Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Ce este semnul Babinsky si cum te ajuta sa intelegi sanatatea corpului tau

Ce este semnul Babinsky si cum te ajuta sa intelegi sanatatea corpului tau

Irina Ghiniţă
de , Farmacist
Data publicării: 17 mai 2024 Ultima actualizare: 20 mai 2024

Semnul sau reflexul Babinsky, cunoscut si sub denumirea de reflex plantar, este un raspuns involuntar la stimularea talpii piciorului cu un obiect ascutit, cum ar fi un pix. Acest reflex este utilizat pentru a evalua dezvoltarea creierului si a sistemului nervos sau pentru a identifica eventuale anomalii neurologice. La adulti, prezenta reflexului Babinski poate indica deteriorarea caii piramidale a maduvei spinarii, care controleaza miscarile voluntare. La sugari si copii mici, reflexul Babinski este considerat normal pana la varsta de doi ani. La adulti, persistenta acestui reflex poate indica o leziune a caii nervoase care conecteaza maduva spinala si creierul.

Semnul Babinski este o descoperire anormala in timpul examenului neurologic si indica leziuni in tractul nervos piramidal. Acest semn consta in extensia degetului mare al piciorului atunci cand partea laterala a talpii este stimulata mecanic, de la calcai spre deget. Acest lucru poate fi observat in cazul unor afectiuni neurologice si are semnificatii diagnostice importante.

Tractul nervos piramidal este o cale nervoasa esentiala pentru transmiterea impulsurilor nervoase motorii catre muschii scheletici. Aceasta isi are originea in celulele mari ale cortexului cerebral, numite celule piramidale Betz, si calatoreste prin tractul cortico-spinal pana la coarnele anterioare ale maduvei spinarii. De acolo, impulsurile motorii sunt transmise catre muschii scheletici, determinandu-i sa se contracte. Acest sistem este responsabil pentru miscarile voluntare ale corpului.

Unele dintre aceste celule din cortex inhiba impulsurile motorii constante, astfel incat miscarile musculare patologice nu apar ca reactie la durere. Daca acest circuit este deteriorat in creier sau maduva spinarii, efectul inhibitor este pierdut. Astfel, stimularea mecanica a partii laterale a talpii provoaca miscari anormale in muschii extensori, manifestandu-se sub forma semnului Babinsky.

Ce indica semnul Babinsky

Un reflex Babinski prezent la copii care au varsta de peste 2 ani poate semnala prezenta unor afectiuni neurologice precum tumori ale maduvei spinarii, accident vascular cerebral, scleroza multipla sau meningita. Numele acestui reflex provine de la neurologul polonez Joseph Jules François Félix Babinski, care l-a descris pentru prima data in 1896. El a observat ca in cazul unei leziuni a caii piramidale, raspunsul normal de flexie a degetelor la stimularea marginii externe a talpii se transforma intr-un raspuns anormal, constand in extensia izolata a degetului mare si eventual extinderea in evantai a celorlalte degete.

Prezenta reflexului Babinski poate sugera afectiuni precum convulsii, tumorile cerebrale, scleroza amiotrofica laterala, leziuni ale capului, encefalopatie hepatica, scleroza multipla sau atac cerebral. Pentru a confirma diagnosticul si a identifica cauza exacta, este recomandat sa consultati un neurolog inainte de a efectua orice analiza.

La copiii cu varsta de pana la un an si jumatate sau doi, acest reflex este considerat normal, insa la adulti indica adesea o patologie. Reflexul se realizeaza prin trecerea unui obiect ascutit de-a lungul partii exterioare a talpii piciorului, provocand extensia lenta a degetului mare, in timp ce celelalte degete se misca intr-un mod specific.

La sugari sanatosi, reflexul Babinsky este intotdeauna prezent si simetric pe ambele parti, insa la adulti, prezenta acestuia poate indica diverse tulburari neurologice. Reflexul poate fi pozitiv unilateral sau bilateral si este adesea asociat cu alte deficiente neurologice precum coordonarea afectata si controlul muscular. Un reflex Babinski pozitiv la adulti poate sugera diferite afectiuni, inclusiv boala neuronului motor, tumori cerebrale, leziuni traumatice ale capului, accidente vasculare cerebrale, boli demielinizante cronice, infectii virale sau leziuni ale coloanei vertebrale. Reflexul poate fi un semn important pentru diagnosticul corect al acestor afectiuni.

Examinarea neurologica

La examenul neurologic, medicul poate descoperi semnul Babinski pe ambele parti ale corpului, ceea ce indica leziuni bilaterale ale tractului piramidal. Acest lucru poate semnala prezenta unor afectiuni precum boli vasculare cerebrale, boli demielinizante (cum ar fi scleroza multipla), boli infectioase sau inflamatorii ale creierului si maduvei spinarii, presiune intracraniana crescuta cu semne de edem cerebral sau hemoragie intracerebrala. Daca semnul Babinski apare unilateral, acesta poate fi insotit de o scadere a fortei musculare pe aceeasi parte, indicand posibile afectiuni precum hemipareza spastica sau hemiplegie.

La nou-nascuti si copii mici, reflexul Babinski este adesea prezent si este considerat normal in primele etape ale dezvoltarii. Cu toate acestea, la adulti, acest semn indica de obicei o patologie. In cazul adultilor, este necesar sa se efectueze o examinare suplimentara pentru a identifica cauza aparitiei acestui semn patologic si pentru a stabili un diagnostic precis. Examinarea si diagnosticarea simptomului Babinski sunt esentiale in practica medicala pentru identificarea afectiunilor sistemului nervos. Acest semn este un marker important pentru necesitatea investigatiilor suplimentare si pentru a obtine informatii despre starea pacientului. Investigatiile care pot ajuta la localizarea si identificarea cauzei afectiunii includ:

  • Imagistica cerebrala si spinala: RMN sau CT ale creierului si/sau maduvei spinarii ofera imagini detaliate ale structurilor nervoase si pot evidentia leziunile sau anomaliile.
  • Tomografie PET cu emisie de pozitroni: aceasta metoda poate evalua functionarea cerebrala si poate detecta anomalii la nivelul tesuturilor.
    Ecografia Doppler si angiografia vaselor cerebrale: aceste tehnici sunt utile pentru evaluarea fluxului sanguin cerebral si identificarea problemelor vasculare.
  • ENMG (electroneuromiografie): acest test masoara activitatea electrica a muschilor si a nervilor si poate oferi informatii despre transmiterea impulsurilor nervoase.
  • Punctie lombara: acest procedeu poate furniza informatii despre compozitia lichidului cefalorahidian, ceea ce poate fi util pentru diagnostic.
    Test clinic de sange: analizele de sange pot ajuta la identificarea afectiunilor care pot provoca semnul Babinski.

Reflexul Babinski are o semnificatie cruciala in practica neurologica si neurochirurgicala. Este un semn universal si fiabil al afectarii tractului piramidal din maduva spinarii si creier. Acesta poate fi detectat cu usurinta, fara a necesita echipamente speciale, doar un obiect cu o margine neascutita cu nervuri, sigur pentru piele. Acest semn este una dintre cele mai frecvente descoperiri in timpul examinarii neurologice si este bine cunoscut de catre medicii neurologi, neurochirurgi si medici care sunt specializati in pediatrie. Detectarea semnului Babinski permite medicilor sa stabileasca directia ulterioara a examinarii si tratamentului pacientilor afectati.

In ultimii ani, cresterea semnificativa a mortalitatii cauzate de leziunile patologice ale vaselor cerebrale a condus la o schimbare a paradigmei de diagnostic, deoarece aceste patologii afecteaza in vremurile actuale si persoanele mai tinere. Cunoasterea semnului Babinski si a cauzelor subiacente este esentiala pentru interventia preventiva, diagnosticul timpuriu si tratamentul eficient al acestor afectiuni, astfel incat sa se poata obtine rezultate optime.

Ce este boala Refsum si legatura cu semnul Babinsky

Boala Refsum este o tulburare metabolica caracterizata prin acumularea unei grasimi (lipide) numite acid fitanic in plasma sanguina si tesuturi. Persoanele cu boala Refsum sunt, de obicei, normale la nastere, dar in intervalul de varsta 10 si 20 de ani, simptomele incep sa se dezvolte incepand cu pierderea vederii nocturne si, in cele din urma, incluzand slabiciune la brate si picioare sau instabilitate (ataxie cerebeloasa). Alte simptome comune includ o pierdere a simtului mirosului (anosmie), pielea aspra, solzoasa si dupa multi ani, surditate.

Patologia Refsum este un sindrom neuro-cutanat care se caracterizeaza biochimic prin acumularea de acid fitanic in plasma si tesuturi. Pacientii cu boala Refsum nu sunt in masura sa degradeze acidul fitanic din cauza unei activitati deficitare a hidroxilazei fitanol-CoA (PhyH), o enzima peroxisomala care catalizeaza prima etapa a alfa-oxidarii acidului fitanic. Boala Refsum poate fi clasificata ca o tulburare de biogeneza peroxisom.

Boala Refsum face parte din cadrul unor tulburari genetice cunoscute sub numele de leucodistrofii, care rezulta din erori in metabolismul lipidelor. Aceasta eroare care afecteaza un singur proces impiedica teaca de mielina, stratul izolator care consta din grasimi si proteine care inconjoara celulele nervoase, inclusiv cele din ochi, sa creasca sau sa functioneze corect. Boala Refsum este uneori numita boala adult Refsum sau boala clasica Refsum. A fost descrisa pentru prima data de Dr. Sigwald Refsum in 1946. Aceasta afectiune este diferita de boala infantila Refsum, care are o cauza diferita si se afla in grupul de afectiuni numite tulburari din spectrul Zellweger.

Bibliografie:

Legler G, Pohl S. Synthesis of 5-amino-5-deoxy-d-gal-actopyranose and 1,5-dideoxy-1,5-imino-d-galactitol, and their inhibition of α- and β-d-galactosidases. Carbohydr Res. 1986;

Fan JQ, Ishii S, Asano N, Suzuki Y. Accelerated transport and maturation of lysosomal α-galactosidase A in Fabry lymphoblasts by an enzyme inhibitor. Nat Med. 1999;

Cox T, Lachmann R, Hollak C, Aerts J, van Weely S, Novel oral treatment of Gaucher's disease with N-butyldeoxynojirimycin (OGT 918) to decrease substrate biosynthesis. Lancet. 2000;

Articole similare
Neuropatie: Cum apare boala, metode de preventie si tratament Neuropatie: Cum apare boala, metode de preventie si tratament

Neuropatia sau afectarea nervilor poate rezulta dintr-o gama larga de afectiuni, cum ar fi diabetul si chiar tratamente precum chimioterapia. De fapt, neuropatia, care este uneori denumita neuropatie periferica, nu este o singura stare de sanatate, ci mai degraba un termen folosit pentru a descrie o serie de probleme de sanatate care implica deteriorarea nervilor periferici, precum si simptomele acestor probleme. In timp ce grupul de afectiuni este ireversibil, puteti lua masuri pentru a ajuta la prevenirea neuropatiei sau a gestiona-o prin dieta, stil de viata si tratament.

17 mai 2024
Edited 17 mai 2024
citește articolul
Hipoacuzia neurosenzoriala: cauze, evaluare si optiuni de imbunatatire a auzului Hipoacuzia neurosenzoriala: cauze, evaluare si optiuni de imbunatatire a auzului

Tinitus inseamna o senzatie de zgomote in urechi sau cap, in absenta sunetelor de mediu. Aceste sunete pot varia de la sunete de sunet, zumzet, suier, fluiere, urlet. Tinitusul (tiuit in urechi) nu este o boala. Unii dintre declansatorii tinitusului includ infectii ale urechii medii si deteriorarea urechii din zgomote puternice. Tinitus poate aparea singur sau impreuna cu pierderea auzului.

25 iulie 2023
Edited 25 iulie 2023
citește articolul
Boala Tay-Sachs: O boala neurologica degenerativa ereditara rara, cum o recunosti Boala Tay-Sachs: O boala neurologica degenerativa ereditara rara, cum o recunosti

Boala Tay-Sachs este cauzata de o mutatie genetica care se transmite de la parinti la copii. Afectiunea Tay-Sachs este cauzata de variante patogene (mutatii) in gena HEXA. Gena HEXA instruieste organismul sa faca parte din enzima beta-hexosaminidaza A (subunitatea α), care este un tip de proteina care ajuta la descompunerea unui grup de substante grase gasite in tesutul nervos.

23 mai 2023
Edited 23 mai 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina