.

Guma de mestecat - ajutor sau pericol pentru organism? Ce impact are guma de mestecat asupra muschilor masticatori

Conform specialistilor in domeniul medicinei dentare, guma fara zahar poate ajuta la prevenirea cariilor dentare. Daca folosesti guma de mestecat in mod obisnuit, iti recomandam sa eviti guma indulcita cu zahar industrial. Incearc-o pe cea indulcita 100% cu xilitol, un indulcitor natural din mesteacan care nu contine zahar sau aspartam si poate oferi chiar si o protectie naturala impotriva cariilor.

Guma de mestecat ajuta, de asemenea, la cresterea productiei de saliva, responsabila cu eliminarea acizilor si resturilor alimentare ramase in gura, ce pot provoca aparitia cariilor dentare si a bolii parodontale. Specialistii in domeniu recomanda folosirea gumei de mestecat fara zahar timp de 20 de minute dupa mese.

Altfel spus, putem sa avem incredere in guma de mestecat cand vine vorba de sanatate orala. mai ales in cazul in care am savurat o masa copioasa intr-un loc public si avem nevoie de o alternativa la periajul clasic. Din pacate, s-a constatat totusi ca in Romania multi renunta la periaj si inlocuiesc acest obicei cu mestecatul gumei, lucru care a facut sa creasca vanzarile la acest produs, chiar si in randul copiiilor.

Nutritionistii spun ca guma de mestecat mentolata, poate provoca pofte pentru alimente nesanatoase si te va face sa consumi mai putine fructe, potrivit unui studiu din 2019. Produsul chimic din compozitia gumei face ca fructele si legumele, sa aiba un gust amar, lucru care face alimentele sanatoase mai putin atragatoare.