Haemophilus: Cum recunosti aceasta bacterie si ce boli poate provoca
Haemophilus influenzae este un termen care se refera la un grup de bacterii care cauzeaza diverse infectii la om. Exista mai multe serotipuri majore de Haemophilus influenzae, notate cu litere de la "a" la "f". Haemophilus influenzae tip b este un tip specific de bacterie care provoaca infectii severe la copiii cu varsta sub 5 ani, mai ales la sugarii cu varsta peste 2 luni.
Bacteriile Haemophilus sunt coccobacili Gram negativi cu dimensiuni cuprinse intre 0,5 si 2 μm si se gasesc adesea in lanturi scurte. Haemophilus influenzae nu formeaza sporii, este aerob sau facultativ anaerob si are o supravietuire redusa in mediul extern, in timp ce in sputa poate rezista timp de 24-48 de ore. Cu toate acestea, este distrus de caldura uscata, antiseptice obisnuite si antibiotice, dar este rezistent la penicilina.
Cum se transmit acesti agenti patogeni
Aceste bacterii pot intra in corp prin nazofaringe si pot ramane acolo fara simptome (purtator asimptomatic). In anumite circumstante, mai ales in cazul persoanelor susceptibile sau cu infectii virale concomitente, acestea pot cauza infectii invasive care se pot raspandi prin sange catre diferite organe, cum ar fi meninge. Sursa de infectie este reprezentata de persoane sanatoase sau purtatoare de bacterii.Bacteriile Haemophilus influenzae pot trai in nasul si gatul oamenilor sanatosi fara sa provoace simptome evidente. Ele se raspandesc intr-un mod similar cu virusurile racelii si gripei, prin picaturi de lichid infectat din tuse si stranut.
Aceste bacterii pot fi raspandite atat de catre oamenii sanatosi care le poarta, cat si de catre cei bolnavi care au o infectie cu Haemophilus influenzae. Inhalarea picaturilor infectate sau transferul acestora in gura de pe suprafete contaminate poate permite bacteriilor sa se raspandeasca in corp, provocand una dintre infectiile mentionate anterior.
Infectiile cu Haemophilus pot avea manifestari clinice variate la nivelul cailor respiratorii, inclusiv otite, epiglotite, pneumonii, sinuzite, traheobronsite si altele. Formele invazive pot provoca infectii severe, cum ar fi meningita si bacteriemia. Complicatiile pot include decesul in cazul meningitei (5% din cazuri) si tulburari severe precum pierderea auzului, retard mental sau tulburari motorii.
Diagnosticul se realizeaza prin izolarea bacteriilor in culturi din diverse tipuri de lichide (lichid cefalorahidian, sange, lichid articular, lichid pleural, lichid pericardic, secretie otica, aspirat bronsic, etc.). Tratamentul variaza in functie de forma si gravitatea bolii, cuprinzand antibioterapie adecvata. Profilaxia se realizeaza prin vaccinare, iar imunitatea naturala si vaccinarea activa sunt cele mai eficiente modalitati de prevenire a infectiilor. Vaccinul conjugat preparat din polizaharidul capsular legat de toxoidul tetanic este o metoda eficienta de prevenire a infectiilor.
Modul de transmitere si riscul de infectare cu haemophilus
Modul de transmitere al infectiei se bazeaza pe purtatorii asimptomatici, adica persoanele care poarta bacteria in nazofaringe fara a prezenta simptome evidente. Infectia se raspandeste prin picaturi respiratorii, de obicei prin contactul cu purtatorii asimptomatici sau, mai rar, prin contact cu o persoana bolnava. Desi contagiozitatea infectiei invazive cu acest agent patogen este limitata, poate creste semnificativ in anumite circumstante. Factorii care influenteaza riscul de infectare cu Hib includ:
- Varsta: Copiii mici sunt mai expusi decat ceilalti copii
- Boli preexistente: Afectiuni hematologice si imunologice grave pot creste susceptibilitatea la infectie
- Infectii virale anterioare: Infectiile virale pot predispune la infectii bacteriene ulterioare
- Factori de expunere: Locuinta aglomerata, contactul cu persoane infectate sau purtatoare
- Sezonul: In zonele temperate, incidenta infectiilor cu Hib creste in anumite perioade ale anului.
Haemophilus - ce afectiuni provoaca
Inflamatia membranelor care acopera creierul este cea mai frecventa si severa manifestare a infectiei cu Hib. Simptomele includ febra si disfunctii nervoase. Meningita poate progresa rapid, mai ales la copiii mici. O infectie a laringelui care poate bloca traheea, reprezentand o urgenta medicala. Infectia pulmonara care poate necesita spitalizare, mai frecvent la copiii cu varsta intre 4 luni si 4 ani. Bacteriile Haemophilus influenzae pot cauza mai multe infectii grave, printre care:
- Meningita: O infectie a mucoasei creierului si maduvei spinarii
- Sepsis: O intoxicatie cu sange care poate duce la complicatii severe
- Pneumonie: Infectia plamanilor
- Pericardita: Infectia captuselii din jurul inimii
- Epiglotita: Infectia epiglotului, clapeta care acopera intrarea in traheea
- Artrita septica: Infectia articulatiilor
- Celulita: Infectie a pielii si a tesuturilor subiacente
- Osteomielita: Infectia oaselor.
Multi copii care se infecteaza cu Haemophilus devin grav bolnavi si necesita tratament cu antibiotice intr-un mediu spitalicesc. Meningita este cea mai severa boala cauzata de acest agent patogen. Chiar si cu tratament adecvat, unul din fiecare 20 de copii care dezvolta meningita cauzata de Haemophilus influenzae va muri. Cei care supravietuiesc pot avea efecte pe termen lung, cum ar fi pierderea auzului, convulsii si dificultati in invatare.
Cand ne imbolnavim de Haemophilus influenzae, bacteria poate migra din nazofaringe catre alte zone ale corpului, ducand la diverse afectiuni, in functie de locul in care se localizeaza. In cazuri mai frecvente, bacteriile afecteaza urmatoarele:
- Meninge - provoaca meningita
- Laringe - provoaca epiglotita (inflamatia laringelui care poate duce la sufocare)
- Plamani - provoaca pneumonie
- Articulatii - provoaca artrita
- Tegumente (mai ales pe fata, gat si cap) - provoaca celulita
- Ureche - provoaca otita
- Raspandirea bacteriei in circulatia sanguina - provoaca bacteriemie
- Pericard - provoaca pericardita
- Oase - provoaca osteomielita, etc.
Pneumonie cauzata de Haemophilus
Pneumonia reprezinta o infectie comuna a plamanilor, in care alveolele (mici saci) devin inflamate. Infectia poate fi cauzata de diverse microorganisme, cum ar fi virusuri, ciuperci sau bacterii. Pneumonia de origine bacteriana poate afecta o singura sectiune a plamanului sau poate cuprinde intregul organ. Gravitatea pneumoniei depinde de mai multi factori, inclusiv puterea bacteriilor implicate, timpul pana la diagnosticare, varsta pacientului, starea generala de sanatate si prezenta altor afectiuni concomitente.
Un alt factor important este sistemul imunitar al persoanei afectate. Haemophilus influenzae este a doua cea mai frecventa cauza bacteriana a pneumoniei. Aceasta bacterie poate sa traiasca in tractul respirator superior si, de obicei, nu cauzeaza probleme sau boli decat in cazul in care sistemul imunitar al gazdei este slabit.
Meningita cauzata de Haemophilus
Aceasta infectie afecteaza membranele care invelesc creierul si maduva spinarii. Debutul este brusc, iar simptomele pot varia in functie de varsta pacientului. La bebelusi, manifestarile includ febra, refuzul alimentatiei, agitatie, plans exagerat, varsaturi si bombarea fontanelei anterioare. La copiii mai mari, simptomele includ febra, frisoane, greturi, varsaturi, sensibilitate la lumina, durere de cap intensa, redoare a cefei. Meningita poate duce la deteriorarea rapida a starii de sanatate si necesita tratament antibiotic imediat. Riscul de deces este semnificativ, iar sechelele pot fi grave.
Epiglotita cauzata de Haemophilus
Aceasta afectiune implica inflamatia si edemul zonei laringelui, ceea ce poate duce la dificultati respiratorii severe si sufocare. Debutul este brusc, cu febra si dureri la inghitit, dar simptomele se agraveaza rapid. Copiii pot prezenta dificultati majore de respiratie, cianoza, durere intensa in gat si incapacitatea de a inghiti saliva. Epiglotita reprezinta o urgenta medicala si necesita interventie medicala rapida pentru a preveni insuficienta respiratorie grava si sufocarea.
Diagnosticul precis al unei infectii cu Haemophilus influenzae se realizeaza prin teste de laborator care utilizeaza probe din lichide infectate, precum sange sau lichid cefalorahidian. Tratamentul depinde de forma si gravitatea bolii si implica administrarea de antibiotice corespunzatoare.
Pentru preventie, vaccinarea este cea mai eficienta metoda, iar vaccinul conjugat preparat din polizaharidul capsular legat de toxoidul tetanic este folosit in acest scop. Infectiile cu Haemophilus pot avea consecinte grave, cum ar fi pierderea auzului, retard mental si alte tulburari la supravietuitorii meningitei sau alte afectari. Vaccinarea este una dintre modalitatile de prevenire a infectiilor cu Haemophilus.
Bibliografie:
Kliegman RM, et al. Respiratory syncytial virus. In: Nelson Textbook of Pediatrics. Elsevier; 2020. https://www.clinicalkey.com. Accessed Oct. 22, 2020;
Ferri FF. Respiratory syncytial virus. In: Ferri's Clinical Advisor 2021. Elsevier; 2021. https://www.clinicalkey.com. Accessed Oct. 22, 2020;
Hurley LP, et al. Primary care physicians' perspectives on respiratory syncytial virus (RSV) disease in adults and a potential RSV vaccine. 2019;
Chen X, et al. The microbial coinfection in COVID-19. Applied Microbiology and Biotechnology. 2020; doi:10.1007/s00253-020-10814-6;
