Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Abcesul perianal: Cum apare, cauze si tipuri de tratament

Abcesul perianal: Cum apare, cauze si tipuri de tratament

Irina Ghiniţă
de , Farmacist
Data publicării: 5 februarie 2024 Ultima actualizare: 5 februarie 2024

Anusul este deschiderea terminala in tractul digestiv, prin care fecalele parasesc procesul de defecare. Acesta este situat la polul inferior al perineului si este capatul canalului anal, un canal de aproximativ doi centimetri lungime. Anusul este format din doua sfinctere care controleaza retinerea sau iesirea fecalelor, sfincterul anal intern, care este involuntar, si extern, muscular, care este voluntar. Este acoperita de piele mai subtire decat de obicei, lipsita atat de glande, cat si de fire de par.

In interiorul canalului anal exista glande care curg in structuri numite cripte anale. Daca apare o obstructie a acestor glande si se infecteaza, acumuland puroi in ele, apare ceea ce se numeste abces perianal. Abcesul anal este o acumulare de material purulent in zona perianala. Evolutia acestui abces prin formarea unei comunicari intre canalul anal si pielea perianala, prin care ar aparea puroi, este cunoscuta sub numele de fistula anala si ar reprezenta un alt pas in evolutia acestui proces.

Care sunt simptomele abcesului perianal?

Principalul simptom al abcesului perianal este durerea pe care acesta o produce. Este o durere descrisa mai degraba un disconfort, care devine mai intensa pe masura ce abcesul creste in dimensiune. Pacientul observa o umflatura in aceasta zona, de obicei lateralizata, o tumoare rosiatica, fierbinte si dureroasa la atingere. Ca o infectie, pot aparea simptome si semne de infectie sistemica, cum ar fi febra mare, frisoane, disconfort general, oboseala, dureri musculare si osteoarticulare. Miscarile intestinului sunt adesea dureroase si un anumit grad de constipatie poate aparea din cauza inflamatiei. O complicatie a abcesului este aparitia unei fistule, adica un canal este creat prin diferitele straturi ale canalului anal, facandu-si drumul spre piele pentru a scurge continutul purulent al acestuia. Semne nespecifice de inflamatie pot fi observate in testele de sange, de exemplu, o crestere a leucocitelor in detrimentul procentului de neutrofile. Cele mai frecvente simptome ale abcesului perianal sunt:

Febra
Frisoane
Durere
Material purulent

In faza acuta, adica in formarea abcesului, prezenta unei dureri de obicei surde si caracteristici continue in zona perianala este tipica, insotita de febra, frisoane, in special in faza mai evoluata. Cand abcesul a evoluat, o faza acuta mai mult sau mai putin simptomatica duce la formarea unei fistule.

 

Cauze ale abcesului perianal

Abcesele perianale sunt mai frecvente la barbati decat la femei (2:1) si in 90% din cazuri apar din cauza obstructiei criptelor anale. Atunci cand glandele se infunda si nu pot sa-si scurga continutul, se pot suprainfecta, iar acumularea de puroi duce la formarea abcesului. Principalele bacterii implicate in formarea abceselor perianale sunt E. coli, E. faecalis, B. fragilis, Ps. Aeruginosa si, intr-o masura mai mica, S. aureus. Exista mai multi factori care pot predispune la aceste glande anale care nu sunt in masura sa-si scurga continutul, cum ar fi:

Cresterea tonusului sfincterului anal
Edemul scaunului dur al canalului anal
Obstructia scaunului lichid in contextul diareei
Edem secundar la diferite infectii

Alte cauze specifice ale infectiei (cum ar fi boala inflamatorie intestinala, tuberculoza, corpurile straine, tumorile, trauma, tratamentul chimioterapic etc.) trebuie exclus. Acum se accepta ca mai mult de 90% din infectiile canalului anal isi au originea in glande (cripte anale) situate in grosimea anusului.

Cum este diagnosticat abcesul perianal?

Diagnosticul este simplu si se bazeaza pe observarea simptomelor si semnelor, cum ar fi febra, tumora, inrosirea, emisia de puroi etc. Uneori, este necesar sa se preleveze o mostra de material abces pentru a efectua o cultura microbiologica si pentru a cunoaste cauza germenilor. In acest fel, poate fi prescris un tratament antibiotic mai specific. Pentru diagnosticul abceselor situate mai adanc in canalul anal, se efectueaza o ecografie endoscopica, deoarece manifestarile clinice nu sunt atat de evidente. Diagnosticul se va baza pe simptomele explicate de pacient si pe observarea si examinarea abcesului in regiunea perianala. O examinare rectala ar trebui sa fie efectuata pentru a exclude prezenta maselor in interiorul canalului anal sau rectului. Testele imagistice nu sunt de obicei necesare, dar daca abcesele sunt foarte profunde, uneori se efectueaza o anoscopie sau o ecografie transrectala. Daca se suspecteaza implicarea fistulilor, aceasta trebuie evaluata prin intermediul unei tomografii axiale computerizate (CT).

Cum se poate trata abcesul perianal?

Abcesul perianal necesita intotdeauna drenaj chirurgical, desi unele abcese perianale se scurg spontan, dar daca nu, singurul tratament posibil este sa le eliminati, adica sa fie deschise chirurgical pentru a permite puroiului sa iasa. Este recomandat sa fie prelevata o mostra a puroiului pentru a face o cultura a acestuia si a vedea care este germenul responsabil pentru infectie. Daca la momentul diagnosticului abcesul este foarte incipient si nu este consolidat, exista riscul de deschidere si de a nu se scurge complet, deci ceea ce se face este sa incepeti tratamentul cu antibiotice si sa goliti abcesul dupa cateva zile. Odata ce abcesul este indepartat, un tifon sau drenaj este de obicei lasat in interiorul abcesului, astfel incat sa nu se inchida imediat si sa se asigure ca puroiul rezidual iese. Odata golit complet, abcesul se va inchide de la sine, desi dupa drenaj trebuie efectuate cure. In cazul fistulei, tratamentul chirurgical este mai complex, deoarece calea fistoasa trebuie localizata si indepartata, incercand sa nu deterioreze muschii din jur.

Abcesele raspund de obicei bine la tratamentul antibiotic si chirurgical si nu lasa sechele, dar in functie de locatie si marime pot provoca cicatrici reziduale care implica defecarea intr-o masura mai mare sau mai mica. Cu toate acestea, tratamentul acestei boli este intotdeauna chirurgical, intarzierea sa nu este recomandata pe baza administrarii de antibiotice sau antiinflamatoare din cauza riscului de progresie si raspandire a infectiei.

Astfel, in prezenta unei clinici specializate, se recomanda efectuarea unui drenaj si evacuarea materialului purulent, sub anestezie locala sau generala, daca abcesul este mare. In cazul aparitiei secundare a formatiunilor fistulare, tratamentul chirurgical poate fi mai mult sau mai putin complicat, in functie de localizarea fistulei. Ar trebui sa se efectueze studiul si localizarea cailor fistuloase pentru a se proceda la indepartarea completa, pentru a nu rani structurile musculare, cu riscul de incontinenta pe care acest lucru l-ar implica.

Lucruri mai putin cunoscute despre sistemul digestiv

Suprafata totala a intestinului subtire este imensa. Acesta are aproape 7 metri lungime si un diametru de 2.5 centimetri. Pe baza acestor dimensiuni, te-ai astepta ca suprafata intestinului subtire sa fie de 0.6 metri patrati — dar are de fapt, 250 de metri patrati, dimensiunea unui teren de tenis. Pare greu de crezut dar asta se intampla pentru ca intestinul prezinta trei straturi intercalate care ii maresc suprafata, precum sunt sa zicem unditele telescopice. Daca acesta s-ar expanda la capacitate maxima am bubui efectiv sau am avea niste burti unde putem sa tinem umbra la o parcare cu zeci de masini.

Stomacul poate face zgomot tot timpul, nu doar cand ii este foame si cand apare acel sunet pe care noi il catalogam ca "un cantec al matelor''. Altfel spus, zgomotele facute de stomac, sunt rezultatele peristaltismului din stomac si intestinul subtire — adica se datoreaza digestiei normale a hranei, a fluidelor si a gazelor care strabat tractul gastrointestinal. Cand insa tractul este gol, zgomotele sunt mai mari, pentru ca nu este nimic in interior care sa amortizeze zgomotul. Cum se desfasoara tot procesul? Dupa ce isi goleste continutul in intestinul subtire, stomacul trimite semnale catre creier. Creierul raspunde transmitand muschilor digestivi semnalul ca acestia sa inceapa procesul de peristaltism. Contractiile musculare asigura golirea completa a stomacului, iar zgomotele rezultate ne atentioneaza ca organismul are nevoie de mancare.

Bibliografie:

Prevention of neural tube defects: results of the Medical Research Council Vitamin Study. MRC Vitamin Study Research Group, authors. Lancet. 1991;

Rieder MJ. Prevention of neural tube defects with periconceptional folic acid. Clin Perinatol. 1994;

De Wals P, Tairou F, Van Allen MI, et al. Reduction in neural-tube defects after folic acid fortification in Canada. N Engl J Med. 2007;

Pietrzik K, Bailey L, Shane B. Folic acid and l-5-methyltetrahydrofolate: comparison of clinical pharmacokinetics and pharmacodynamics. Clin Pharmacokinet. 2010;

Bodnar LM, Himes KP, Venkataramanan R, et al. Maternal serum folate species in early pregnancy and risk of preterm birth. Am J Clin Nutr. 2010;

Miller AL. The methylation, neurotransmitter, and antioxidant connections between folate and depression. Altern Med Rev. 2008;

Ulrich CM, Kampman E, Bigler J, et al. Lack of association between the C677T MTHFR polymorphism and colorectal hyperplastic polyps. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2000;

Weisberg IS, Jacques PF, Selhub J, et al. The 1298 A ->C polymorphism in methylenetetrahydrofolate reductase (MTHFR): in vitro expression and association with homocysteine. Atherosclerosis. 2001;

Articole similare
Glanda suprarenala: Rolul acesteia, afectiuni asociate Glanda suprarenala: Rolul acesteia, afectiuni asociate

Suprarenala este o glanda mica care produce hormoni ce ajuta la controlul ritmului cardiac, a tensiunii arteriale si a altor functii importante ale corpului. In plus, glanda este formata si din sistemul nervos simpatic si partea corticala (cortexul): partea exterioara a glandelor suprarenale secreta diferiti hormoni, inclusiv corticosteroizi (hormoni asemanatori cortizonului, cum ar fi cortizolul) si mineralocorticoizi (in special aldosteronul, care regleaza tensiunea arteriala si concentratia de sare si potasiu in organism). 

2 mai 2024
Edited 7 mai 2024
citește articolul
Sistemul digestiv: Ce rol are esofagul, afectiuni asociate Sistemul digestiv: Ce rol are esofagul, afectiuni asociate

Esofagul este tubul gol care conecteaza gatul (faringele) la stomac. Peretii esofagului imping alimentele in stomac prin valuri ritmice de contractii musculare, numite peristaltism. Cand esofagul este in repaus, aceste benzi se inchid, astfel incat alimentele si acidul gastric sa nu curga prin esofag din stomac in gura. In timpul inghitirii, se deschid pentru a permite alimentelor sa intre in stomac.

12 februarie 2024
Edited 13 februarie 2024
citește articolul
Ficatul: informatii utile, boli asociate cu acest organ Ficatul: informatii utile, boli asociate cu acest organ

Ficatul este un organ de culoare rosiatica-brun inchis, fiind situat in partea dreapta superioara a cavitatii abdominale, sub diafragma si deasupra stomacului, rinichiului drept si intestinelor.

25 martie 2023
Edited 11 aprilie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina