Serlift 100 mg x 28 compr.film

Indicatii

Sertralina este indicata in tratamentul:

Episoadelor depresive majore. Preventia recidivei episoadelor de depresie majora. Tulburarii de panica, cu sau fara agorafobie.

Tulburarii obsesiv-compulsive (TOC) la adulti, adolescenti si copii cu varste cuprinse intre 6 si 17 ani. Tulburarii de anxietate sociala.

Stresului post-traumatic (SPT).

Dozaj

Doze

Initierea tratamentului

Depresie si TOC

Tratamentul cu sertralina trebuie initiat la doza de 50 mg pe zi.

Tulburarea de panica, SPT si tulburarea de anxietate sociala

Tratamentul trebuie inceput cu 25 mg sertralina pe zi. Dupa o saptamana, doza trebuie crescuta la 50 mg sertralina odata pe zi. S-a demonstrat ca aceasta schema de tratament reduce incidenta reactiilor adverse caracteristice initierii tratamentului tulburarii de panica.

Stabilirea dozei

Depresie, TOC, tulburarea de panica, tulburarea de anxietate sociala si SPT

Pacientii care nu raspund la tratamentul cu 50 mg sertralina pe zi pot prezenta efecte benefice ca urmare a cresterii dozei. Modificarile de dozaj trebuie efectuate in etape de 50 mg la intervale de cel putin o saptamana, pana la doza maxima zilnica de 200 mg. Modificarile de dozaj nu trebuie efectuate mai frecvent de o data pe saptamana, avand in vedere timpul de injumatatire prin eliminare de 24 de ore al sertralinei.

Instalarea efectului terapeutic se poate observa in decurs de 7 zile. Totusi, de regula, sunt necesare perioade mai lungi, mai ales in cazul TOC.

Tratamentul de intretinere

In timpul tratamentului de lunga durata, trebuie administrata doza eficace minima, cu ajustari ulterioare, in functie de raspunsul terapeutic.

Depresie

Pentru prevenirea recurentei episoadelor de depresie majora (EDM) poate fi recomandat tratamentul de lunga durata. In majoritatea cazurilor, doza recomandata in prevenirea recurentei EDM este aceeasi cu cea folosita in timpul episoadele curente. Pacientii cu depresie trebuie tratati pentru o perioada suficienta de timp de cel putin 6 luni pentru a se asigura ca nu mai prezinta simptome.

Tulburari de panica si TOC

Continuarea tratamentului tulburarilor de panica si al TOC trebuie sa fie evaluata cu regularitate, intrucat prevenirea recaderii nu a fost demonstrata pentru aceste tulburari.

Varstnici

La varstnici stabilirea dozei se va face cu atentie, deoarece la acestia poate exista un risc mai mare de aparitie a hiponatremiei (vezi pct. 4.4).

Pacienti cu insuficienta hepatica

Utilizarea setralinei la pacientii cu insuficienta hepatica trebuie facuta cu precautie. La pacientii cu insuficienta hepatica trebuie administrate doze mai mici sau la intervale de timp mai mari (vezi pct. 4.4). Sertralina nu trebuie utilizata in caz de insuficienta hepatica severa, deoarece nu sunt disponibile date clinice (vezi pct. 4.4).

Pacienti cu insuficienta renala

Nu este necesara ajustarea dozei de sertralina la pacienti cu insuficienta renala (vezi pct. 4.4).

Copii si adolescenti

Copii si adolescenti cu diagnostic de tulburare obsesiv compulsiva

Pentru varste cuprinse intre 13 si 17 ani: tratamentul se initiaza cu 50 mg sertralina pe zi.

Pentru varste cuprinse intre 6 si 12 ani: tratamentul se initiaza cu 25 mg sertralina pe zi. Doza poate fi crescuta la 50 mg sertralina pe zi dupa o saptamana.

In lipsa unui raspuns satisfacator, dozele ulterioare pot fi crescute in etape a 50 mg pe o perioada de cateva saptamani, dupa caz. Doza maxima este de 200 mg sertralina pe zi. Totusi, atunci cand se creste doza de la 50 mg sertralina pe zi trebuie avut in vedere faptul ca, in general, greutatea copiilor este mai mica decat cea a adultilor. Modificarile dozei nu trebuie facute la intervale mai mici de o saptamana.

Nu a fost demonstrata eficacitatea in tratamentul episoadelor de depresie majora la copii si adolescenti. Nu sunt disponibile date pentru copii cu varsta sub 6 ani (vezi de asemenea pct 4.4).

Mod de administrare

Sertralina trebuie administrata o data pe zi, dimineata sau seara. Comprimatele de sertralina pot fi administrate cu sau fara alimente.

Simptome de intrerupere aparute la oprirea utilizarii sertralinei

Trebuie evitata intreruperea brusca a tratamentului. Cand se opreste tratamentul cu sertralina, doza trebuie redusa treptat intr-o perioada de cel putin o saptamana pana la doua saptamani, pentru a se reduce riscul aparitiei simptomelor de intrerupere (vezi pct. 4.4 si 4.8). Daca apar simptome intolerabile ca urmare a scaderii dozei sau dupa intreruperea tratamentului, atunci poate fi luata in considerare reluarea utilizarii dozei prescrise anterior. Ca urmare, medicul poate continua reducerea dozei dar in etape mai mici.

Contraindicatii

Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.

Tratamentul concomitent cu inhibitori ireversibili de monoaminooxidaza (IMAO) este contraindicat din cauza riscului de sindrom serotoninergic cu simptome cum sunt agitatie, tremor si hipertermie. Administrarea sertralinei nu trebuie initiata timp de cel putin 14 zile dupa intreruperea tratamentului cu un IMAO ireversibil. Administrarea sertralinei trebuie sa fie intrerupta cu cel putin 7 zile inainte de inceperea tratamentului cu un IMAO ireversibil (vezi pct. 4.5).

Administrarea concomitent cu pimozida este contraindicata (vezi pct. 4.5).

Atentionari

Sindrom serotoninergic (SS) sau Sindrom neuroleptic malign (SNM)

In timpul tratamentului cu ISRS, inclusiv cu sertralina, a fost raportata aparitia unor sindroame care pot pune viata in pericol cum este sindromul serotoninergic (SS) sau sindromul neuroleptic malign (SNM). Riscul aparitiei SS sau SNM in timpul administrarii ISRS este mai mare in cazul tratamentului concomitent cu alte medicamente serotoninergice (incluzand alte antidepresive serotoninergice, amfetamine, triptani), cu medicamente care reduc metabolizarea serotoninei (incluzand medicamente IMAO de exemplu albastru

de metilen), antipsihotice si alti antagonisti dopaminergici si cu medicamente opioide. Pacientii trebuie monitorizati pentru aparitia semnelor si simptomelor care caracterizeaza sindroamele SS sau SNM (vezi pct. 4.3).

Trecerea de la terapia cu inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS), antidepresive sau antiobsesive Exista o experienta controlata limitata privind momentul optim de trecere de la terapia cu inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei, antidepresive sau antiobsesive, la terapia cu sertralina. Sunt necesare atentie si precautie cand se ia decizia trecerii la tratamentul cu sertralina, in special de la tratamentul cu medicamente cu actiune prelungita, cum este fluoxetina.

Alte medicamente serotoninergice, de exemplu triptofan, fenfluramina si agonisti ai 5-HT

Administrarea concomitenta de sertralina cu alte medicamente care cresc efectul neurotransmisiei serotoninergice, cum sunt amfetamine, triptofan sau fenfluramina sau agonisti ai 5-HT, sau planta medicinala sunatoare (Hypericum perforatum), trebuie facuta cu precautie sau evitata pe cat posibil, datorita potentialului de interactiuni farmacodinamice.

Prelungirea intervalului QT/torsada varfurilor (TV)

Au fost raportate cazuri de prelungire a intervalului QT si torsada varfurilor (TV) in timpul utilizarii sertralinei dupa punerea pe piata. Majoritatea rapoartelor au aparut la pacienti cu alti factori de risc pentru prelungirea QT/TP. Efectul asupra prelungirii intervalului QT a fost confirmat intr-un studiu aprofundat despre intervalul QT la voluntari sanatosi, cu o relatie expunere-raspuns pozitiva, semnificativa statistic. De aceea, sertralina trebuie utilizata cu precautie la pacientii care prezinta factori de risc suplimentari pentru prelungirea intervalului QT, cum sunt: boala cardiaca, hipopotasemie sau hipomagneziemie, antecedente familiale de prelungire a intervalului QT, bradicardie si utilizarea concomitenta a medicamentelor care prelungesc intervalul QT (vezi pct. 4.5 si 5.1).

Activarea maniei sau hipomaniei

Simptomele maniei/hipomaniei au fost raportate la un procent mic de pacienti tratati cu alte antidepresive si antiobsesive existente deja pe piata, inclusiv sertralina. De aceea, sertralina trebuie utilizata cu precautie la pacientii care prezinta istoric de manie/hipomanie. Se recomanda supravegherea atenta de catre medic. Utilizarea sertralinei trebuie oprita la orice pacient care intra in faza de manie.

Schizofrenia

Pot fi agravate episoadele psihotice la pacientii schizofrenici.

Crize epileptice

Crizele epileptice pot aparea in cazul tratamentului cu sertralina: sertralina trebuie evitata la pacientii cu epilepsie instabila, iar pacientii cu epilepsie aflata sub control trebuie monitorizati cu atentie. Tratamentul cu sertralina trebuie intrerupt la toti pacientii la care apar crize epileptice.

Suicid/ideatie suicidara/tentative de suicid sau agravarea starii clinice

Depresia se asociaza cu cresterea riscului de ideatie suicidara, auto-vatamare si suicid (evenimente legate de suicid). Riscul se mentine pana la aparitia unor semne consistente de remisiune. Data fiind posibilitatea ca situatia sa nu se amelioreze in primele saptamani de tratament, pacientii trebuie monitorizati indeaproape, pana la aparitia ameliorarii. Experienta clinica generala demonstreaza ca riscul de suicid se poate accentua in primele faze ale recuperarii.

Exista si alte afectiuni psihice pentru care se prescrie sertralina si care se pot si ele asocia cu risc crescut de aparitie a unor evenimente legate de suicid. In plus, astfel de afectiuni pot co-exista cu tulburari depresive majore si din aceasta cauza tratamentul pacientilor cu alte afectiuni psihice trebuie sa respecte aceleasi precautii ca si in cazul tratamentului pacientilor cu tulburare depresiva majora.

Este cunoscut faptul ca pacientii cu antecedente de evenimente legate de suicid sau cei cu manifestari semnificative de ideatie suicidara anterior initierii tratamentului prezinta un risc mai accentuat de ideatie suicidara sau tentativa de suicid, trebuind sa fie monitorizati cu atentie pe parcursul tratamentului. Rezultatele unei meta-analize a anumitor studii clinice controlate cu placebo efectuate cu medicamente antidepresive la pacientii adulti au aratat existenta unui risc accentuat de comportament suicidar in cazul medicamentelor antidepresive comparativ cu placebo la pacienti cu varsta sub 25 de ani.

Terapia medicamentoasa a pacientilor, si mai ales a celor aflati in situatie de risc accentuat, trebuie sa fie insotita de supraveghere atenta, cu precadere in etapele incipiente ale tratamentului si dupa modificarea dozelor. Pacientilor (si celor care ii ingrijesc) trebuie sa li se atraga atentia cu privire la necesitatea monitorizarii oricarei agravari a starii clinice, a aparitiei oricarui comportament sau ideatii cu tenta de suicid precum si la obligatia de solicitare a sfatului medicului imediat dupa aparitia unor astfel de simptome.

Disfunctie sexuala

Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) pot cauza simptome de disfunctie sexuala (vezi pct. 4.8). Au existat raportari privind disfunctie sexuala de lunga durata in care simptomele s-au mentinut in pofida intreruperii administrarii ISRS.

Copii si adolescenti

Sertralina nu trebuie utilizata in tratamentul copiilor si adolescentilor cu varsta sub 18 ani, exceptand pacientii cu varsta cuprinsa intre 6 si 17 ani suferind de tulburari obsesiv compulsive. In studiile clinice, comportamente legate de suicid (tentativa de suicid si ideatie suicidala), ostilitate (predominant agresiva, comportament opozant si furie) au fost mai frecvent observate la copiii si adolescentii tratati cu antidepresive decat la cei la care s-a administrat placebo.

Cu toate acestea, daca decizia de a trata este luata din considerente clinice, pacientul trebuie monitorizat cu atentie pentru aparitia simptomelor suicidare. In plus, sunt disponibile doar dovezi clinice limitate privind date de siguranta pe perioada indelungata la copii si adolescenti privind efectele asupra cresterii, maturizarii sexuale si a dezvoltarii comportamentale si cognitiva. Cateva cazuri de crestere incetinita si pubertate intarziata au fost raportate dupa punerea pe piata. Relevanta clinica si cauzalitatea nu sunt inca clare (vezi pct 5.3). Medicii trebuie sa supravegheze cu atentie pacientii copii si adolescenti in tratament pe termen lung pentru identificarea acestor anomalii in crestere si dezvoltare.

Sangerare anormala/hemoragie

In cazul utilizarii ISRS, au fost raportate cazuri de sangerari anormale la nivel cutanat (echimoze si purpura) si alte evenimente hemoragice cum sunt sangerarile gastrointestinale sau ginecologice inclusiv hemoragii fatale. ISRS/ISRN pot creste riscul de hemoragie postpartum (vezi pct. 4.6, 4.8). Se recomanda precautie la pacientii tratati cu ISRS, in special in cazul utilizarii concomitente cu medicamente cunoscute ca afectand functia plachetara (de exemplu anticoagulante, antipsihotice atipice si fenotiazine, cele mai multe dintre antidepresivele triciclice, acidul acetilsalicilic si antiiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum si la pacientii cu antecedente de tulburari hemoragice (vezi pct. 4.5).

Hiponatremia

Hiponatremia poate apare in urma tratamentului cu ISRS sau INRS, incluzand sertralina. In multe cazuri, hiponatremia apare ca urmare a unui sindrom de secretie inadecvata de hormon antidiuretic (SIHAD). Au fost raportate cazuri in care concentratia plasmatica de sodiu a fost mai mica de 110 mmol/l.

Pacientii varstnici prezinta un risc mai mare de a dezvolta hiponatremie in urma tratamentului cu ISRS si INRS. De asemenea, pacientii care utilizeaza diuretice sau cei cu depletie de volum de alta cauza pot prezenta un risc mai mare (vezi Utilizarea la varstnici). La pacientii cu hiponatremie simptomatica, trebuie luata in considerare oprirea tratamentului cu sertralina si instituirea de masuri medicale adecvate. Semnele

si simptomele hiponatremiei includ cefalee, dificultati de concentrare, deteriorarea memoriei, confuzie, stare de slabiciune, instabilitate posturala care poate duce la cadere. Semnele si simptomele asociate cu cazuri acute si/sau mai severe includ halucinatii, sincopa, convulsii, coma, stop respirator si moarte.

Simptome de intrerupere aparute la oprirea tratamentului cu sertralina

La oprirea tratamentului apar simptomele de intrerupere obisnuite, mai ales daca oprirea se face brusc (vezi pct. 4.8). In studiile clinice, printre pacientii tratati cu sertralina, incidenta reactiilor de intrerupere raportate a fost de 23% la cei care au intrerupt tratamentul cu sertralina, comparativ cu 12% la cei care au continuat sa utilizeze tratamentul cu sertralina.

Riscul aparitiei simptomelor de intrerupere poate fi dependent de mai multi factori, incluzand durata si doza tratamentului, precum si rata reducerii dozei. Cele mai frecvent raportate reactii sunt ameteala, tulburari senzoriale (incluzand parestezii), tulburari ale somnului (incluzand insomnie si vise agitate), agitatie si anxietate, greata si/sau varsaturi, tremor si cefalee. In general, aceste simptome sunt usoare pana la moderate; totusi, la unii pacienti pot fi severe ca intensitate. Simptomele apar de obicei in primele zile de la intreruperea tratamentului, dar au fost raportate, foarte rar, si la pacienti care au omis din greseala o doza. In general, aceste simptome sunt auto-limitate si dispar de obicei in decurs de 2 saptamani, totusi la unii pacienti pot fi prelungite (2 – 3 luni sau mai mult). De aceea, este recomandabil ca doza de sertralina, la intreruperea tratamentului, sa fie redusa treptat pe o perioada de cateva saptamani sau luni, in functie de necesitatile pacientului (vezi pct. 4.2).

Acatisie/agitatie psihomotorie

Utilizarea sertralinei a fost asociata cu aparitia acatisiei, caracterizata printr-o agitatie subiectiva neplacuta sau neliniste stresanta si prin necesitatea de miscare deseori insotita de incapacitatea de a sta jos sau de a sta nemiscat. Aceasta stare apare de cele mai multe ori chiar in primele saptamani de tratament. La pacientii la care apar aceste simptome, cresterea dozei poate fi daunatoare.

Insuficienta hepatica

Sertralina este metabolizata in proportie mare in ficat. Un studiu farmacocinetic cu administrare de doze repetate la subiecti cu ciroza usoara compensata a aratat prelungirea timpului de injumatatire prin eliminare si cresterea de aproximativ trei ori a ASC si Cmax in comparatie cu subiectii normali. Nu exista diferente semnificative de legare a proteinelor plasmatice intre cele doua grupuri. Sertralina trebuie utilizata cu atentie la pacientii cu afectiuni hepatice. La pacientii cu insuficienta hepatica trebuie administrate doze mai mici sau la intervale mai mari de timp. Sertralina nu trebuie utilizata la pacienti cu insuficienta hepatica severa (vezi pct. 4.2).

Insuficienta renala

Sertralina este metabolizata in proportie mare, iar excretia prin urina a medicamentului nemetabolizat reprezinta o cale minora de eliminare. La pacientii cu insuficienta renala usoara pana la moderata (clearance-ul creatininei 30-60 ml/min) sau cu insuficienta renala moderata pana la severa (clearance-ul creatininei 10-29 ml/min), in urma administrarii de doze repetate, parametrii farmacocinetici (ASC0-24 sau Cmax) nu au prezentat modificari semnificative in comparatie cu lotul martor. Nu este necesara ajustarea dozei de sertralina in functie de gradul insuficientei renale.

Utilizarea la varstnici

In studiile clinice au fost inclusi peste 700 de pacienti varstnici (> 65 de ani). Profilul si incidenta reactiilor adverse aparute la varstnici au fost similare cu cele de la pacientii mai tineri.

ISRS si INRS, inclusiv sertralina, au fost totusi asociati, cu unele cazuri de hiponatremie semnificativa clinic la pacienti varstnici, ce pot fi expusi unui risc mai mare de aparitie a acestui eveniment advers (vezi Hiponatremia la pct. 4.4).

Diabet zaharat

La pacientii cu diabet zaharat, tratamentul cu un ISRS poate modifica controlul glicemic.

Poate fi necesara ajustarea dozei de insulina si/sau de antidiabetice orale administrate concomitent.

Terapia electroconvulsivanta

Nu exista studii clinice care sa stabileasca riscurile sau beneficiile asocierii terapiei electroconvulsivante cu sertralina.

Sucul de grapefrut

Nu este recomandata administrarea concomitenta de sertralina cu suc de grepfrut (vezi pct. 4.5).

Interferenta cu testele de screening pentru urina

La pacientii tratati cu sertralina au fost raportate rezultate fals pozitive ale testelor immunoassay de screening de urina pentru benzodiazepine. Acest lucru se datoreaza lipsei de specificitate a testelor de screening. Rezultate fals-pozitive ale testelor se pot astepta timp de mai multe zile dupa intreruperea tratamentului cu sertralina. Testele de confirmare, cum ar fi cromatografia de gaze/spectrometrie de masa, vor distinge sertralina de benzodiazepine.

Glaucom cu unghi inchis

ISRS, inclusiv sertralina, pot avea un efect asupra dimensiunilor pupilei determinand midriaza. Acest efect midriatic are potentialul de a reduce unghiul ochiului ducand la cresterea presiunii intraoculare si la glaucom cu unghi inchis, in special la pacientii cu predispozitie. Prin urmare, sertralina trebuie utilizata cu precautie la pacientii cu glaucom cu unghi inchis sau istoric de glaucom.

Interactiuni

Contraindicatii

Inhibitori de monoaminooxidaza

IMAO ireversibili (de exemplu selegilina)

Sertralina nu trebuie sa fie utilizata in asociere cu IMAO ireversibili, cum este selegilina. Tratamentul cu sertralina nu trebuie initiat cel putin 14 zile dupa intreruperea tratamentului cu un IMAO ireversibil. Administrarea sertralinei trebuie sa fie intrerupta timp de cel putin 7 zile inainte de inceperea tratamentului cu un IMAO ireversibil (vezi pct. 4.3).

Inhibitori MAO – A reversibili, selectivi (moclobemida)

Din cauza riscului de sindrom serotoninergic, sertralina nu trebuie asociata cu un IMAO reversibil si selectiv, cum este moclobemida. Dupa un tratament cu un inhibitor de MAO reversibil, poate fi utilizata o scurta perioada de intrerupere de 14 zile, inainte de initierea tratamentului cu sertralina. Se recomanda ca administrarea sertralinei sa fie intrerupta cu cel putin 7 zile inainte de inceperea tratamentului cu un IMAO reversibil (vezi pct. 4.3).

IMAO reversibili, non-selectivi (linezolid)

Antibioticul linezolid este un slab IMAO reversibil si non-selectiv si nu trebuie administrat la pacientii tratati cu sertralina (vezi pct. 4.3).

S-au raportat reactii adverse severe la pacientii la care a fost recent intrerupt tratamentul cu IMAO (de exemplu albastru de metilen) si inceput cel cu sertralina, sau care au avut intrerupt tratamentul cu sertralina, cu putin inainte de initierea celui cu IMAO. Aceste reactii au inclus tremor, mioclonii, diaforeza, greata,

varsaturi, eritem facial, ameteli, hipertermie si caracteristici asemanatoare cu sindromul neuroleptic malign, convulsii, si deces.

Pimozida

Intr-un studiu folosind o doza unica mica de pimozida (2 mg), administrata concomitent cu sertralina, au fost observate concentratii plasmatice crescute de pimozida cu aproximativ 35%. Aceste concentratii crescute nu au fost asociate cu nici o modificare a ECG. Deoarece nu se cunoaste mecanismul de producere al acestei interactiuni, datorita indicelui terapeutic ingust al pimozidei, administrarea concomitenta de sertralina si pimozida este contraindicata (vezi pct. 4.3).

Administrarea concomitenta cu sertralina nu este recomandata

Medicamente cu actiune inhibitorie asupra sistemului nervos central si alcool etilic

Administrarea concomitenta de sertralina 200 mg pe zi nu a potentat efectele alcoolului etilic, carbamazepinei, haloperidolului sau fenitoinei asupra performantei cognitive si psihomotorii la subiectii sanatosi; cu toate acestea, nu se recomanda administrarea concomitenta de sertralina si alcool etilic.

Alte medicamente serotoninergice

Vezi pct. 4.4.

Se recomanda, de asemenea, prudenta la administrarea concomitenta a sertralinei cu fentanil (utilizat in anestezie generala sau in tratamentul durerii cronice), cu alte medicamente serotoninergice (inclusiv alte antidepresive serotoninergice, amfetamine, triptani) si cu alte medicamente opioide.

Precautii speciale

Medicamente care prelungesc intervalul QT

Riscul de prelungire a intervalului QT si/sau de aritmii ventriculare (de exemplu TV) poate fi crescut in cazul utilizarii concomitente a altor medicamente care prelungesc intervalul QT (de exemplu, unele antipsihotice si antibiotice) (vezi pct 4.4 si 5.1).

Litiu

Intr-un studiu clinic controlat cu placebo efectuat la voluntari sanatosi, administrarea concomitenta de sertralina si litiu nu a modificat semnificativ farmacocinetica litiului, dar a avut ca rezultat o crestere a incidentei tremorului in comparatie cu placebo, indicand o posibila interactiune farmacodinamica. Se recomanda monitorizarea atenta a pacientilor la care se administreaza concomitent sertralina si litiu.

Fenitoina

Intr-un studiu clinic efectuat la voluntari sanatosi, controlat cu placebo, s-a aratat ca administrarea cronica de sertralina 200 mg pe zi nu determina inhibarea semnificativa clinic a metabolizarii fenitoinei. Totusi, au fost raportate cateva cazuri de pacienti in tratament cu sertralina cu expunere mare la fenitoina; ca urmare, dupa initierea tratamentului cu sertralina se recomanda monitorizarea concentratiilor plasmatice de fenitoina in vederea ajustarii corespunzatoare a dozelor de fenitoina. In plus, administrarea concomitenta de fenitoina poate determina scaderea concentratiei plasmatice de sertralina. Nu poate fi exclus faptul ca alti inductori ai CYP3A4 de exemplu fenobarbital, carbamazepina, sunatoare, rifampicina pot determina o reducere a concentratiilor plasmatice de sertralina.

Triptani

Dupa punerea pe piata, rareori au fost raportate cazuri de pacienti care au prezentat slabiciune, hiperreflexibilitate, incoordonare, confuzie, anxietate si agitatie dupa administrarea de sertralina in asociere cu sumatriptan. Simptome ale sindromului serotoninergic pot aparea si la administrarea altor medicamente

din aceeasi clasa (triptani). Daca asocierea de sertralina si triptani este absolut necesara, se recomanda supravegherea atenta a pacientului (vezi pct 4.4).

Warfarina

Administrarea concomitenta de sertralina 200 mg pe zi si warfarina a avut ca rezultat o crestere mica, dar semnificativa statistic a timpului de protrombina, care in cateva cazuri rare a dezechilibrat valoarea INR. Avand in vedere acest lucru, se recomanda monitorizarea atenta a timpului de protrombina cand se initiaza sau se intrerupe tratamentul cu sertralina.

Alte interactiuni medicamentoase, digoxina, atenolol, cimetidina

Administrarea concomitenta cu cimetidina a determinat o scadere substantiala a clearance-ului de sertralina. Semnificatia clinica a acestor modificari nu este inca cunoscuta. Sertralina nu are nici un efect asupra capacitatii de beta-blocare adrenergica a atenololului. Nu s-a observat nici un fel de interactiune la administrarea concomitenta a 200 mg sertralina zilnic cu digoxina.

Medicamente care afecteaza functia plachetara

Riscul de sangerare poate creste la administrarea concomitenta de ISRS, inclusiv sertralina, si medicamente cu actiune asupra functiei plachetare (cum sunt AINS, acidul acetilsalicilic si ticlopidina) sau alte medicamente care pot creste riscul sangerarilor (vezi pct. 4.4).

Blocante neuro-musculare

ISRS pot reduce activitatea colinesterazei plasmatice determinand o prelungire a actiunii neuroblocante a mivacuriului sau altor blocante neuro-musculare.

Medicamente metabolizate de citocromul P450

Sertralina poate actiona ca un inhibitor usor-moderat al CYP 2D6. Administrarea cronica de sertralina 50 mg pe zi a aratat o crestere moderata (in medie 23% - 37%) a concentratiilor plasmatice la starea de echilibru ale desipraminei (un marker al activitatii izoenzimei CYP 2D6). Interactiuni clinice relevante pot sa apara cu alte substraturi ale CYP 2D6 cu un indice terapeutic ingust, care includ clasa 1C de antiaritmice cum sunt propafenona si flecainida, antidepresivele triciclice si antipsihoticele tipice, in special la doze mai mari de sertralina.

Sertralina nu actioneaza ca un inhibitor al CYP 3A4, CYP 2C9, CYP 2C19 si CYP 1A2 la un nivel semnificativ clinic. Acest lucru a fost confirmat de studii de interactiune in-vivo, cu substraturi ale CYP3A4 (cortizol endogen, carbamazepina, terfenadina, alprazolam), cu substratul CYP2C19 diazepam si substraturile CYP2C9 tolbutamida, fenitoina si glibenclamida. Studiile in vitro indica faptul ca sertralina are un potential mic sau nu are potential de a inhiba CYP 1A2.

Aportul de trei pahare de suc de grapefruit pe zi a crescut nivelurile plasmatice de sertralina cu aproximativ 100% intr-un studiu la opt voluntari sanatosi japonezi. Prin urmare, consumul de suc de grapefruit trebuie evitat in timpul tratamentului cu sertralina (vezi pct. 4.4).

Bazat pe un studiu de interactiune cu suc de grapefruit, nu se poate exclude faptul ca administrarea concomitenta de sertralina si inhibitori puternici ai CYP3A4, de exemplu inhibitori de proteaza, ketoconazol, itraconazol, posaconazol, voriconazol, claritromicina, telitromicina si nefazodona, ar duce la cresteri si mai mari ale expunerii la sertralina. Acest lucru se refera, de asemenea, si la inhibitori moderati ai CYP3A4, de exemplu aprepitant, eritromicina, fluconazol, verapamil si diltiazem. Aportul de inhibitori puternici ai CYP3A4 trebuie evitat in timpul tratamentului cu sertralina.

Nivelurile plasmatice de sertralina sunt crescute cu aproximativ 50% la metabolizatorii enzimatici lenti ai CYP2C19, comparativ cu metabolizatorii enzimatici rapizi (vezi pct. 5.2). Interactiunea cu inhibitori

puternici ai CYP2C19 de exemplu omeprazol, lansoprazol, pantoprazol, rabeprazol, fluoxetina, fluvoxamina nu poate fi exclusa.

Administrarea concomitenta de sertralina cu metamizol, care este un inductor al enzimelor metabolizatoare inclusiv CYP2B6 si CYP3A4, poate determina o reducere a concentratiilor plasmatice de sertralina cu o potentiala scadere a eficacitatii clinice. Prin urmare, se recomanda prudenta atunci cand metamizolul si sertralina sunt administrate concomitent; trebuie monitorizate raspunsul clinic si/sau concentratiile plasmatice ale medicamentelor, dupa cum se considera adecvat.

Sarcina

Nu exista studii adecvate, controlate la femei gravide. Totusi, cantitatea mare de date nu a evidentiat inducerea de catre sertralina a malformatiilor congenitale. Studiile la animale au aratat prezenta unor efecte asupra reproducerii, datorate probabil toxicitatii materne cauzate de actiunea farmacodinamica a substantei si/sau actiunea farmacodinamica directa a substantei asupra fetusului (vezi pct. 5.3).

S-a raportat faptul ca utilizarea sertralinei in timpul sarcinii determina simptome asemanatoare simptomelor de intrerupere, la unii nou-nascuti, ale caror mame au fost tratate cu sertralina. Acest fenomen a fost observat si la celelalte antidepresive ISRS. Administrarea sertralinei nu este recomandata in sarcina, numai daca starea clinica a mamei este de asa natura incat beneficiile estimate depasesc riscul potential.

Daca utilizarea de catre mama continua in ultimele stadii de sarcina, in special in al treilea trimestru, nou- nascutii trebuie tinuti sub supraveghere. Urmatoarele simptome pot aparea la nou-nascutul a carui mama a utilizat sertralina in ultimele stadii de sarcina: sindrom de detresa respiratorie, cianoza, apnee, convulsii, temperatura instabila, alaptare dificila, varsaturi, hipoglicemie, hipertonie, hipotonie, hiperreflexie, tremor, agitatie, iritabilitate, letargie, plans constant, somnolenta si tulburari de somn. Aceste simptome pot aparea datorita altor efecte serotoninergice sau simptomelor de intrerupere. Complicatiile apar imediat sau foarte curand (mai putin de 24 ore) dupa nastere, in majoritatea cazurilor.

Datele epidemiologice au sugerat faptul ca utilizarea inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) in sarcina, in special in ultima parte a acesteia, poate creste riscul de aparitie a hipertensiunii arteriale pulmonare persistente la nou-nascut (HAPPN). Riscul constatat a fost de aproximativ 5 cazuri la 1000 de sarcini. In populatia generala, apar 1 - 2 cazuri de HAPPN la 1000 sarcini.

Datele observationale indica un risc crescut (mai putin decat dublu) de hemoragie postpartum in urma expunerii la ISRS/ISRN in luna premergatoare nasterii (vezi pct. 4.4, 4.8).

Alaptarea

Datele publicate referitoare la concentratia sertralinei in lapte au aratat ca mici cantitati de sertralina si de N-demetilsertralina, metabolitul sertralinei, au fost excretate in lapte. In general, concentratiile plasmatice ale sugarului au fost neglijabile sau nedetectabile, cu o singura exceptie a unui sugar la care concentratia plasmatica a atins aproximativ 50% din concentratia plasmatica materna (dar fara a avea un efect notabil asupra sanatatii sugarului). Pana la aceasta data, nu au fost raportate reactii adve