Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Sistemul digestiv: Ce rol are esofagul, afectiuni asociate

Sistemul digestiv: Ce rol are esofagul, afectiuni asociate

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 12 februarie 2024 Ultima actualizare: 13 februarie 2024

Esofagul este tubul gol care conecteaza gatul (faringele) la stomac. Peretii esofagului imping alimentele in stomac prin valuri ritmice de contractii musculare, numite peristaltism. Cand o persoana inghite, mancarea trece de la gura la gat (faringe). Sfincterul esofagian superior se deschide, astfel incat alimentele pot intra in esofag, unde apar valuri de contractii musculare, numite peristaltism, care propulseaza alimentele in jos. Alimentele trec apoi prin diafragma si sfincterul esofagian inferior si intra in stomac.

Chiar sub jonctiunea gatului cu esofagul este o banda musculara numita sfincterul esofagian superior. Putin deasupra jonctiunii esofagului cu stomacul, exista o alta banda musculara numita sfincterul esofagian inferior. Cand esofagul este in repaus, aceste benzi se inchid, astfel incat alimentele si acidul gastric sa nu curga prin esofag din stomac in gura. In timpul inghitirii, se deschid pentru a permite alimentelor sa intre in stomac.

Pe masura ce imbatraniti, puterea contractiilor esofagiene si presiunea in sfincteri scade. Aceasta modificare face ca persoanele in varsta sa fie mai predispuse la refluxul de acid gastric, mai ales atunci cand dorm dupa-amiaza. Doua dintre cele mai frecvente simptome ale tulburarilor esofagiene sunt disfagia (dificultatea de inghitire) si durerea toracica sau de spate. Disfagia si durerea toracica pot aparea in orice tulburare esofagiana, dintre care cel mai grav este cancerul esofagian.

Care sunt cele mai comune afectiuni de la nivelul esofagului

Esofagita

Esofagita este inflamatia esofagului, putand face inghitirea dificila si dureroasa, precum si provocand dureri in piept. Esofagita poate aparea din diferite motive, iar cauzele comune includ revenirea acidului gastric in esofag, o infectie, medicamente orale si alergii. Simptomele comune ale esofagitei includ:

Dificultate la inghitire
Durere la inghitire
Alimente inghitite se blocheaza in esofag
Durere toracica, in special in spatele osului, care apare atunci cand mancati

Reflux gastric

La sugari si copii mici, in special la cei care sunt prea mici pentru a explica disconfortul sau durerea pe care o simt, simptomele esofagitei pot include: Dificultati de hranire, cum ar fi iritabilitatea, iar astfel copiii nu doresc sa manance, Intarzierea dezvoltarii.

Esofagita eozinofila

Afectiunea consta in inflamatia esofagului prin depunerea unui tip de celule sanguine numite "eozinofili", implicate in raspunsul alergic (hipersensibilitate) al organismului. Aceasta inflamatie provoaca rigiditate, ingustare si modificari motorii ale esofagului. Principalele simptome sunt durerea toracica si disfagia (dificultati de inghitire)

Arsurile la stomac

Sunt o senzatie dureroasa de arsura in piept sau gat. Apare atunci cand acidul din stomac revine in esofag, tubul care transporta alimentele de la gura la stomac. Daca aveti arsuri la stomac mai mult de doua ori pe saptamana, este posibil sa aveti boala de reflux gastroesofagian. Sarcina, unele alimente, bauturi alcoolice si unele medicamente pot provoca arsuri la stomac. 

Tratarea arsurilor la stomac este importanta deoarece, in timp, refluxul poate deteriora esofagul. Multi descriu arsurile la stomac ca un disconfort de arsura situat in spatele osului pieptarului, care se ridica la gat si gat, iar unii oameni simt chiar gustul acru sau amar al acidului in spatele gatului. Simptomele arsurilor la stomac si ale presiunii la stomac pot dura cateva ore si sunt de obicei agravate dupa masa. De asemenea, disconfortul apare atunci cand o cantitate excesiva de reflux acid revine la esofag

Boala a sistemului gastroesofagian

Apare atunci cand un muschi de la capatul esofagului nu se inchide in mod corespunzator. Acest lucru permite continutului stomacului sa se intoarca in esofag si sa-l irite (acidul din stomac revine la esofag). Este posibil sa simtiti o senzatie de arsura in piept sau gat numita arsuri la stomac. Uneori, gustul lichidului din stomac poate fi simtit in partea din spate a gurii.

Esofagul Barrett

Aceasta afectiune este legata de prezenta refluxului gastroesofagian intens si persistent de ani de zile si fara un tratament adecvat. Boala consta in inlocuirea mucoasei normale a esofagului cu un alt tip de mucoasa, care sustine mai bine expunerea la acid. Este un fenomen adaptiv pentru a evita deteriorarea acidului, dar cu o schimbare a mucoasei si inflamatiei persistenta de la expunerea la acid, care poate degenera odata cu trecerea acidului. Cele mai frecvente sunt adesea produse de virusi (virusul herpes simplex si citomegalovirus in principal) sau de ciuperci (candida), afectiunile fiind de obicei asociate cu stari imunosupresoare.

Tulburari motorii esofagiene

Acestea reprezinta un set de boli cu caracteristici diferite, in functie de alterarea motorie predominanta. Cele mai frecvente sunt acalazia si spasmul esofagian difuz. Cel din urma (spasmul esofagian difuz) poate genera doua tipuri de spasme: contractii ocazionale – care sunt adesea insotite de regurgitarea lichidelor sau a alimentelor, putand fi dureroase; contractii dureroase – desi cauzeaza disconfort, nu vin insotite de regurgitarea lichidelor sau a alimentelor.

Cancer esofagian

Cancerul este o crestere anormala a celulelor (caramizile care construiesc tesuturile si organele din corp). De obicei, celulele vechi sau deteriorate mor si sunt inlocuite cu celule noi. Dar, uneori, procesul nu functioneaza si o singura celula incepe sa creasca necontrolat pana cand devine o masa de tesut numita tumoare. Uneori tumorile nu sunt canceroase (benigne) si nu reprezinta o amenintare pentru viata, insa acestea pot fi si maligne (canceroase), invadand tesuturile inconjuratoare sau raspandindu-se in alte zone ale corpului (metastaze). Exista doua tipuri principale de cancer esofagian:

Adenocarcinomul - Incidenta adenocarcinomului a crescut brusc in ultimele doua decenii din motive necunoscute. Afectiunea incepe in celulele glandulare (celule care produc si secreta lichide, cum ar fi mucusul), de obicei in esofagul inferior, in apropierea stomacului.

Carcinomul cu celule scuamoase - cel mai frecvent tip de cancer esofagian la nivel mondial. Acest tip de cancer esofagian incepe in celulele scuamoase (celule subtiri, plate care acopera esofagul) si se gaseste de obicei in partile superioare si mijlocii ale esofagului.

Fumatul, consumul excesiv de alcool si boli cum ar fi acalazia pot provoca carcinom cu celule scuamoase, in timp ce boala de reflux gastroesofagian poate conduce la aparitia afectiunii Esofagul Barrett. Cancerul esofagian precoce, de obicei, nu provoaca semne sau simptome. Pe masura ce boala progreseaza, simptomele pot include dificultati de inghitire (disfagie), pierderea neintentionata in greutate, durere sau presiune in spatele osului pieptului, raguseala si tuse.

Ce este refluxul gastroesofagian? Cum poate acesta afecta esofagul?

Aceasta afectiune presupune iritarea esofagului de catre acidul gastric, care refuleaza de la nivelul stomacului şi uneori, al bilei. Ca urmare, cauzeaza senzaţii de arsura si durere la nivelul esofagului, dificultate la inghitirea alimentelor şi senzaţii de greata sau chiar varsaturi.

Boala de reflux gastroesofagian apare cand cantitatea de continut gastric care reflueaza in esofag este peste limitele normale, determinand aparitia simptomelor, asociate sau nu cu leziuni esofagiene (ex. esofagita). Aceasta este consecinta depasirii mecanismelor normale antireflux. Leziunile esofagiene apar ca urmare a dezechilibrului intre factorii de aparare ai mucoasei esofagiene (barierele antireflux, clearance-ul luminal esofagian, rezistenta tisulara) si factorii de agresiune continuti in fluidul de reflux (acid clorhidric si pepsina, saruri biliare, enzime pancreatice).

Boala de reflux gastroesofagian poate sa apara la orice varsta, fiind mai frecventa la adultii peste 40 ani. Ambele sexe sunt in mod egal afectate, barbatii avand insa o incidenta mai mare a complicatiilor. Boala de reflux gastroesofagian este intalnita la 25 - 75 % din femeile insarcinate, simptomele debutand de regula in cursul sarcinii si disparand curand dupa nastere. In cazul de leziuni esofagiene induse de refluxul gastroesofagian, pot aparea complicatii la 4% in populatia generala, crescand odata cu varsta. Tendinta actuala este de sporire a acesteia din cauza stresului, abuzului de alcool, fumatul si a alimentatiei nasanatoase.

Desi in principiu este o afectiune non-fatala, Boala de reflux gastroesofagian este asociata cu morbiditate si complicatii considerabile, cum ar fi ulceratiile esofagiene, stricturile peptice si esofagul Barrett, constituind astfel o problema de sanatate publica importanta. In afara costului economic ridicat, aceasta suferinta deterioreaza calitatea vietii pacientilor la un nivel similar cu afectiuni cum ar fi artroza, infarctul miocardic, insuficienta cardiaca sau hipertensiunea.

Bibliografie:

Prevention of neural tube defects: results of the Medical Research Council Vitamin Study. MRC Vitamin Study Research Group, authors. Lancet. 1991;

Rieder MJ. Prevention of neural tube defects with periconceptional folic acid. Clin Perinatol. 1994;

De Wals P, Tairou F, Van Allen MI, et al. Reduction in neural-tube defects after folic acid fortification in Canada. N Engl J Med. 2007;

Pietrzik K, Bailey L, Shane B. Folic acid and l-5-methyltetrahydrofolate: comparison of clinical pharmacokinetics and pharmacodynamics. Clin Pharmacokinet. 2010;

Bodnar LM, Himes KP, Venkataramanan R, et al. Maternal serum folate species in early pregnancy and risk of preterm birth. Am J Clin Nutr. 2010;

Miller AL. The methylation, neurotransmitter, and antioxidant connections between folate and depression. Altern Med Rev. 2008;

Ulrich CM, Kampman E, Bigler J, et al. Lack of association between the C677T MTHFR polymorphism and colorectal hyperplastic polyps. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2000;

Articole similare
Glanda suprarenala: Rolul acesteia, afectiuni asociate Glanda suprarenala: Rolul acesteia, afectiuni asociate

Suprarenala este o glanda mica care produce hormoni ce ajuta la controlul ritmului cardiac, a tensiunii arteriale si a altor functii importante ale corpului. In plus, glanda este formata si din sistemul nervos simpatic si partea corticala (cortexul): partea exterioara a glandelor suprarenale secreta diferiti hormoni, inclusiv corticosteroizi (hormoni asemanatori cortizonului, cum ar fi cortizolul) si mineralocorticoizi (in special aldosteronul, care regleaza tensiunea arteriala si concentratia de sare si potasiu in organism). 

2 mai 2024
Edited 7 mai 2024
citește articolul
Glandele salivare: rol, afectiuni, posibile patologii Glandele salivare: rol, afectiuni, posibile patologii

Glandele salivare sunt localizate in gura, fiind in numar de trei perechi de glande salivare mari si sute de glande mici. Acestea produc saliva, numita si sputa, si o secreta in gura prin deschideri numite canale. Saliva inmoaie alimentele, care ajuta la mestecat si inghitire. De asemenea, curata gura si contine anticorpi care pot ucide germenii.

7 martie 2024
Edited 8 martie 2024
citește articolul
Ficatul: informatii utile, boli asociate cu acest organ Ficatul: informatii utile, boli asociate cu acest organ

Ficatul este un organ de culoare rosiatica-brun inchis, fiind situat in partea dreapta superioara a cavitatii abdominale, sub diafragma si deasupra stomacului, rinichiului drept si intestinelor.

25 martie 2023
Edited 11 aprilie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina