Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Ce este leucocitoza si care sunt cauzele ei? Ce tipuri de tratament exista?

Ce este leucocitoza si care sunt cauzele ei? Ce tipuri de tratament exista?

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 15 noiembrie 2024 Ultima actualizare: 15 noiembrie 2024

Celulele albe din sange (neutrofile, monocitele, eozinofilele, bazofilele si limfocitele) sunt produse in maduva osoasa si au functia de a lupta impotriva virusilor, germenilor si bacteriilor din sistemul sanguin. Persoanele sanatoase au de obicei un numar de 7.500 de leucocite pe milimetru cub de sange, iar un numar mai mare de 11.000 de leucocite pe milimetru cub de sange se numeste leucocitoza. Diagnosticul si tratamentul leucocitozei depind de cauza subiacenta si trebuie sa fie efectuate de un medic specialist.

Cauzele leucocitozei pot include infectii, inflamatii, alergii, traume, stres fizic sau emotional, o reactie adversa la medicamente sau droguri, precum si afectiuni mai grave, cum ar fi leucemia sau cancerul. De asemenea, anumite afectiuni autoimune, boli hepatice si splenectomie (indepartarea splinei) pot duce la leucocitoza. Cauzele care pot duce la o productie anormal de mare de leucocite si, astfel, la leucocitoza sunt:

 

  • Productie ridicata de celule albe din sange pentru a lupta impotriva unei infectii virale sau bacteriene.
  • O reactie la un medicament care creste productia de celule albe din sange, cum ar fi corticosteroizii si/sau epinefrina.
  • O boala a maduvei osoase, care provoaca o productie anormal de mare de celule albe din sange.
  • O tulburare a sistemului imunitar care creste productia de celule albe din sange, cum ar fi artrita reumatoida.

Factorii de risc care pot duce la leucocitoza includ:

  • Fumatul.
  • Stres fizic si/sau emotional intens.
  • Reactii alergice severe.

Desi numarul de leucocite poate fi modificat de orice problema care afecteaza organismul, exista cauze mai specifice in functie de tipul de leucocite care este modificat, iar cele mai frecvente cauze ale leucocitozei includ:

Infectii

Infectiile organismului, fie ca sunt cauzate de virusi, ciuperci sau bacterii, provoaca aproape intotdeauna alterarea unora dintre principalele tipuri de leucocite, astfel incat acestea sunt o cauza majora a leucocitozei. Deoarece exista mai multe tipuri de infectii, medicul trebuie sa evalueze simptomele prezente si sa recomande alte teste mai specifice pentru a identifica cauza, astfel incat sa se adapteze tratamentul. Atunci cand cauza este dificil de determinat, unii medici pot alege sa inceapa tratamentul cu un antibiotic, deoarece majoritatea infectiilor sunt cauzate de bacterii si sa evalueze daca exista o imbunatatire a simptomelor sau daca valorile leucocitelor sunt restabilite la normal.

Alergii

Alergiile, cum ar fi astmul, sinuzita sau rinita sunt alte cauze comune pentru un numar crescut de leucocite, in special eozinofilele si bazofile. In aceste cazuri, medicul solicita, de obicei, un test de alergie pentru a cunoaste motivul alergiei, mai ales daca nu exista simptome care pot ajuta la diagnosticare.

Utilizarea medicamentelor

Unele medicamente, cum ar fi litiul sau heparina, sunt cunoscute pentru a provoca modificari in celulele sanguine, in special in numarul de leucocite, ducand la leucocitoza. Din acest motiv, ori de cate ori exista o modificare a testului de sange, este foarte important sa informati medicul despre tipul de medicamente pe care le utilizati frecvent. Daca este necesar, medicul poate ajusta doza de medicamente pe care o luati sau poate schimba tratamentul cu un altul care produce un efect similar, dar cu un efect mai mic asupra sangelui.

Inflamatii cronice

Bolile cronice sau autoimune, cum ar fi colita, artrita reumatoida sau sindromul intestinului iritabil, de exemplu, pot provoca un proces de inflamatie constanta, care determina organismul sa produca mai multe leucocite pentru a combate problema din organism. Prin urmare, persoanele cu unele dintre aceste afectiuni pot dezvolta leucocitoza, chiar daca sunt supuse unui tratament pentru a controla boala.

Cancer

Chiar daca este mai rara aceasta situatie, o crestere a numarului de leucocite poate indica, de asemenea, dezvoltarea cancerului. Cel mai frecvent tip de cancer care produce leucocitoza este leucemia, dar alte tipuri de cancer, cum ar fi cancerul pulmonar, pot provoca, de asemenea, modificari ale leucocitelor.

Tipuri de leucocitoza

In functie de tipul leucocitelor care au valori ridicate, indicate in analizele de sange, leucocitoza poate fiꓽ

  • Cu neutrofilie (un numar anormal de mare de neutrofile care sunt responsabile pentru tratarea infectiilor bacteriene sau fungice) - Apare de obicei prin exces de stres, exercitii fizice excesive, diabet sau unele infectii.
  • Cu limfocitoza (numar mare de limfocite B, T sau celule NK) - Limfocitele T coordoneaza raspunsul imun celular, limfocitele B produc anticorpi capabili sa lege, sa blocheze si sa promoveze distrugerea agentilor patogeni, iar celulele NK distrug celulele infectate si contribuie la reglarea raspunsului sistemului imunitar. Apare in cazurile de infectii recurente, cum ar fi gripa sau alergia, de exemplu.
  • Cu monocitoza (cantitate mare de monocite in sange) - Este o modificare mai rara, care poate indica infectii cronice, cum ar fi tuberculoza, colita sau chiar leucemia.
  • Cu eozinofilie (numar mare de eozinofile) - Acestea sunt celulele care lupta impotriva infectiilor parazitare. Acestea sunt, de asemenea, celulele inflamatorii predominante in timpul unei reactii alergice. Eozinofilia este de obicei cauzata de astm, rinita alergica si infectii parazitare. Este, de obicei, mai frecventa in cazul alergiilor sau infectiilor cu paraziti sau ciuperci.
  • Cu bazofilie (cantitate mare de bazofile) - poate fi rezultatul unor reactii alergice sau infectii. Bazofilele elibereaza histamina ca raspuns la alergiile care duc la vasodilatatie. Basofilia poate fi, de asemenea, cauzata de o tulburare autoimuna, cum ar fi hipotiroidismul, dar si probleme precum ar fi astmul, sinuzita, anemia, colita sau chiar leucemia.

Simptomele leucocitozei

Simptomele sau semnele unui numar mare de celule albe din sange includ:

  • Febra si/sau frisoane
  • Sangerare
  • Aparitia vanatailor pe piele
  • Slabiciune si/sau oboseala
  • Disconfort general
  • Transpiratie excesiva
  • Durere sau furnicaturi in brate, picioare sau abdomen
  • Dificultati de respiratie
  • Dificultati in gandire
  • Probleme vizuale
  • Pierderea neintentionata in greutate sau pierderea apetitului

Diagnostic si tratament

Testele de sange sunt cele care indica un numar mare de celule albe din sange. Identificarea tipului de leucocite care provoaca leucocitoza poate fi determinata prin biopsie a maduvei spinarii. Tratamentul depinde de cauza leucocitozei. Tratamentul poate fi administrarea de fluide intravenoase in spital, antibiotice impotriva infectiilor bacteriene, medicamente anti-inflamatorii pentru a reduce inflamatia sau pentru a trata infectiile. In cazul leucemiei, cum ar fi leucemia cronica, se administreaza chimioterapie si medicamente tintite. Un alt tratament posibil este leucofereza. Obiceiurile sanatoase sunt cea mai buna masura de prevenire impotriva leucocitozei, pe langa evitarea parazitilor si a infectiilor virale, bacteriene sau fungice. Acest stil de viata sanatos include evitarea stresului, o dieta sanatoasa si echilibrata, grija de igiena personala si o odihna corespunzatoare, de aproximativ sapte ore.

 

Ce este pancitopenia si care este legatura cu leucocitoza

Pancitopenia este o afectiune caracterizata de niveluri scazute al tuturor celor trei tipuri de celule sanguine: globule rosii, globule albe si trombocite. Nivelurile acestor celule se reduc in urma unor conditii specifice. Celulele rosii din sange furnizeaza oxigen tesuturilor din intregul corp. O proteina esentiala numita hemoglobina ajuta celulele rosii din sange sa transporte oxigen. Un nivel de globule rosii sau hemoglobina mai mic decat cel normal poarta denumirea de anemie.

Globulele albe (leucocitele) ajuta organismul sa lupte impotriva infectiilor. Neutrofilele reprezinta cel mai frecvent tip de globule albe din corp. Un nivel mai scazut decat cel normal al globulelor albe din sange se numeste leucopenie, in timp ce un nivel redus de neutrofile se numeste neutropenie. Trombocitele ajuta la coagularea sangelui, un proces vital prin care acestea mentin sub control sangerarile. Un nivel mai mic decat cel normal de trombocite se numeste trombocitopenie.Persoanele care au pancitopenie se confrunta, de obicei, cu semne si simptome asociate cu unele sau cu toate aceste afectiuni, in functie de cat de scazute sunt nivelurile celulelor sanguine.

Pancitopenia este caracterizata prin scaderea numarului tuturor celor trei tipuri principale de celule sanguine din maduva osoasa si din sange: globule rosii (eritrocite), globule albe (leucocite) si trombocite. Acest lucru poate duce la anemie (scaderea numarului de globule rosii), leucopenie (scaderea numarului de globule albe) si trombocitopenie (scaderea numarului de trombocite). Pancitopenia este o afectiune caracterizata prin scaderea numarului tuturor celor trei tipuri principale de celule sanguine din maduva osoasa si din sange: globule rosii (eritrocite), globule albe (leucocite) si trombocite.

Bibliografie: 

1. Fleischmann D, Chin AS, Molvin L, Wang J, Hallett R. Computed Tomography Angiography: A Review and Technical Update. 2016 Jan;

2. Hartung MP, Grist TM, François CJ. Magnetic resonance angiography: current status and future directions. J Cardiovasc Magn Reson. 2011;

3. Campens L, Demulier L, De Groote K, Vandekerckhove K, De Wolf D, Roman MJ, Devereux RB, De Paepe A, De Backer J. Reference values for echocardiographic assessment of the diameter of the aortic root and ascending aorta spanning all age categories. Am J Cardiol. 2014 Sep 15;

4. Mintz GS, Popma JJ, Pichard AD, Kent KM, Satler LF, Chuang YC, Ditrano CJ, Leon MB. Patterns of calcification in coronary artery disease. A statistical analysis of intravascular ultrasound and coronary angiography in 1155 lesions. Circulation. 1995 Apr 01;

Articole similare
Glanda suprarenala: Rolul acesteia, afectiuni asociate Glanda suprarenala: Rolul acesteia, afectiuni asociate

Suprarenala este o glanda mica care produce hormoni ce ajuta la controlul ritmului cardiac, a tensiunii arteriale si a altor functii importante ale corpului. In plus, glanda este formata si din sistemul nervos simpatic si partea corticala (cortexul): partea exterioara a glandelor suprarenale secreta diferiti hormoni, inclusiv corticosteroizi (hormoni asemanatori cortizonului, cum ar fi cortizolul) si mineralocorticoizi (in special aldosteronul, care regleaza tensiunea arteriala si concentratia de sare si potasiu in organism). 

28 august 2024
Edited 28 august 2024
citește articolul
Glandele salivare: rol, afectiuni, posibile patologii Glandele salivare: rol, afectiuni, posibile patologii

Glandele salivare sunt localizate in gura, fiind in numar de trei perechi de glande salivare mari si sute de glande mici. Acestea produc saliva, numita si sputa, si o secreta in gura prin deschideri numite canale. Saliva inmoaie alimentele, care ajuta la mestecat si inghitire. De asemenea, curata gura si contine anticorpi care pot ucide germenii.

25 iunie 2024
Edited 25 iunie 2024
citește articolul
Ficatul: informatii utile, boli asociate cu acest organ Ficatul: informatii utile, boli asociate cu acest organ

Ficatul este un organ de culoare rosiatica-brun inchis, fiind situat in partea dreapta superioara a cavitatii abdominale, sub diafragma si deasupra stomacului, rinichiului drept si intestinelor.

25 martie 2023
Edited 2 septembrie 2024
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.