Gastrita limfocitica: De ce apare aceasta afectiune, cum o putem preveni, tipuri de tratament

Gastrita limfocitica, o afectiune inflamatorie a mucoasei stomacale, poate aparea sub doua forme: acuta, cu debut brusc, si cronica, care se dezvolta gradual. Fara tratament adecvat, gastrita poate progresa spre un ulcer gastric si, in anumite situatii, poate creste riscul de cancer gastric. Majoritatea cazurilor de gastrita pot fi gestionate eficient prin modificari dietetice si tratament farmacologic, prevenind astfel complicatiile severe. Gastrita poate fi declansata de diversi factori de risc ce afecteaza sanatatea gastrointestinala. Printre cele mai comune cauze se numara infectia cu bacteria Helicobacter pylori, recunoscuta pentru rolul sau in dezvoltarea ulcerelor si a altor afectiuni gastrointestinale. Utilizarea regulata a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, inclusiv aspirina, poate sa irite mucoasa stomacala si sa creasca riscul de gastrita.
Factorii legati de stilul de viata, cum ar fi consumul excesiv de alcool si fumatul, contribuie semnificativ la deteriorarea mucoasei stomacale. Alimentatia joaca un rol mare, consumul frecvent de cafea pe stomacul gol si dieta bogata in alimente procesate sau „fast-food” sunt factori de risc majori. Alimentele sarace in fibre si bogate in grasimi saturate pot agrava simptomele gastritei. Stresul, fie el psihologic sau fizic (cauzat de leziuni majore, interventii chirurgicale sau alte afectiuni medicale acute), poate intensifica productia de acid gastric, accentuand inflamatia. Afectiuni precum HIV/SIDA, boala Crohn, boala celiaca sau sarcoidoza pot predispune la gastrita datorita impactului lor asupra sistemului imunitar si a sanatatii generale. Pe langa acestea, anumite tratamente medicale precum chimioterapia sau radioterapia pentru cancer, pot provoca gastrita. Boli autoimune precum anemia pernicioasa sau diabetul zaharat de tip 1 pot fi asociate cu gastrita autoimuna, un tip particular de inflamatie gastrica.
- Cum recunosti gastrita limfocitica
- Complicatiile gastritei limfocitice. La ce trebuie sa fim atenti
- Diagnosticul gastritei limfocitice. Tipuri de tratament
Cum recunosti gastrita limfocitica
Gastrita se manifesta printr-o varietate de simptome care pot perturba considerabil viata de zi cu zi. Printre cele mai comune simptome se numara durerea in zona superioara a abdomenului sau in capul pieptului, adesea descrisa ca o presiune, arsura sau o senzatie asemanatoare cu foamea, dar dureroasa. Balonarea si eructatiile sunt frecvente, la fel ca si senzatia de satietate dupa consumul unor cantitati mici de mancare, ceea ce poate duce la scaderea apetitului. Indigestia sau dispepsia complica adesea tabloul clinic, iar greata si varsaturile pot aparea, accentuand disconfortul. Aceste simptome pot varia in intensitate, dar persistenta lor necesita consult medical pentru evaluare si tratament adecvat.
Complicatiile gastritei limfocitice. La ce trebuie sa fim atenti
Gastrita poate fi gestionata eficient prin dieta si medicamente. Cu toate acestea, in anumite situatii, neglijarea sau tratamentul inadecvat al acestei afectiuni poate duce la complicatii serioase. Printre cele mai frecvent intalnite complicatii ale gastritei se numara ulcerul gastric si gastrita cronica atrofica, aceasta din urma adesea rezultand din infectii prelungite si netratate cu bacteria Helicobacter pylori. Alte complicatii includ displazia sau metaplazia gastrica, care pot preceda dezvoltarea cancerului gastric, in special adenocarcinomul.


Complicatiile pot varia si in functie de natura gastritei. De exemplu, gastrita autoimuna poate duce la anemie prin deficit de fier, lipsa vitaminei B12 si alte deficiente nutritionale, incluzand vitaminele C, D, acidul folic, zincul, magneziul si calciul. Aceste deficiente sunt provocate de afectarea capacitatii stomacului de a absorbi nutrientii esentiali. Sangerarile gastrice sunt o urgenta medicala grava, manifestandu-se prin varsaturi cu sange sau scaune de culoare foarte inchisa, semnale ale unei posibile hemoragii interne. Situatii extreme, desi rare, includ perforatia gastrica sau dezvoltarea unor forme specifice de cancer, cum ar fi limfomul MALT si tumorile neuro-endocrine, care sunt asociate in special cu gastrita de tip autoimun. Este bine sa se acorde atentie simptomelor si sa se urmeze tratamentele recomandate pentru a evita aceste complicatii grave ale gastritei.
Diagnosticul gastritei limfocitice. Tipuri de tratament
Diagnosticul de gastrita limfocitica se bazeaza predominant pe examinarea histopatologica a biopsiilor luate din mucoasa gastrica. Endoscopia superioara permite vizualizarea directa a mucoasei stomacale si colectarea de probe biopsice. La microscop, se observa un numar crescut de limfocite in stratul superficial al epiteliului, un semn distinctiv al acestei afectiuni. Se pot realiza teste pentru a exclude alte cauze de simptome, cum ar fi infectia cu Helicobacter pylori, boala celiaca sau alte afectiuni gastrointestinale.


Tratament pentru gastrita limfocitica
Tratamentul gastritei limfocitice se concentreaza pe ameliorarea simptomelor si pe tratarea oricarei cauze subiacente identificate. Modificarile dietetice, inclusiv eliminarea glutenului sau a altor alergeni alimentari, pot fi recomandate daca se suspecteaza o legatura cu sensibilitatile alimentare. In cazurile asociate cu boala celiaca, adoptarea unei diete fara gluten este esentiala. Tratamentul poate include si medicamente antiinflamatoare, cum ar fi corticosteroizii, pentru a reduce inflamatia mucoasei stomacale. Se pot administra medicamente pentru a reduce aciditatea gastrica, cum ar fi inhibitorii de pompa de protoni, care ajuta la vindecarea mucoasei afectate si la reduc senzatia de durere.
Gastrita limfocitica reprezinta o conditie medicala ale carei cauze exacte raman inca neelucidate, insa se suspecteaza o legatura cu anumite raspunsuri atipice ale organismului. Desi se crede ca aceasta ar putea fi asociata cu infectia cu bacteria Helicobacter pylori — un factor cunoscut pentru alte tipuri de gastrita — prezenta acestei bacterii nu este intotdeauna confirmata prin analize histologice la pacientii cu gastrita limfocitica. Interesant este ca aceasta forma de gastrita apare frecvent in randul persoanelor diagnosticate cu boala celiaca, sugerand o posibila conexiune imunologica. Mai mult, gastrita limfocitica poate fi parte a unui spectru mai larg de afectiuni, cunoscut sub denumirea de gastroenteropatie limfocitica difuza, caracterizata prin variabilitate in ceea ce priveste intensitatea simptomelor si localizarea acestora in tractul gastrointestinal
Bibliografie:
Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2022 May;
Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2022;
Mintz GS, Popma JJ, Pichard AD, Kent KM, Satler LF, Chuang YC, Ditrano CJ, Leon MB. Patterns of calcification in coronary artery disease. A statistical analysis of intravascular ultrasound and coronary angiography in 1155 lesions. Circulation. 2024 Apr 01;
Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2023 Oct 21;
Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2024 Nov;