Punctia lombara: Cand se recomanda, ce boli pot fi depistate cu ajutorul acestei interventii
Punctia lombara, cunoscuta si sub numele de punctie spinala, este o metoda diagnostica folosita frecvent pentru a colecta lichid cefalorahidian direct din canalul spinal. Aceasta tehnica a fost introdusa in practica medicala de catre chirurgul german Heinrich Quincke, la finalul secolului al XIX-lea, marcand un progres semnificativ in domeniul medical. Cu toate ca este considerata o procedura relativ invaziva, punctia lombara este recunoscuta drept standardul de aur in diagnosticarea unor afectiuni serioase precum meningita, hemoragia subarahnoidiana si diverse alte conditii neurologice. Procedura este valoroasa nu doar pentru diagnosticarea acestor stari, ci si pentru masurarea presiunii intracraniene si pentru administrarea tratamentelor medicamentoase sau a substantelor de contrast necesare in anumite investigatii diagnostice.
Ce este punctia lombara? Cand avem nevoie de ea?
Punctia lombara reprezinta o tehnica medicala esentiala pentru obtinerea de mostre de lichid cefalorahidian, fluid vital pentru diagnosticarea si monitorizarea unor afectiuni ale sistemului nervos central. Procedura se desfasoara printr-o metoda precisa si meticulos planificata, implicand utilizarea unui ac de dimensiuni specifice, mai gros decat cele uzuale, destinat penetratiei eficiente in canalul spinal. Lungimea acului, adaptata pentru a atinge adancimea estimata a spatiului epidural de aproximativ 55 mm de la suprafata pielii, permite extragerea probelor din spatiul subarahnoidian. Realizarea acestei manevre medicale presupune o intelegere aprofundata a anatomiei coloanei vertebrale, avand in vedere ca traiectul acului traverseaza multiple structuri: de la tesutul subcutanat, trecand prin ligamente specifice (supraspinos, interspinos, flavum) si ajungand pana in spatiul subarahnoidian, urmand o cale precisa pentru a minimiza orice risc.
Alegerea punctului de insertie, fie ca este vorba de zona interspinoasa L4-L5 sau L3-L4, este critica pentru evitarea leziunilor potentiale ale conului medular, ce se finalizeaza in mod tipic la nivelul vertebrei L1. Aceasta procedura, desi rapida, cere competenta si precizie, oferind date esentiale in evaluarea starii neurologice a pacientului. Senzatia pacientului la avansarea acului, ce poate varia de la o usoara disconfort la perceptia de penetrare, este un aspect important de monitorizat, reflectand interactiunea acului cu structurile anatomice traversate.
Cum decurge aceasta tehnica medicala?
Aceasta manevra medicala implica introducerea atenta a unui ac flexibil in partea inferioara a spatelui, mai precis in zona lombara, pentru a colecta lichid cefalorahidian sau pentru a administra tratamente specifice. Pacientii care urmeaza sa treaca prin aceasta procedura sunt indrumati sa adopte o pozitie care faciliteaza accesul la regiunea lombara: fie culcati pe o parte, cu genunchii stransi spre piept si barbia indreptata catre piept, imitand pozitia fetala, fie asezati pe marginea patului de examinare, cu spatele usor curbat.
Pentru a asigura sterilitatea si siguranta procedurii, zona de interventie va fi igienizata cu grija folosind o solutie antiseptica. Introducerea acului se face cu mare atentie si precizie, pacientul putand resimti o presiune moderata in momentul inserarii. Scopul este de a accesa spatiul unde se afla lichidul cefalorahidian, lichid care poate fi ulterior analizat pentru diagnosticarea diverselor conditii medicale. Dupa finalizarea procedurii, care dureaza aproximativ 30 de minute - timp ce include pregatirea pacientului, acul este indepartat, iar la locul punctiei se aplica un bandaj. Desi majoritatea pacientilor raporteaza disconfort minim, exista cazuri in care, din cauza particularitatilor anatomice ale fiecaruia, poate fi necesara reintroducerea acului, ceea ce poate creste nivelul de disconfort si durata procedurii.
Cand este recomandata?
Punctia lombara este considerata a fi de o importanta cruciala in identificarea si gestionarea anumitor conditii medicale, fiind deseori descrisa ca fiind standardul de aur pentru diagnosticarea afectiunilor precum meningita si hemoragia subarahnoidiana. Utilitatea sa se extinde si la evaluarea unui spectru divers de boli, inclusiv cele de natura infectioasa (de exemplu, encefalita si meningita), inflamatorie (scleroza multipla, sindromul Guillain-Barré), oncologica, si tulburari metabolice. Rolul punctiei lombare nu se limiteaza doar la diagnosticare. Ea este folosita si pentru administrarea directa, in spatiul intratecal, a anumitor medicamente precum analgezicele, antibioticele si agentii chimioterapeutici, oferind astfel o cale de tratament targetat si eficient.
Aceasta procedura este esentiala in managementul unor situatii specifice precum hidrocefalia sau hipertensiunea intracraniana, prin eliminarea excesului de lichid cefalorahidian. Punctia lombara este indicata intr-o varietate de afectiuni serioase, inclusiv meningita, diverse forme de cancer la nivelul creierului si al sistemului nervos central, vasculita, leucemia, sarcoidoza, tulburarile mitocondriale, sindroamele paraneoplazice, dementa, mielita si multe altele. Pe langa aplicabilitatile sale diagnostice si terapeutice, punctia lombara este folosita si in procedurile anestezice, cum ar fi rahianestezia, precum si in administrarea mediilor de contrast necesare in investigatiile imagistice specializate, precum mielografia sau cisternografia.
Posibile complicatii
Punctia lombara este o procedura medicala ce poate fi insotita de anumite riscuri, desi majoritatea sunt rare si pot fi minimizate printr-o tehnica atenta. Printre cele mai des intalnite complicatii se numara cefaleea, care apare in general la 24-48 de ore dupa interventie si este mai obisnuita in randul adultilor tineri. Aceasta durere de cap poate dura cateva ore si adesea se amelioreaza cu ajutorul analgezicelor si a cofeinei. Riscurile de infectie, desi sunt scazute datorita respectarii riguroase a protocoalelor de sterilizare si curatenie, pot include conditii precum celulita, abcesele cutanate sau epidurale. Acestea rezulta din utilizarea unui ac spinal care nu este steril, subliniind importanta unei igiene stricte in timpul procedurii. Complicatiile hemoragice, cum ar fi hemoragia epidurala, subdurala sau subarahnoidiana, sunt evenimente rar intalnite, dar pot avea consecinte serioase. Inainte de a efectua o punctie lombara, este foarte importanta o evaluare atenta pentru a minimiza orice risc potential.
Sfaturi post punctie lombara
Dupa realizarea unei punctii lombare este esential ca pacientul sa adopte anumite precautii pentru a asigura o recuperare rapida si eficienta. Imediat dupa procedura, se recomanda ca pacientul sa ramana culcat, preferabil pe spate, pentru a facilita monitorizarea constantelor vitale, cum ar fi tensiunea arteriala si pulsul. Aceasta pozitie ajuta la minimizarea riscului de cefalee post-procedurala, o complicatie frecventa asociata cu aceasta interventie. De cele mai multe ori, pacientii pot parasi unitatea medicala in aceeasi zi, cu conditia sa nu existe semne de posibile complicatii. Este important sa se evite efortul fizic intens si suprasolicitarea coloanei vertebrale imediat dupa procedura. Respectarea unui regim de repaus si odihna pentru cel putin 24 de ore contribuie semnificativ la accelerarea procesului de recuperare post-punctie lombara.
![[2025] [IUNIE] [SPRING] [DEO VOLENTE] 10% reducere in cos](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/_/e/_eticheta-rotunda-10-reducere-in-cos.png)
Bibliografie:
Dekosky S, Scheff SW. Synapse loss in frontal cortex biopsies in Alzheimer's disease: correlation with cognitive severity. Ann Neurol, 2021;
Dickon TC, Vickers JC. The morphological phenotype of b-amyloid plaques and associated neuritic changes in Alzheimer's disease. Neuroscience, 2022;
Agarwal AK, Seth PK, Singh N. World Congress on Biotech Dev Med Subs Plants & Marine Origin. Lucknow (India): King George Medical College; 1995. Effect of Withania somnifera, Panex ginseng and Cannabis indica and radio ligand binding with neurohumoral in the CNS, 2023;
Ghosal S, Srivastava RS, Bhattacharya SK, Upadhyay SN, Jaiswal AK, Chattopadhyay U. Immunomodulatory and CNS effects of sitoindosides IX and X, two new glycowithanolides form Withania somnifera. Phytother Res. 2022;
