Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:00 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Prurit: ce il provoaca si cum poate fi tratat

Prurit: ce il provoaca si cum poate fi tratat

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 30 decembrie 2020 Ultima actualizare: 7 februarie 2023

Pruritul sau cum se spune in popor, "senzatia de mancarime a pielii" este un simptom neplacut, care poate sa fie semnul unor alergii, al unor probleme dermatologice sau al unor afectiuni hepatice, renale, tiroidiene sau oncologice. 

Ce este pruritul?

Care sunt simptomele?

Care sunt partile corpului afectate de prurit?

Cum se stabileste un diagnostic?

Cum se trateaza si cum se poate preveni?

Ce este pruritul?

Pruritul este definit ca o senzatie neplacuta de mancarime cutanata. Poate sa apara oriunde pe piele si provoaca nevoia de a te scarpina. Daca ai alergie la intepaturile unor insecte precum tantari, capuse, tigrii de platan simti nevoia sa scarpini zona respectiva pana la os. Unele boli sistemice provoaca prurit agresiv, a carui intensitate variaza de la o senzatie usoara de mancarime la o veritabila suferinta si disconfort. Poate genera chiar insomnii sau poate altera echilibrul psihic.

Pruritul este cel mai frecvent asociat cu o afectiune cutanata, care poate fi provocata de pielea uscata, de unele evolutii endocrine in sarcina si menopauza, de afectiuni ale pielii comune precum dermatita atopica la eruptii provocate de un medicament, de la urticaria de origine alimentara sau alergica, la psoriazis, boli hematologice sau de imbatranire a pielii.

Care sunt simptomele?

Ca si simptome pruritul se manifesta prin senzatii de mancarime. Acestea pot aparea in urma intepaturilor de insecte, fiind comune celor care au pielea atopica sau care sufera de hiperhidroza si din cauza alimentatiei si a transpiratiei excesive pielea se irita mai repede, sau pot fi o reactie la expunerea la soare ori la anumite tesaturi, in special la hainele din fibre sintetice precum acril, macrame sau derivate din lycra. In aceste cazuri, indepartarea factorilor determinanti, aplicarea de solutii banale de alcool medicinal ori alte preparate mentolate sau hidratarea pielii cu lotiuni emoliente rezolva problema.

Statisticile arata ca jumatate din cazurile de prurit nu sunt de origine cutanata. Cel mai frecvent, pruritul care nu are o cauza la nivelul pielii este provocat de afectiuni hepatice si ale cailor biliare, precum si de afectiuni renale. Poate aparea si la persoanele alergice, frecvent la astmatici, dar si la pacientii cu un sistem imunitar compromis (cum este cazul infectiilor cu HIV). O alta cauza frecventa a pruritului este deficitul grav de fier, dar si hipertiroidismul, considerat principala cauza a pruritului endocrin. Rar, pruritul poate aparea la pacientii cu diabet decompensat sau hipotiroidism. Pruritul provocat de o cauza oncologica are o frecventa de circa 8%.

Concret, simptomele pruritului difera ca arie si intensitate in functie de tipul acestuia:

  • pruritul colestatic - este frecvent la pacientii cu boli hepatice. Ciroza biliara primara, hepatita virala B si C, hepatita autoimuna, carcinomul canalelor biliare, ciroza alcoolica, calculii biliari produc prurit;
  • pruritul renal - apare la pacientii cu insuficienta renala cronica si la cei dializati. Este un simptom deseori greu de suportat al afectiunilor renale;
  • pruritul hematologic - este cauzat de unele dezechilibre sangvine, prin cresterea productiei de histamine din sange;
  • pruritul diabeticului - localizat in zona genitala, pe scalp sau in zona perianala, este, de regula, produs de o candidoza, aparuta ca urmare a unor valori decompensate ale glicemiei sau in urma uscaciunii pielii si a administrarii unor medicamente;
  • hipertiroidismul sau hipotiroidismul - se pot asocia cu prurit, ca urmare a unor reactii la nivelul cutanat, provocate de hormonii tiroidieni, in exces sau deficitari;
  • deficitul hormonal la femei - in perioada postmenopauza, poate provoca prurit vulvar;
  • afectiunile maligne ale plamanului, stomacului, colonului, prostatei, sanului si pancreasului - pot da reactii de tipul pruritului;  
  • mastocitoza cutanata - reprezinta migrarea anormala a unor celule cu rol imunitar in tesuturile cutanate, una dintre cele mai comune reactii fiind pruritul intens si urticaria;
  • unele studii au asociat pruritul cutanat (mai ales cel nazal) cu tumori cerebrale, probabil ca urmare a unor reactii imunologice;
  • prurit neurogen - este manifestarea provocata de accidente vasculare cerebrale, scleroza multipla, tumori si abcese cerebrale, care pot genera prurit sever, generalizat sau localizat;
  • deficitul de fier - poate avea ca simptom pruritul cutanat, fara o cauza la nivelul pielii;
  • stresul cronic - reprezinta una dintre cauzele ce declanseza episoade de prurit cutanat.

Care sunt partile corpului afectate de prurit?

Pruritul poate fi localizat in diferite zone ale corpului sau poate sa fie generalizat. In cazul manifestarilor generalizate, este deseori cauzat de boli sistemice si alergii, iar in situatiile in care apare localizat, este generat, in primul rand, de afectiuni cutanate. Exista prurit sistemic care se poate manifesta pe degete, gambe, antebrat, spate, piept, burta, zona inghinala, ceafa, pielea capului, dar exista si prurit anal care apare frecvent in cazul hemoroizilor.

Totodata, in cazul femeilor care au contactat o boala cu transmitere sexuala poate aparea pruritul vulvar. In plus acesta este si mai frecvent in perioada menopauzei si creste in intensitate odata cu varsta. Mancarimile pielii se pot localiza cu precadere la nivelul fetei, in cazul unor afectiuni cutanate de tipul eczemelor, dermatitelor, micozelor sau al unor infectii. Poate aparea in zona scalpului, fiind vorba de candidoza diabeticului sau infestari cu paraziti. Femeile insarcinate pot manifesta mancarimi cutanate in zona abdomenului, a sanilor si coapselor, de cele mai multe ori ca urmare a proceselor fiziologice de intindere a pielii.

Prin urmare, in functie de zona afectata, exista mai multe forme de prurit.

  • prurit pruriceptiv - apare ca urmare a unei reactii alergice sau a unei inflamatii ce are cauze organice;
  • prurit neuropatic - cauzat de afectiuni ale sistemului nervos, senzatia de mancarime fiind insotita  de furnicaturi si amorteala;
  • prurit neurogenic - apare din cauza afectiunilor hepatice sau renale;
  • prurit psihogenic - este un raspuns la actiunea serotoninei si norepinefrinei, substante chimice care influenteaza starea de spirit si al caror dezechilibru este prezent in conditii de stres sau depresie.

Cum se stabileste un diagnostic?

Pentru unii oameni, pruritul este o lupta continua care le afecteaza grav calitatea vietii. Un tratament adecvat si eficient nu poate fi aplicat decat daca se identifica precis care este cauza acestei manifestari. Anamneza, adica istoricul afectiunii, este o parte importanta din stabilirea unui diagnostic. La aceasta se adauga examenul clinic, pentru a identifica o posibila afectiune a pielii, urmat de analize de laborator pentru sange, urina, eventual teste de imagistica si teste pentru identificarea unor posibile manifestari alergice.

Cum se trateaza si cum se poate preveni?

Daca aveti senzatii severe de prurit, pana ajungeti la un consult tineti cont de urmatoarele observatii:

- evitati zgarierea sau frecarea zonelor pruriginoase. Taiati-va unghiile scurt pentru a evita zgarierea pielii, lezarea acesteia. Membrii familiei va pot atrage atentia daca va scarpinati, sa opriti actiunea;

- purtati haine din bumbac. Evitati tesaturile din lana;

- cand faceti baie folositi o cantitate mica de sapun si clatiti-va bine. Folositi un amestec de ovaz sau amidon de porumb in loc de sapun;

- ungeti-va cu o lotiune calmanta dupa baie care sa hidrateze pielea intens;

- aplicati comprese reci in zona in care aveti senzatia de mancarime;

- evitati expunerea prelungita la caldura excesiva si umiditate;

- incercati sa fiti activ in timpul zilei pentru a fi prea ocupat sa va scarpinati;

- incercati sa aplicati crema cu hidrocortizon in zonele pruriginoase.

Important este sa nu incercati niciun tratament medicamentos fara un consult al unui specialist. Pentru ca doar medicul ar putea recomanda aplicarea de creme locale care contin steroizi topici, alaturi de antihistaminice orale si metode de ingrijire si de hidratare a pielii. In acest mod, pruritul generalizat va fi ameliorat.

Sursa foto: shutterstock 

SURSE DOCUMENTARE:

https://www.healthline.com/health/skin-lesions

https://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/default.htm

REFERINTE:

Balch CM, Gershenwald JE, Soong SJ, Thompson JF, Atkins MB, Byrd DR, et al. Final version of 2009 AJCC melanoma staging and classification. J Clin Oncol. 2009;27(36):6199–206. 
Saida T, Miyazaki A, Oguchi S, Ishihara Y, Yamazaki Y, Murase S, et al. Significance of dermoscopic patterns in detecting malignant melanoma on acral volar skin: results of a multicenter study in Japan. Arch Dermatol. 2004;140(10):1233–38. 
Chopra A, Walia RL, Gupta S, Sethi PS, Bagga HK. Nodular malignant melanoma-secondary to carcinoma rectum. Indian J Dermatol Venereol Leprol. 1997;63(5):327–29. 
Khandpur S, Reddy BS. Acral lentiginous melanoma. Indian J Dermatol Venereol Leprol. 2000;66(1):37–38. 
Vayer A, Lefor AJ. Cutaneous melanoma in African Americans. South Med J. 1993;86(2):181–82. 
Mukhopadhyay S, Ghosh S, Siddhartha D, Mitra PK. A clinicopathological study of malignant melanoma with special reference to atypical presentation. Indian J Pathol Microbiol. 2008;51(4):485–88. 

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.