Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Bronhiile: ce functii au si care sunt patologiile asociate

Bronhiile: ce functii au si care sunt patologiile asociate

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 24 martie 2023

Bronhiile sunt canale care permit aerului sa treaca prin plamani. Bronhiile principale dreapta si stanga sunt primele bronhii care se ramifica din trahee. Aceste bronhii sunt cele mai largi si intra in plamani. Dupa intrarea in plamani, bronhiile continua sa se ramifice, devenind bronhii secundare, cunoscute sub numele de bronhii lobare, care apoi se ramifica in bronhii tertiare (segmentale).  Bronhiile segmentate continua sa se ramifice pana cand ajung la a sasea generatie (diviziune) a bronhiilor. Fiecare generatie, incepand cu cea primara, este sustinuta de cartilajul de pe peretele sau. Dupa a sasea generatie, conductele sunt prea inguste pentru a fi sustinute de cartilaj, prin urmare, ele sunt numite bronhiole (bronhii mici).

Ce functii au bronhiile?

In bronhii nu are loc niciun schimb de gaze. Portiunea conductiva a arborelui bronsic se extinde astfel de la bifurcatia traheala pana la bronhiile terminale. Portiunea respiratorie include bronhiile respiratorii, canalele alveolare, sacii alveolari si alveolele. Pe masura ce volumul pulmonar se modifica odata cu cavitatea toracica in timpul ventilatiei (respiratiei), intregul copac bronsic se misca in interiorul plamanului. Miscarile structurale sunt mai pronuntate in portiunile arborelui bronsic.

Patologii asociate cu bronhiile

Astm
Cea mai frecventa cauza a implicarii respiratorii la nivel bronsic este astmul, cauzat de hiperreactivitatea bronhiilor, declansata de o componenta inflamatorie, cum ar fi alergenii. Tuburile bronhice se contracta ca raspuns la inflamatie si provoaca dificultati de respiratie, ducand astfel la o scadere a cantitatii de oxigen disponibile pentru desfasurarea proceselor celulare. 

Pacientii astmatici depun efort atunci cand respira, iar in acest sens, acestora le sunt prescrise inhalatoare care sunt utilizate pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor de astm. Aceste inhalatoare contin un bronhodilatator care ajuta la relaxarea bronhiilor constricte pentru a le permite sa extinda caile respiratorii si sa faciliteze din nou fluxul de aer.

Bronsita
Bronsita este definita ca inflamatie a bronhiilor, putand fi o afectiune acuta sau cronica. Cea acuta este adesea cauzata de infectii virale sau bacteriene. Pacientii cu bronsita cronica sufera adesea de boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), de obicei asociata cu fumatul sau expunerea prelungita la iritanti. In boli cum ar fi emfizemul care apare in BPOC, alveolele sunt deteriorate sau distruse, ceea ce reduce suprafata disponibila pentru a favoriza un schimb eficient de gaze. Simptomele care cauzeaza bronsita cronica includ urmatoarele:

Tuse
Insuficienta respiratorie
Infectii respiratorii frecvente
Respiratie suieratoare
Oboseala sau dispnee
Umflarea gleznelor
Durere de cap

Simptomele bronsitei acute includ si: dureri in gat, epuizare sau oboseala, febra, dureri in tot corpul, congestie nazala, varsaturi, diaree, tuse, mucus verde sau galben, respiratie suieratoare,  presiune sau durere in piept si dificultati de respiratie in special atunci cand se efectueaza  efectua exercitii fizice.

Bronsiectazia
Este o largire ireversibila (dilatare) a unor parti ale cailor respiratorii (bronhii), ca urmare a ranirii peretelui cailor respiratorii. Cele mai frecvente cauze sunt infectiile respiratorii severe sau recurente, adesea la persoanele care sufera de o problema de baza legata de plamanii lor sau de sistemul imunitar. Majoritatea oamenilor dezvolta o tuse cronica, iar unii, de asemenea, expectoreaza sange atunci cand tusesc si au dureri in piept si episoade recurente de pneumonie.

Emfizem
Emfizemul este o afectiune pulmonara care afecteaza alveolele pulmonare, iar pacientii prezinta dificultati de respiratie. Persoanele cu emfizem au afectati sacii de aer din plamani (alveole). De-a lungul timpului, peretii interiori ai pungilor de aer slabesc si se descompun, creand spatii mai mari de aer. Acest lucru reduce suprafata plamanilor si, la randul sau, cantitatea de oxigen care ajunge in sange. Emfizemul poate fi prezent timp de mai multi ani fara a se observa semne sau simptome. Principalul simptom al emfizemului este dificultatea de respiratie, care de obicei incepe treptat. In timp, emfizemul provoaca dificultati de respiratie, chiar si atunci cand va odihniti.

Fibroza pulmonara
Fibroza pulmonara apare atunci cand exista o deteriorare a tesutului pulmonar, aparand astfel cicatricarea. Acel tesut devine rigid si ingrosat, iar astfel functionarea normala a plamanilor are de suferit. Pe masura ce fibroza pulmonara se inrautateste, apar dificultati de respiratie din ce in ce mai mari. Formarea cicatricilor legate de fibroza pulmonara poate fi cauzata de mai multi factori. Cu toate acestea, in cele mai multe cazuri, medicii nu pot identifica cauza problemei. Atunci cand nu se poate gasi nici o cauza, boala se numeste fibroza pulmonara idiopatica. Semnele si simptomele fibrozei pulmonare includ:

Dificultati de respiratie (dificultati de respiratie)
Tuse uscata
Oboseala
Pierderea in greutate fara o cauza aparenta
Durere in muschi si articulatii
Largirea si rotunjirea degetelor de la picioare sau de la maini

Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)
Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) este o afectiune inflamatorie cronica care provoaca obstructia fluxului de aer al plamanilor. Simptomele includ dificultati de respiratie, tuse, productia de mucus (sputa) si respiratie suieratoare. Este de obicei cauzata de expunerea pe termen lung la gaze iritante sau particule de materie, de exemplu din fumul de tigara. Persoanele cu boala pulmonara obstructiva cronica au un risc crescut de a dezvolta boli de inima, cancer pulmonar si alte cateva afectiuni.

Emfizemul si bronsita cronica sunt cele doua afectiuni cele mai frecvente care contribuie la boala pulmonara obstructiva cronica. Aceste doua afectiuni apar de obicei impreuna, iar severitatea lor poate varia in randul persoanelor cu boala pulmonara obstructiva cronica. Desi boala pulmonara obstructiva cronica este o boala progresiva care se inrautateste in timp, este tratabila. Cu un management adecvat, majoritatea persoanelor cu boala pulmonara obstructiva cronica pot obtine un control bun al simptomelor si calitatii vietii, precum si reducerea riscului altor afectiuni asociate. Semnele si simptomele BPOC pot include urmatoarele:

Dificultati de respiratie, in special in timpul activitatii fizice
Respiratie suieratoare
Strangere in piept
O tuse cronica care poate produce mucus (sputa) care poate fi clar, alb, galben sau verzui
Infectii respiratorii frecvente
Lipsa de energie
Pierderea involuntara in greutate (in etapele ulterioare)
Umflarea gleznelor, picioarelor sau picioarelor

Antracoza
Acumularea de carbon in ganglionii limfatici, mai frecvent in ganglionii limfatici intrapulmonari, din cauza prafului de carbune sau grafit pe o perioada indelungata de timp. Minerii reprezinta categoria de risc cea mai vulnerabila in a avea aceasta afectiune, din cauza conditiilor profesionale in care isi desfasoara activitatea. 

Simptomele formei usoare includ si tuse cronica, dispnee. Forma complicata genereaza tuse cronica ce este insotita de expectoratie de culoare neagra, dispnee progresiva, afectarea functiilor plamanilor, dar si hipertensiune pulmonara ce poate genera si insuficienta respiratorie. Culoarea neagra a expectoratiei apare atunci cand are loc ruperea unui nodul.

Care este legatura din bronsita si tuse seaca

Bronsita este o inflamatie acuta sau cronica a bronhiilor, fiind una din afectiunile respiratorii cele mai frecvente, atat la adulti, cat si la copii. Bronsita poate fi acuta sau, mult mai grav, cronica. Spre deosebire de bronsita acuta, care se instaleaza, de cele mai multe ori, dupa o raceala sau o gripa si dureaza intre cateva zile si cateva saptamani, bronsita cronica este o afectiune grava, recurenta, cu un parcurs ce depaseste doi sau mai multi ani.

Tusea uscata este o forma de tuse cronica, persistenta, care poate sa se manifeste cu oscilatii in intensitate si ca frecventa, dar care nu dispare. Se poate intampla ca episoadele de tuse seaca sa apara in timpul zilei si sa dureze 2-3 minute pana la 7-8 minute, sau poate aparea in timpul noptii si sa aiba intensitate mai mare si durata mai lunga.

In functie de varsta si de persoana care are accesele de tuse, in cazuri extreme aceasta tuse poate sa duca si la episoade de incontinenta urinara. În cazul in care vorbim de tuse seaca cronica, vorbim practic de zonele pulmonare obstructive cronice, de zona tractului respirator, iar in cazuri complicate cand tusea a apucat să afecteze tractul respirator, putem sa vorbim de emfizem pulmonar.

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina