Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Sistemul digestiv: Afectiuni frecvente care apar la nivelul colonului

Sistemul digestiv: Afectiuni frecvente care apar la nivelul colonului

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 24 martie 2023

Colonul, cunoscut si sub denumirea de intestinul gros, este responsabil de ultimele procese ale digestiei si este legat de stomac prin intermediul intestinului subtire. Acesta joaca un rol deosebit de important in curatarea corpului de materiile nefolositoare, cat si in sinteza anumitor vitamine, cum este vitamina K si B7. Bacteriile care se afla in colon formeaza flora intestinala. Flora are un rol esential cu privire la imunitatea organismului, de aceea orice dezechilibru la nivelul colonului se resimte in tot corpul. Bolile care apar la nivelul colonului produc o inflamatie a peretelui intestinal. Afectiunile cele mai frecvente por sa afecteze in egala masura atat femeile, cat si barbatii. Acestea apar la orice varsta, insa mai frecvent la tineri cu varsta cuprinsa intre 15-35 de ani si varstnici in jurul varstei de 55-65 ani.

Afectiuni ale colonului

Aceste boli pot fi mai simple sau mai severe, si pot avea un grad de evolutie si tratament diferit. Cele mai des intalnite afectiuni ale colonului sunt: sindromul de colon iritabil, boala Crohn si colita ulcerativa. La baza aparitiei acestor afectiuni pot sta atat factori genetici si de mediu, cat si factori imunologici.

Sindromul de colon iritabil
Colonul iritabil este una dintre cele mai frecvente afectiuni care afecteaza atat femeile si cat barbatii. Aceasta afectiune reprezinta cauza principala a aparitiei cancerului de colon. Colonul iritabil sau sindromul de intestin iritabil se asociaza cu perturbarea cronica a functiei intestinale. Simptomele sunt durere acuta sau disconfort abdominal, dar si constipatie, diaree, alternanta diaree si constipatie. In aceste situatii, poate sa apara si balonarea sau distensia abdominala- marirea in volum a abdomenului. Simptomele de colon iritabil pot sa apara si pe fond nervos, deoarece stresul influenteaza in mod negativ starea de spirit si poate duce la iritarea colonului. Nu exista doar o cauza responsabila in acest sens insa exista o multime de mecanisme fiziopatologice care stau la baza dezvoltarii acestei afectiuni. Acestea sunt:

hipersensibilitatea viscerala;
alterarea axului creier-intestin;
tulburari de motilitate intestinala;

factori psiho-sociali (de mediu, stres, mecanisme de adaptare la stres, tulburari psihice: depresie, tulburari anxioase, atacuri de panica, stres posttraumatic);
inflamatia din intestine
suprapopularea cu bacterii a intestinului subtire;
factori genetici;
factori alimentari (alergii alimentare).

Boala Crohn
Boala Crohn afecteaza atat intestinul subtire cat si intestinul gros iar simptomele acestei afectiuni sunt:

diareea (scaune apoase sau decolorate uneori chiar si diareea cu sange)
durerea abdominala (uneori mai usoara, alteori mai severa)
Daca nu este tratata in mod corespunzator pot sa apara leziuni perianale – fisuri anale, ulceratii profunde, fistule perianale, abcese anale si perianale.

Aceasta boala poate afecta orice segment de la esofag pana la anus, insa de obicei se localizeaza in ultima portiune a intestinului si la nivelul colonului. Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Crohn, urmarea unui tratament medicamentos poate reduce in mod semnificativ semnele si simptomele bolii si pot indeparta manifestarile bolii pe termen lung.

Colita ulcerativa
Colita ulcerativa este o boala inflamatorie cronica a intestinului gros (colonul) caracterizata prin inflamatia si ulceratia mucoasei colonului. Aceasta afectiune poate afecta o portiune variabila a colonului si poate varia in gravitate de la forme usoare pana la forme severe care necesita tratament medical de urgenta. Colita ulcerativa debuteaza cel mai frecvent la nivelul colonului iar simptomele cel mai des intalnite sunt:

diareea – care apar la 50% din cazuri (5-20 de scaune diareice cu volum redus)
hemoragie digestiva inferioara – apare in 100% din cazuri, in cazurile mai severe ale leziunilor apar rectoragii cu sange rosu, scaune diareice amestecate cu sange partial digerat si uneori cu puroi.
durere abdominala –in special in partea stanga a colonului
dureri anale.
Manifestarile generale sunt scadere in greutate, febra sau frisoane, astenie fizica.

Cauza exacta a colitei ulcerative nu este cunoscuta, dar se crede ca este legata de o reactie anormala a sistemului imunitar al organismului. Tratamentul poate include medicamente antiinflamatorii, terapie imunomodulatoare, interventii chirurgicale sau o combinatie dintre acestea, in functie de severitatea si localizarea bolii.

Cum se face diagnosticarea acestor boli?

Diagnosticul acestor boli se face prin examinari de laborator la sange si scaun dar este obligatorie si colonoscopia, pentru a evalua modificarile ce apar la nivelul mucoasei intestinale. Prin intermediul acestei metode se poate examina cu certitudine intregul colon. In acest sens, este necesara o pregatire prealabila ce consta in dieta cu 3 zile inainte iar in ziua examinarii, consumarea unei solutii care ajuta la “spalarea” colonului. Examinarea este accesibila si destul de usor de suportat de catre pacienti. Pentru o relaxare cat mai buna a intestinului se pot administra medicamente relaxante/sedative daca nu exista contraindicatii sau eventuale riscuri.

Prin colonoscopie se urmareste:

localizarea leziunilor
Leziunile apar deseori la nivelul colonului, foarte rar la nivelul cecului si uneori la nivelul rectului, dar poate sa apara la orice nivel al tubului digestiv.

aspectul leziunilor
Pot sa apara ulceratii, eroziuni ale mucoasei, modificari ale vascularizatiei dar si prezenta de sange, mucus si puroi.

prelevarea biopsiilor
Ajuta la diagnosticul histopatologic, uneori singurul care poate preciza cu exactitate afectiunea existenta.

complicatii ale bolii
Uneori pot sa apara stenoze, fistule intestinale si abcese.

Pentru diagnosticarea acestor boli mai este nevoie si de examinarea ecografica, tomografie computerizata) sau rezonanta magnetica nucleara. Acestea sunt extrem de utile in evaluarea complicatiilor si evolutia bolii. Afectiunile de la nivelul colonului pot avea complicatii severe sau evolutie severa, de aceea in cazurile grave pot sa apara hemoragii digestive, perforatie intestinala, displazie sau cancer colonic.

Cum se pot trata bolile colonului?

Tratamentul urmareste ameliorarea simptomelor, indepartarea manifestarilor, precum si prevenirea recidivelor si a complicatiilor. In acest sens, este foarte important ca pacientii sa adopte un stil de viata echilibrat, sa urmeze o dieta sanatoasa, sa renunte la fumat, sa indeparteze pe cat posibil factorii stresori si sa renunte la consumul de medicamente pentru alte afectiuni. Tratamentul este specific pentru fiecare tip de afectiune si se stabileste in functie de severitatea bolii. In ceea ce priveste medicamentele recomandate acestea pot fi: corticosteroizi, imunomodulatoare, imunosupresoare sau antibiotice iar uneori este nevoie de interventii chirurgicale.

Lucruri mai putin cunoscute despre sistemul digestiv

1. Poate parea straniu, dar procesul de alimentatie in cazul omului nu are nicio legatura cu gravitatia. De aceea oamenii se pot hrani si in stare de imponderabilitate. Care este explicatia? E simplu. Practic, cand mananci un fruct, o leguma, o bucata de branza, de carne de pui, mancarea nu cade pur si simplu prin esofag pana in stomac. Muschii esofagului se contracta si se relaxeaza ca niste unde, ca niste valuri intr-o miscare denumita peristaltism, care impinge alimentele prin micul canal pana in stomac, asemanator cu miscarea care are loc la sarpe atunci cand inghite ceva. Altfel spus, datorita peristaltismului, chiar daca stam cu capul in jos cand mancam, mancarea tot va ajunge in stomac.

2. Desi toata lumea crede ca stomacul este vital in procesul digestiv, de fapt, toti nutrientii si tot mecanismul prin care primim in corp substante nutritive se intampla in instestine. Stomacul se ocupa doar de "digestia mecanica" —amesteca mancarea, o combina cu sucurile gastrice, descompune fizic alimentele in bucati mici si le transforma intr-o pasta groasa. Dar cel mai activ este de fapt intestinul subtire, care compune doua treimi din lungimea tractului digestiv, este locul in care are loc cea mai mare parte a digestiei si absorbtia nutrientilor. Dupa descompunerea substantelor ingerate cu ajutorul unor enzime puternice, intestinul subtire absoarbe nutrientii si ii transfera in sange.

3. Suprafata totala a intestinului subtire este imensa. Acesta are aproape 7 metri lungime si un diametru de 2.5 centimetri. Pe baza acestor dimensiuni, te-ai astepta ca suprafata intestinului subtire sa fie de 0.6 metri patrati — dar are de fapt, 250 de metri patrati, dimensiunea unui teren de tenis. Pare greu de crezut dar asta se intampla pentru ca intestinul prezinta trei straturi intercalate care ii maresc suprafata, precum sunt sa zicem unditele telescopice. Daca acesta s-ar expanda la capacitate maxima am bubui efectiv sau am avea niste burti unde putem sa tinem umbra la o parcare cu zeci de masini.

Bibliografie:

Everhart JE, Renault PF. Irritable bowel syndrome in office-based practice in the United States. Gastroenterology. 1991;100:998–1005. 
 
Azpiroz F, Dapoigny M, Pace F, Müller-Lissner S, Coremans G, Whorwell P. et al. Nongastrointestinal disorders in the irritable bowel syndrome. Digestion. 2000;62:66–72. 
 
Veale D, Kavanagh G, Fielding JF, Fitzgerald O. Primary fibromyalgia and the irritable bowel syndrome: different expressions of a common pathogenetic process. Br J Rheumatol. 1991;
 
Camilleri M, Choi MG. Review article: irritable bowel syndrome. Aliment Pharmacol Ther. 1997;
 
Drossman DA, Sandler RS, McKee DC, Lovitz AJ. Bowel patterns among subjects not seeking health careUse of questionnaire to identify a population with bowel dysfunction. Gastroenterology. 
 
Thompson WG, Heaton KW. Functional bowel disorders in apparently healthy people. Gastroenterology. 1980;

Kay L, Jorgensen T, Jensen KH. The epidemiology of irritable bowel syndrome in a random population: prevalence, incidence, natural history and risk factors. J Intern Med. 1994;
 
Sandler RS, Everhart JE, Donowitz M, Adams E, Cronin K, Goodman C. et al. The burden of selected digestive diseases in the United States. Gastroenterology. 2002;

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina