Hipocalcemie: cauze, simptome si tipuri de tratament
Calciul reprezinta un mineral esential pentru a asigura functionarea corecta a organismului. Este prezent predominant in structura osoasa si are roluri vitale in procesele biologice, inclusiv in formarea si mentinerea contractilitatii musculare, functionarea adecvata a creierului si a sistemului nervos, secretia hormonilor si reglarea ritmului cardiac, precum si controlul tensiunii arteriale, printre altele. Hipocalcemia este caracterizata fie prin concentratia totala de calciu in ser mai mica de 8,8 mg/dL in cazul in care nivelurile de proteine plasmatice sunt normale, fie prin concentratia de calciu ionizat din ser mai mica de 4,7 mg/dL. Hipocalcemia poate avea multiple cauze, printre care se numara:
Este o afectiune caracterizata prin niveluri scazute de calciu in sange (hipocalcemie) si niveluri crescute de fosfat (hiperfosfatemie). Aceasta apare adesea in cazul unui deficit de hormon paratiroidian (PTH), care poate fi consecinta unor tulburari autoimune sau poate rezulta din indepartarea accidentala sau lezarea glandelor paratiroide in timpul tiroidectomiei. Hipoparatiroidismul tranzitoriu poate aparea dupa o tiroidectomie subtotala, dar forma permanenta se dezvolta in mai putin de 3% din cazurile de tiroidectomie subtotala. Semnele hipocalcemiei pot aparea de obicei in intervalul de 24-48 de ore dupa operatie, dar pot fi detectate si cateva luni sau ani mai tarziu. Deficitul de PTH este mai frecvent in cazul tiroidectomiilor radicale pentru cancer sau in urma interventiilor chirurgicale pe glandele paratiroide (subtotala sau totala) si poate cauza boli precum:
- Hipercalcemia preoperatorie severa
- Indepartarea unui adenom mare
- Cresterea nivelului de fosfataza alcalina
- Prezenta osteitei fibroase chistice evidentiata prin radiografii osoase
- Pancreatita acuta (unde substantele lipolitice eliberate de pancreas chelateaza calciul)
- Anumite medicamente
- Deficiente de magneziu
- Pseudohipoparatiroidismul
- Lipsa glandelor paratiroide la nastere
- Aport alimentar insuficient de calciu
Alte probleme medicale declansate de fluctuatiile nivelului de calciu din organism
Deficienta absoluta sau relativa de vitamina D (acest lucru poate include modificari in hidroxilarea in pozitia 25 a vitaminei D la pacientii cu leziuni hepatice, la pacientii cu insuficienta renala acuta sau cronica, absortie insuficienta a vitaminei D din tractul digestiv (de exemplu, in cazul icterului colestatic sau deficientei de enzime pancreatice), precum si o inactivare crescuta a vitaminei D de catre anumite medicamente antiepileptice (derivat din hidantoina si acid barbituric).
- Modificari in absorbtia digestiva a calciului (malabsorbtie sau sindrom de maldigestie, precum si deficienta de vitamina D)
- Exces de calciu acumulat in tesuturile sau oasele moi (poate fi cauzat de pancreatita acuta, dupa interventii chirurgicale pentru hiperparatiroidism, utilizarea de bifosfonati)
- Deficienta de hormon paratiroidian (cunoscuta sub numele de hipoparatiroidism)
- Rezistenta tisulara la PTH (care poate fi intalnita in pseudohipoparatiroidism sau in caz de hipomagneziemie)
Exista si situatii in care hipocalcemia este fictiva, adica atunci cand se refera la o concentratie fals scazuta a calciului seric. Calciul, prezent atat in interiorul, cat si in afara celulelor, are un rol semnificativ in numeroase reactii enzimatice si joaca un rol crucial in functiile esentiale ale vietii (cum ar fi coagularea sangelui, transmiterea semnalelor in sistemul nervos si contractia musculara).
Simptome
Simptomele caracteristice includ iritabilitate neuromusculara manifestata prin furnicaturi, crampe, amorteala a degetelor si buzelor, reflexe exagerate, spasme repetitive si involuntare sau miscari ale mainilor si picioarelor, ale fetei si ale mainilor. In cazurile severe, pot aparea contractii dureroase ale muschilor membrelor, muschilor gatului sau spatelui si convulsii generale sau focale. De asemenea, hipocalcemia poate cauza tulburari mentale, manifestate prin iritabilitate, confuzie, depresie, episoade de anxietate si dezorientare, iar inima poate prezenta aritmii, mai ales in cazurile severe. Pe termen lung, cand hipocalcemia devine cronica, poate duce la dezvoltarea cataractei cu modificari vizuale ulterioare.
Un nivel moderat scazut al calciului in sange poate sa nu prezinte simptome evidente. Pe termen lung, deficienta de calciu poate duce la piele uscata, unghii fragile si par aspru. Crampele musculare care afecteaza spatele si picioarele sunt, de asemenea, frecvente. In timp, hipocalcemia poate afecta creierul, provocand simptome neurologice sau psihologice. Aceste simptome pot disparea odata ce nivelul de calciu revine la normal.
In cazul unui nivel extrem de scazut al calciului, pot aparea furnicaturi (in special la buze, limba, degete si picioare), dureri musculare, spasme musculare in zona gatului (care pot cauza dificultati respiratorii), rigiditate si spasme musculare, convulsii si ritm cardiac anormal. De obicei, hipocalcemia este asimptomatica. Prezenta hipoparatiroidismului poate fi sugerata prin observarea manifestarilor clinice ale tulburarii subiacente. Principalele manifestari clinice ale hipocalcemiei sunt rezultatul schimbarilor potentialului membranelor celulare, ceea ce conduce la iritabilitate neuromusculara. Hipocalcemia insidioasa poate cauza o forma usoara de encefalopatie generalizata si ar trebui suspectata la pacientii cu dementa, depresie sau psihoza cu cauza necunoscuta. Hipocalcemia severa, cu nivelul seric de calciu sub 7 mg/dL poate declansa hiperreflexie, tetanie, laringospasm sau convulsii generalizate.
Diagnosticare
Diagnosticul se stabileste prin evaluarea istoricului medical, inclusiv istoricul personal si familial al pacientului, examinarea fizica si masurarea nivelului de calciu din sange. Pentru a identifica cauza subiacenta, sunt necesare alte investigatii in sange si urina, cum ar fi masurarea hormonului paratiroidian (PTH), vitaminei D, magneziului, fosfatului, etc.
Tipuri de tratament
Tratamentul consta in special in tratarea cauzei de baza ce a produs scaderea nivelului de calciu. Pentru hipocalcemie simptomatica, se administreaza pe cale intravenoasa 20 ml de gluconat de calciu 10% sau clorura de calciu, metoda care se repeta in caz de reaparitie a simptomelor. Este necesar sa se monitorizeze nivelul de calciu in sange la intervale de 4-6 ore (in cazul hipoalbuminemiei, se determina calciul ionic). Se va incepe, de asemenea, un tratament cu calciu si vitamina D pe cale orala in mod simultan. Daca hipocalcemia refractara simptomatica persista, acest lucru poate fi cauzat de hipomagneziemie.
In cazul hipocalcemiei cronice, cand nu se poate trata cauza, se administreaza calciu pe cale orala, in doza de 1000-3000 mg pe zi, sub forma de carbonat de calciu (1,0 g de CaCO3 continand 400 mg de calciu) sau acetat de calciu, si se administreaza vitamina D, de obicei sub forma de metaboliti activi precum alfacalcidol sau calcitriol. Se monitorizeaza periodic nivelul de calciu in sange sau calciuria (hipercalciuria fiind primul semn al tratamentului excesiv). Pentru a preveni hipocalcemia, se recomanda adoptarea unui regim alimentar care includa alimente bogate in calciu, cum ar fi lapte, iaurt, branza, precum si consumul de legume cu frunze verzi, de exemplu, spanac, pesti ca sardinele sau somonul, si cereale imbogatite cu vitamina D. Suplimentele de calciu pot fi, de asemenea, utile pentru prevenirea hipocalcemiei, dar acestea ar trebui administrate doar la recomandarea medicului.
Legatura dintre colesterol si absorbtia deficitara de calciu
Valori mari ale colesterolului sunt cauzate de anumite obiceiuri nesanatoase, in principal cele alimentare. In situatia in care se consuma alimente cu grasimi saturate, grasimi trans si colesterol, corpul poate produce mai mult colesterol decat are nevoie. Grasimile saturate se gasesc mai ales in alimentele care contin grasimi animale, cum ar fi carnea, branza, laptele integral si untul. Dar, de asemenea, in unele grasimi vegetale, cum ar fi uleiul de palmier si nuca de cocos. Grasimile trans se gasesc in produse cum ar fi margarina, biscuiti dulci si sarati, alimente prajite, prajituri si produse de patiserie. In functie de lipoproteinele ce il transporta prin sange, colesterolul se imparte inꓽ
Colesterol LDL - Lipoproteine cu densitate moleculara mica (Low Density Lipoprotein, prescurtat ”LDL”) - Acesta este adesea numit „ colesterolul rau”, pentru ca nivelurile ridicate de LDL pot sa duca la depunerea de placi aterosclerotice pe peretii arterelor, astfel restrangand fluxul sangvin si se poate duce la aparitia unor complicatii cardiovasculare.
Colesterol HDL - Lipoproteine cu densitate moleculara mare (High Density Lipoprotein, prescurtat ”HDL” ) - Acesta este numit de multe ori „ colesterolul bun”, pentru ca acesta contribuie la transportul excesului de colesterol inapoi la ficat cu scopul de a fi eliminat, reducand in acest mod acumularea in artere.
Hipercolesterolemia poate sa fie cauzata de mai multi factori, inclusiv stilul de viata nesanatos, care este bazat pe o alimentatie bogata in grasimi saturate si colesterol, si lipsa de activitate fizica, fumat, genetica, obezitate si alti factori medicali. De multe ori diagnosticul se face prin efectuarea unui test de sange ce masoara nivelurile de colesterol, inclusiv LDL, HDL si colesterolul total. Tratamentul acestei afectiuni implica de cele mai multe ori modificari ale stilului de viata, spre exemplu adoptarea unei diete sanatoase, renuntarea la fumat daca este cazul si cresterea activitatii fizice. In cazurile mai grave sau in functie de factorii de risc pe care ii prezinta fiecare individ in parte, medicul poate sa recomande si medicamente cu scopul de a reduce nivelurile de colesterol. Este necesar sa gestionati nivelurile de colesterol cu scopul de a diminua riscul de aparitie al unor afectiuni grave ale inimii si vaselor de sange. In cazul in care aveti preocupari cu privire la nivelurile de colesterol, este indicat sa discutati cu un medic pentru a avea parte de o evaluare corespunzatoare si de o ghidare adecvata.
Bibliografie:
Adams PF, Hendershot GE, Marano MA., Centers for Disease Control and Prevention/National Center for Health Statistics. Current estimates from the National Health Interview Survey, 1996. Vital Health Stat 10. 1999 Oct;
Saust LT, Bjerrum L, Siersma V, Arpi M, Hansen MP. Quality assessment in general practice: diagnosis and antibiotic treatment of acute respiratory tract infections. Scand J Prim Health Care. 2018 Dec;
Kronman MP, Zhou C, Mangione-Smith R. Bacterial prevalence and antimicrobial prescribing trends for acute respiratory tract infections. Pediatrics. 2014 Oct;
Bai L, Su X, Zhao D, Zhang Y, Cheng Q, Zhang H, Wang S, Xie M, Su H. Exposure to traffic-related air pollution and acute bronchitis in children: season and age as modifiers. J Epidemiol Community Health. 2018 May;
Altiner A, Wilm S, Däubener W, Bormann C, Pentzek M, Abholz HH, Scherer M. Sputum colour for diagnosis of a bacterial infection in patients with acute cough. Scand J Prim Health Care. 2009;
Ward JI, Cherry JD, Chang SJ, Partridge S, Lee H, Treanor J, Greenberg DP, Keitel W, Barenkamp S, Bernstein DI, Edelman R, Edwards K., APERT Study Group. Efficacy of an acellular pertussis vaccine among adolescents and adults. N Engl J Med. 2005 Oct 13;
![[2025] [IAN] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)