Eroziunea dentara: cauze, simptome si optiuni de tratament
Eroziunea dentara este un fenomen de uzura chimica a dintilor cauzata de expunerea acestora la acizi, fara implicarea placii bacteriene. Aceasta uzura chimica afecteaza tesuturile dure ale dintelui, precum smaltul si dentina, si este un proces progresiv. Pe langa eroziunea dentara, exista si alte tipuri de leziuni necarioase, cum ar fi atritia si abraziunea:
- Atritia: Este uzura dentara rezultata din contactele dintre dintii de pe cele doua arcade. Aceasta poate fi provocata de bruxism, o afectiune in care persoana scrasneste din dinti involuntar.
- Abraziunea: Aceasta este o uzura mecanica a dintilor datorata contactului cu alimentele in timpul mestecarii. Abraziunea poate fi agravata de utilizarea periilor de dinti cu peri prea duri, periajul agresiv, utilizarea necorespunzatoare a atei dentare sau obiceiul de a musca obiecte dure, cum ar fi unghiile sau capacele de la sticle.
Eroziunea dentara poate coexista adesea cu atritia si abraziunea, ceea ce complica diagnosticul si tratamentul acestor afectiuni.
Cauzele eroziunii dentare
Eroziunea dentara este influentata predominant de dieta zilnica. Alimentele si bauturile cu un continut acid ridicat, cum ar fi sucurile de citrice, vinurile, berea si bauturile carbogazoase precum cola sau limonada, sunt principalii vinovati. Importanta nu rezida neaparat in cantitatea consumata, ci in frecventa acestui consum, care permite acizilor sa atace repetat si sa previna procesul de reparatie naturala a smaltului. Carbohidratii, in special zaharurile, contribuie semnificativ la eroziune. Saliva joaca un rol esential in neutralizarea acestor acizi si in protejarea smaltului prin impiedicarea demineralizarii, proces ce are loc in urma expunerii continue la aciditate. Cand aceste "atacuri acide" devin prea frecvente, smaltul nu mai are capacitatea de a se regenera, ceea ce duce in cele din urma la deteriorarea acestuia.
Pe langa alimentatie, anumite conditii de sanatate pot agrava eroziunea dentara. Afectiuni gastro-intestinale sau nervoase pot cauza regurgitari acide frecvente, in timp ce tulburari alimentare precum bulimia si anorexia, sau chiar etilismul, se manifesta prin varsaturi intentionate sau frecvente care erodeaza treptat smaltul dentar si pot duce la carii. Factori suplimentari, inclusiv medicamentele prescrise pe termen lung precum vitamina C, aspirina sau antihistaminicele, precum si xerostomia sau „gura uscata”, conditie in care scade productia de saliva, pot sa creasca riscul de eroziune. In cazul xerostomiei, lipsa salivei inseamna ca nu exista o bariera naturala pentru neutralizarea acidului, ceea ce intensifica riscul de deteriorare a smaltului dentar.
Simptomele eroziunii dentare
Pacientii pot observa o sensibilitate crescuta la stimuli termici, precum cald sau rece, si la alimente dulci. Pe masura ce eroziunea avanseaza, aceasta sensibilitate se intensifica, datorita expunerii dentinei, un strat al dintelui situat sub smalt care este extrem de sensibil. Un alt semn precoce al eroziunii este modificarea aspectului dintilor. Initial, marginile dintilor, in special ale incisivilor centrali, pot deveni transparente. In stadiile ulterioare, pe masura ce smaltul se uzeaza, dentina de sub el devine vizibila. Aceasta are o culoare naturala galbena, fapt care face ca dintii sa capete o nuanta galbena in timp. In ceea ce priveste forma dintilor, eroziunea poate duce la aparitia unor excavatii adanci pe suprafata acestora, uneori chiar la expunerea dentinei. Spatiile dintre dinti tind sa se mareasca si pot aparea santuri verticale pe suprafata lor.
Pe langa acestea, uzura poate afecta si suprafetele dentare care nu vin in contact direct cu dintii opusi, ceea ce duce la margini aspre si neregulate ale dintilor. In stadii avansate, coroana dentara isi poate pierde conturul si forma, accelerand pierderea de tesut dentar datorita structurii mai putin rezistente a dentinei. Este importanta consultarea regulata a unui dentist pentru a preveni sau trata eroziunea dentara, impreuna cu adoptarea unei igiene orale adecvate si a unui stil de viata sanatos pentru a mentine sanatatea dentara pe termen lung.
![[2025] [APRILIE-MAI] [SPRING] [TG] Transport Gratuit [HALEON ORAL CARE] [prag 49lei]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/_/e/_eticheta-tg_1.png)
Tratament pentru eroziunea dentara
Eroziunea dentara poate fi gestionata eficient prin cateva masuri preventive si tratamente recomandate de stomatologi. Pentru a combate acest proces, tratamentele cu fluor sunt frecvent sugerate, datorita capacitatii lor de a intari smaltul dintilor. Aplicarea locala a fluorului se poate face rapid, chiar la cabinetul stomatologic, la finalul unei consultatii. Pe langa tratamentul profesional, mentinerea unei igiene orale riguroase prin periajul dintilor de doua ori pe zi cu pasta de dinti cu fluor contribuie semnificativ la prevenirea eroziunii. Fluorul nu doar ca protejeaza smaltul, dar ajuta si la remineralizarea acestuia in fazele incipiente ale eroziunii.
Modificarile dietetice pentru a evita sau limita consumul de alimente si bauturi acide pot fi esentiale. Acizii din dieta zilnica pot accelera eroziunea, asadar este prudent sa se reduca aceste surse. Saliva joaca un rol esential in protectia naturala impotriva eroziunii, neutralizand acizii si ajutand la transportul lor din cavitatea bucala in stomac. Saliva nu poate repara tesutul dentar odata pierdut. Un flux salivar adecvat este esential, deshidratarea care scade productia de saliva trebuie evitata prin consumul regulat de apa, ideal fluorurata, pentru a sprijini acest proces natural de aparare. In cazul persistentei gurii uscate, care poate indica un risc crescut de eroziune, este importanta consultarea medicului dentist. Prin evaluare detaliata, acesta poate determina cauza exacta a problemelor de sanatate orala si poate oferi solutii personalizate.
Cum sa preveniti eroziunea dentara
Pentru a preveni aceasta afectiune, este esential sa implementati cateva masuri simple si eficiente in rutina zilnica.
Controlul dietei
Un prim pas este reducerea consumului de alimente si bauturi acide. Este recomandat sa le consumati doar in timpul meselor principale si sa evitati gustarile frecvente de acest tip. Frecventa este mai daunatoare decat cantitatea totala de alimente acide consumate. Pentru a minimiza contactul cu dintii, incercati sa inghititi rapid bauturile acide sau sa utilizati un pai.
Neutralizarea aciditatii
Dupa mese, consumati alimente care ajuta la neutralizarea aciditatii, cum ar fi laptele sau branza. De asemenea, evitati periajul dintilor imediat dupa ce ati consumat alimente acide. Este mai bine sa asteptati cel putin o ora pentru a permite saliva sa remineralizeze smaltul. Daca este posibil, clatiti-va gura doar cu apa curata imediat dupa ce ati mancat ceva acid.
Utilizarea fluorului
Fluorul este un aliat puternic in prevenirea eroziunii dentare. Folositi pasta de dinti cu fluor si, daca este necesar, completati cu apa de gura sau geluri fluorurate. Aceste produse ajuta la remineralizarea si protejarea smaltului dentar.
Mestecarea gumei
Mestecati guma fara zahar intre mese pentru a stimula productia de saliva. Saliva ajuta la remineralizarea smaltului si la echilibrarea pH-ului din cavitatea bucala, protejand astfel dintii impotriva atacurilor acide.
Igiena orala si consultul medical
Mentineti o igiena orala corecta si minutioasa, periati-va dintii de doua ori pe zi si folositi ata dentara zilnic. Evitati gustarile nesanatoase, cum ar fi ciocolata si chipsurile, intre mese. Consultati-va medicul dentist pentru a trata orice afectiune care ar putea contribui la eroziunea dentara.
Importanta evaluarii timpurii a eroziunii dentare
Eroziunea dentara este un subiect medical care necesita atentie imediata. Ignorarea sau intarzierea consultului stomatologic poate duce la complicatii serioase, subliniind importanta diagnosticului precoce si a interventiei adecvate. Eroziunea dentara, desi poate parea initial minora, poate evolua rapid, afectand structura si sanatatea dintilor. Este foarte important sa consultam un stomatolog cand observam primele semne, pentru a evita agravarea situatiei. Aceste semne includ sensibilitatea crescuta a dintilor la temperaturi sau la atingere, schimbarea culorii dintilor in galben, si chiar aparitia unor fisuri sau depresiuni pe suprafata dintilor. Principalele complicatii ale eroziunii dentare includ:
- Extinderea si aprofundarea eroziunii: Acest proces poate expune dentina, partea mai moale a dintelui care se afla sub smalt. Odata expusa, dentina este mult mai susceptibila la carii si alte tipuri de deteriorare.
- Intensificarea sensibilitatii dentare: Pe masura ce smaltul se erodeaza, dintii devin mai sensibili la stimuli termici si mecanici, ceea ce poate reduce confortul si calitatea vietii.
- Carii si agravarea cariilor preexistente: Eroziunea poate facilita formarea cariilor pe suprafetele afectate ale dintilor si poate agrava cariile existente.
- Aspectul modificat al dintilor: Dintii pot deveni mai transparenti pe masura ce smaltul este pierdut, si pot aparea fisuri, care nu numai ca afecteaza estetica zambetului, dar si functionalitatea masticatorie.
Este esential sa tratam eroziunea dentara ca pe o urgenta medicala. Consultul regulat la stomatolog nu numai ca ajuta la identificarea timpurie a acestei probleme, dar ofera si oportunitatea de a primi un tratament corespunzator care poate preveni complicatiile severe. Nu amanati vizita la dentist daca observati oricare dintre simptomele descrise, pentru a va pastra sanatatea dentara la un nivel optim.
Bibliografie:
Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;
Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2008 May;
Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2012;
Cigarroa RG, Lange RA, Williams RH, Hillis LD. Dosing of contrast material to prevent contrast nephropathy in patients with renal disease. Am J Med. 1989 Jun;
Gurm HS, Dixon SR, Smith DE, Share D, Lalonde T, Greenbaum A, Moscucci M., BMC2 (Blue Cross Blue Shield of Michigan Cardiovascular Consortium) Registry. Renal function-based contrast dosing to define safe limits of radiographic contrast media in patients undergoing percutaneous coronary interventions. J Am Coll Cardiol. 2011 Aug 23;
