Glandele salivare: rol, afectiuni, posibile patologii
Glandele salivare sunt localizate in gura, fiind in numar de trei perechi de glande salivare mari si sute de glande mici. Acestea produc saliva, numita si sputa, si o secreta in gura prin deschideri numite canale. Saliva inmoaie alimentele, care ajuta la mestecat si inghitire. De asemenea, curata gura si contine anticorpi care pot ucide germenii. Glandele salivare produc saliva, care umezeste alimentele pentru a le face mai usor de inghitit si contine enzime (proteine) pentru a ajuta la descompunerea alimentelor pentru a le face mai usor de digerat. Glandele salivare pot functiona defectuos, pot deveni infectate sau pot deveni obstructionate de pietre. Functionarea slaba a glandelor salivare produce mai putina saliva, provocand uscarea gurii si cariile dentare.
Problemele glandelor salivare le pot irita si inflama. Este posibil sa aveti simptome cum ar fi: un gust schimbat in gura, dificultate la deschiderea gurii, gura uscata, durere in fata sau in gura, dar si umflaturi. Cauzele problemelor glandei salivare includ infectii, obstructie si cancer. Problemele pot fi, de asemenea, cauzate de alte tulburari, cum ar fi oreionul sau sindromul Sjögren. Exista trei perechi principale de glande salivare in gura:
Glandele parotide, cea mai mare pereche, situate chiar in spatele unghiului maxilarului, sub si in fata urechilor.
Glandele sublinguale sunt situate sub partea laterala a limbii.
Glandele submandibulare sunt situate sub partea laterala a maxilarului.
In plus fata de aceste glande majore, exista multe alte glande mici distribuite in intreaga gura. Toate aceste glande produc saliva, care ajuta la descompunerea alimentelor, ca parte a procesului digestiv.
Functiile glandelor salivare
Glandele salivare produc saliva, un lichid spumos ale carui functii sunt multiple:
Descompune alimentele solubile ingerate
Inmoaie alimentele pentru a facilita inghitirea
Produce ptialina: Aceasta este o enzima care incepe procesul de digerare a carbohidratilor
Saliva este produsa in mod constant, insa, in functie de stimulii mediali sau psihici, fie introducerea alimentelor in gura, fie memoria unui anumit aliment, poate creste. Intoxicatia, inflamatia sau febra pot stimula, de asemenea, cresterea productiei. Saliva din glandele salivare minore are o actiune lubrifianta si antibacteriana pe peretele oral. In plus, glandele salivare minore au, de asemenea, o functie de curatare in mucoasa, ceea ce permite o perceptie mai buna a gustului.
Patologii asociate cu glandele salivare
Mai multe tipuri de tulburari afecteaza glandele salivare:
Disfunctia glandelor salivare
Pietre salivare
Infectia glandelor salivare
Inflamatia glandelor salivare
Disfunctia glandelor salivare
Disfunctia glandelor salivare este mai frecventa la adulti si implica, de obicei, foarte putina productie de saliva. Gura se usuca atunci cand fluxul de saliva este insuficient sau aproape inexistent. Aceasta se numeste xerostomie (gura uscata). Anumite tulburari pot reduce productia de saliva:
Tulburari cum ar fi sindromul Sjögren, artrita reumatoida si lupus
Infectii, cum ar fi infectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV)
Medicamente, cum ar fi anumite antidepresive, antihistaminice, antipsihotice, medicamente prescrise pentru Parkinson, sedative, diuretice
Chimioterapie pentru tratamentul cancerului, sau iod radioactiv pentru tratamentul cancerului tiroidian. Gura uscata din cauza iradierii este de obicei permanenta, mai ales daca doza de radiatii a fost mare; atunci cand apare dupa chimioterapie, este de obicei temporara. Cu toate acestea, nu toate cazurile de gura uscata sunt cauzate de o disfunctie a glandelor salivare. De exemplu, gura uscata poate fi cauzata deꓽ
Consumul unei cantitati insuficiente de lichid
Respiratie pe gura
Anxietate sau stres
![[DEC] [SPRING] [TG] Transport Gratuit [Beres] [prag 50ron]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
Gura se poate usca, de asemenea pe masura ce se inainteaza in varsta, desi in astfel de cazuri, uscaciunea este mai frecventa atunci cand se ia un medicament care provoaca uscarea gurii, decat prin procesul de imbatranire in sine. Saliva ofera o protectie naturala considerabila impotriva cariilor dentare, astfel incat o cantitate inadecvata de saliva poate duce la mai multe carii, in special in radacinile dintelui. Daca saliva este insuficienta, pot aparea chiar si dificultati de vorbire si inghitire. Ca si alte organe, glandele salivare pot fi, de asemenea, afectate de anumite boliꓽ
Sindromul Sjögren
Sindromul Sjögren este o modificare a sistemului imunitar care il face sa atace glandele salivare si lacrimale, desi uneori le ataca si pe cele sebacee. De asemenea, poate afecta alte organe ale corpului (plamani, ficat, pancreas, creier), afectiunea aparand in principal la femei, iar primele simptome apar de obicei in jurul varstei de 40-50 de ani. Acest sindrom este de obicei asociat cu alte boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoida, lupus.
Xerostomia
Aceasta patologie orala apare atunci cand productia de saliva este mult sub ceea ce se considera normal. Uneori, aceasta conditie apare temporar, din cauza stresului, de exemplu.
Sialolitiaza
Este caracterizata de formarea de pietre mici in glandele salivare, care pot fi legate de o scadere a productiei de saliva. Acestea provoaca inflamatie si durere si poate duce chiar si la infectii.
Sialadenita
Este o infectie bacteriana care apare in special la varstnici, ca urmare a formarii pietrelor. De asemenea, poate aparea la nou-nascutii prematuri.
Infectii virale
Uneori, infectiile virale se depun in glandele salivare, provocand umflarea fetei, durere si dificultati de a manca. Cel mai comun exemplu este oreionul. Simptome similare pot fi cauzate de alte boli virale, virusuri Coxsackie, citomegalovirus, printre altele. Simptomele precoce pot include febra, cefalee, dureri musculare, dureri articulare, apetit scazut si disconfort general. Aceste simptome sunt urmate de inflamarea glandelor parotide, de obicei pe ambele parti ale fetei, pe obraji si sub urechi, si dificultati de deschidere a gurii.
Tumori
Apar de obicei la adulti si se manifesta ca o inflamatie, care poate fi dureroasa, in orice locatie a cavitatii orale. Cele mai multe dintre ele (80%) apar sub ureche, la capatul maxilarului superior, deoarece afecteaza glandele parotide si sunt de obicei benigne. Tumorile canceroase ale glandelor salivare apar de obicei la varsta de 50-60 ani. Cei mai comuni factori de risc sunt expunerea la radiatii si fumatul.
O alta consecinta a tulburarilor glandelor salivare este cresterea cariilor dentare. Saliva ofera o protectie esentiala pentru dinti, mentinandu-i departe de infectiile cauzate de bacteriile din gura. Daca nu avem suficienta saliva, se va creste riscul de infectii. In plus fata de cresterea prevalentei cariilor, disfunctia glandelor salivare ar putea genera, de asemenea, o incidenta mai mare a patologiilor parodontale, cum ar fi gingivita sau parodontita.
![[DEC] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Ce face cortizolul in corpul omenesc? Legatura dintre cortizol si glandele salivare
Aproape toate tesuturile din corpul nostru au receptori de glucocorticoizi. Din acest motiv, cortizolul poate afecta aproape fiecare sistem de organe din corpul tau, inclusiv: Sistem nervos, Sistem imunitar, Sistemul cardiovascular, Sistemul respirator, Sistemul reproducator (feminin si masculin), Sistemul tegumentar (piele, par, unghii, glande si nervi).
Reglarea raspunsului la stres al corpului se desfasoara astfel. In perioadele stresante, corpul elibereaza cortizol dupa eliberarea hormonilor sai cum ar fi adrenalina, astfel incat sa continuati sa ramaneti in alerta maxima. In plus, cortizolul declanseaza eliberarea de glucoza (zahar) din ficat pentru energie rapida in perioadele de stres.
Cortizolul ajuta la controlul modului in care corpul foloseste grasimile, proteinele si carbohidratii pentru energie. In explozii scurte, cortizolul va poate stimula imunitatea limitand inflamatia. Cu toate acestea, daca aveti un nivel constant ridicat de cortizol, corpul dumneavoastra se poate obisnui sa aiba prea mult cortizol in sange, ceea ce poate duce la inflamatie si la un sistem imunitar slabit.
Cresterea si reglarea zaharului din sange are legatura directa cu nivelul de cortizol din organism. In conditii normale, cortizolul contrabalanseaza efectul insulinei, un hormon produs de pancreas, pentru a-ti regla glicemia. Cortizolul creste glicemia prin eliberarea glucozei stocate, in timp ce insulina scade zaharul din sange. Un nivel cronic ridicat de cortizol poate duce la cresterea persistenta a zaharului din sange (hiperglicemie). Acest lucru poate provoca diabet de tip 2.
In circumstante obisnuite, la nivelul corpului uman avem niveluri scazute de cortizol seara cand mergeti la culcare si niveluri maxime dimineata, chiar inainte de a va trezi. Acest lucru sugereaza ca cortizolul joaca un rol semnificativ in initierea starii de veghe si joaca un rol in ritmul circadian al corpului.
Bibliografie:
Abdel-Rahim IR, et al. (2017). Using of endophytic Saccharomycopsis fibuligera and thyme oil;
Alamgeer, et al. (2014). Pharmacological evaluation of antihypertensive effect of aerial parts of Thymus linearis benth;
Alshaikh NA, et al. (2021). Susceptibility of fluconazole-resistant Candida albicans to thyme essential oil;
Boruga O, et al. (2014). Thymus vulgaris essential oil: chemical composition and antimicrobial activity;
Damtie D, et al. (2021). Toxicity and oviposition deterrent activities of thyme essential oils against Anopheles arabiensis;
Deletre E, et al. (2013). Repellent, irritant and toxic effects of 20 plant extracts on adults of the malaria vector Anopheles;
El-Darier SM, et al. (2018). An in vitro study on antimicrobial and anticancer potentiality of thyme and clove oils;
Kemmerich B, et al. (2006). Efficacy and tolerability of a fluid extract combination of thyme herb and ivy leaves and matched;
