Sternul (osul pieptului): ce este si ce rol are in corpul uman
Pieptul este osul situat in linia mediana anterioara a pieptului. Este o parte a cutiei toracice si a portiunii sale anterioare. Functiile sale sunt de a proteja organele toracice de posibile traume si de a permite inserarea mai multor muschi. Exista anumite afectiuni congenitale patologice legate de osul pieptului. Cele mai multe apar din cauza modificarilor formei sternului, care, in unele cazuri, pot afecta organele interne ale cavitatii toracice, mai ales daca este cazul unei malformatii foarte grave.
Acest os este aplatizat, fiind format din diferite zone, care sunt cunoscute sub numele de manubriu, corp si proces xifoid. Aceste 3 piese se unesc prin intermediul a doua sincodroze – cea manubriosternala si sincondreoza xifosternala. Intre manubriu si corp, exista un punct, numit unghiul Louis, si este important, deoarece acesta serveste ca o referinta pentru a localiza articulatia celei de-a doua coaste. In plus, formeaza numeroase articulatii cu alte structuri osoase, serveste, de asemenea, ca punct de sosire pentru muschii gatului si pieptului, in special pentru sternocleidomastoid si pentru pectoralul major. In afara de cele de mai sus, descoperim ca acesta este principalul os protector al organelor vitale gasite in piept (inima si plamani).
Patologii care pot afecta sternul
Una dintre patologiile care pot afecta aceasta structura si care poate provoca simptome, cum ar fi durerea, este cunoscut sub numele de osteocondrita, costocondrita sau sindromul Tietze, in care functionalitatea articulatiei care se formeaza intre coaste si stern este modificata, din cauza unui proces inflamator in cartilajul articular. Toate acestea determina persoana sa simta durere in zona pieptului si, uneori, sa o confunde cu un atac de cord. In plus fata de patologia mentionata mai sus, exista, de asemenea, doua deformari care pot aparea si care provoaca dificultati de respiratie, acestea sunt Pectus excavatum si Pectus carinatum.
5% dintre pacientii cu boli cardiace congenitale pot avea anomalii sternale. Modificarile sternului provoaca deformari toracice care, in plus fata de impactul estetic negativ, pot limita capacitatea respiratorie. Exista doua tipuri de deformare sternala: Pectus excavatum si Pectus carinatum, prima fiind mult mai frecventa decat a doua.
Cauza acestor deformari pare sa fie legata de cresterea anormala a cartilajului care leaga sternul de coaste (dar motivul pentru care apare este necunoscut). Ele pot fi, de asemenea, secundare sternotomiei sau toracotomiei chirurgicale. In cele mai multe cazuri, modificarile sternale sunt usoare, nu progreseaza si ruleaza fara simptome sau complicatii. Numai intr-o minoritate de cazuri exista progresie spre forme mai severe, provocand simptome cum ar fi durerea toracica usoara si nespecifica, dispneea efortului sau o anumita intoleranta la exercitii fizice, raceli ale partii superioare si, in special la copii si adolescenti, complexe legate de imaginea corporala, ceea ce face persoanele sa devina introvertite. Durerea la nivelul osului este de obicei cauzata de probleme cu muschii si oasele din apropierea osului si nu de catre osul in sine. Unele dintre cele mai frecvente cauze ale durerii sternului si durerii substernale sunt:
Costocondrita
Leziuni ale claviculei
Leziuni ale articulatiei sternoclaviculare
Fractura de os
Reflux gastric
Tensiune musculara
Costocondrita
Este o inflamatie a cartilajului care leaga o coasta de os. Durerea cauzata de costocondrita poate semana cu un atac de cord sau alte afectiuni cardiace. Aceasta afectiune este uneori numita sindromul durerii peretelui toracic, sindromul costoesternal sau chondroinia costoesternala. Uneori, durerea este insotita de umflaturi (sindromul Tietze). Durerile asociate cu costocondrita, de obicei:
Apar pe partea stanga a sternului
Sunt ascutite, intense, generand o senzatie de presiune
Afecteaza mai mult de o coasta
Se poate extinde la brate si umeri
Se agraveaza la respiratie profunda, tuse, stranut sau cu orice miscare a peretelui toracic
Pectus excavatum
Este o afectiune mai mult sau mai putin severa a sternului si a cartilajului adiacent. Scolioza (coloana vertebrala curbata) este asociata la aproximativ 8% dintre pacientii cu aceasta deformare. Daca scaderea este severa, aceasta poate disloca sau comprima inima, limitand debitul cardiac. In general, limiteaza capacitatea respiratorie, generand toleranta la exercitii fizice. Cazurile usoare prezinta simptome usoare, cele severe pot provoca o adancitura in piept, care poate pune presiune pe plamani si inima, provocand:
Probleme de tolerare a exercitiilor fizice
Oboseala
Dureri in piept
Batai rapide ale inimii sau palpitatii
Tuse sau respiratie suieratoare
Pectus carinatum
Pectus carinatum este atunci cand coastele si sternul se dezvolta spre exterior si fac pieptul sa iasa in afara. Acest lucru confera pieptului un aspect asemanator păsărilor. Afectiunea este asimptomatica si, desi in cele mai severe cazuri nu exista simptomatologie la fel de evidenta ca in cazul Pectus excavatum, poate provoca dispnee, dureri toracice si tulburari psihologice derivate din imaginea corporala. Peretele toracic inconjoara si protejeaza inima si plamanii. Prin urmare, persoanele care au Pectus carinatum au urmatoarele simptome:
Respira mai greu, mai ales in timpul exercitiilor fizice
Batai accelerate ale inimii
Oboseala
Durere in piept
Unele persoane pot dezvolta astm sau pot avea infectii respiratorii.
Leziuni ale articulatiei sternoclaviculare
Articulatia sternoclaviculara conecteaza partea superioara a osului la clavicula. Leziunile la aceasta articulatie provoaca de obicei durere si disconfort la partea superioara a osului pieptului. Persoanele care au dureri la nivelul sternului din cauza unei leziuni a articulatiei sternoclaviculare prezinta adesea urmatoarele:
Durere moderata sau umflare in zona superioara a pieptului
Dificultate sau durere in miscarea umarului
Dislocarea articulatiei sternoclaviculare
Aceasta este o fractura rara si, datorita locatiei sale in raport cu vasele mari, este potential periculoasa din cauza rapiditatii cu care se poate complica. Simptomele includ durere in jurul zonei, iar in cazul in care vasele mari sunt implicate, apare moartea iminenta.
Fractura sternala
Este o fractura rara si, de obicei, rezulta din accidente in autovehicule sau din traume directe de mare impact in alte situatii. Manubriul este partea cea mai frecvent afectata a osului. Datorita conexiunii si proximitatii lor, coastele se pot fractura. Poate exista chiar si o implicare vitala a organelor. Ca o fractura in alte parti ale corpului, fracturile de os pot provoca durere. Persoanele care cred ca pot fracturi ale sternului ar trebui sa solicite imediat asistenta medicala, deoarece inima si plamanii pot fi, de asemenea, afectati. Simptomele unei fracturi ale sternului includ:
Durere atunci cand se inhaleaza sau tuseste
Inflamatie
Dificultati de respiratie
Ce trebuie sa stii despre dezvoltarea sistemului osos la copii
Sistemul osos se dezvolta pe parcursul copilariei, perioada extrem de importanta deoarece modul in care se petrece acest proces, pe langa faptul ca este ireversibil, influenteaza enorm intreaga viata, implicit din punctul de vedere al sanatatii. Dezvoltarea armonioasa si puternica a oaselor inca de acum poate preveni aparitia numeroaselor boli asociate cu inaintarea in varsta, de exemplu artrita sau osteoporoza, cea din urma fiind chiar considerata de cercetatorii in domeniu ca fiind o boala a copilariei cu manifestari tarzii, la maturitate.
In mod normal, un copil creste in inaltime cu aproximativ 6 cm pe an, insa acest proces este mai intens in primii ani de viata si se accentueaza, din nou, intre varsta de 9 ani si pubertate. La varsta de 15 ani, in mod normal scheletul osos trebuie sa fie finalizat in proportie de 90%. Ca aceste date sa fie valabile si procesul in sine sa se petreaca in mod corespunzator, cu alte cuvinte ca oasele sa se dezvolte sanatos si puternic, este nevoie de un aport exterior.
Pe langa factorii genetici care intervin in densitatea osoasa, parintii trebuie sa le asigure copiilor o alimentatie echilibrata si un stil de viata sanatos. In plus, trebuie sa tinem cont ca cei mici sunt mult mai expusi riscului de fracturare, in primul rand pe terenul de joaca unde activitatile intense pot provoca accidentari, si in al doilea rand, pentru ca osul nu este ajuns la maturitate si o simpla cazatura poate avea urmari nefaste.
