Recuperare dupa AVC la domiciliu: sfaturi si recomandari utile
Un accident vascular cerebral (AVC) reprezinta, fara indoiala, un moment dificil in viata pacientilor afectati, insa, cu o ingrijire corespunzatoare, acestia se pot recupera complet sau partial, in functie de severitatea accidentului vascular, precum si de starea generala a fiecarui pacient. Recuperarea dupa AVC la domiciliu a devenit tot mai populara in ultimii ani, intrucat ofera numeroase beneficii. Citeste mai departe pentru a afla care sunt etapele recuperarii, cum are loc reabilitarea fizica si cognitiva, dar si cum pot fi gestionate complicatiile.
- Ce inseamna recuperarea dupa AVC la domiciliu?
- Simptome cu o luna inainte de AVC
- Ce nu ai voie sa faci dupa un AVC
- Cat mai traiesti dupa un AVC
- Etapele recuperarii post AVC
- Metode de recuperare fizica la domiciliu
- Recuperarea functiilor cognitive si a vorbirii
- Gestionarea complicatiilor si simptomelor post AVC la domiciliu
- AVC plan de ingrijire - crearea unui plan personalizat de recuperare la domiciliu
Ce inseamna recuperarea dupa AVC la domiciliu?
Recuperarea dupa AVC la domiciliu reprezinta o alternativa la recuperarea in centre specializate sau statiuni recuperare AVC, adesea preferata in randul pacientilor, deoarece le ofera acestora posibilitatea de a-si relua treptat activitatile cotidiene, in confortul propriei case. Aceasta abordare presupune un plan de ingrijire bine pus la punct, adaptat nevoilor fiecarei persoane care a suferit un accident vascular cerebral si necesita o colaborare stransa intre pacient, familie si o echipa multidisciplinara de profesionisti din domeniul medical.
![[2025] [MAR] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
- Unul dintre pilonii centrali ai recuperarii la domiciliu il reprezinta reabilitarea fizica. Aceasta vizeaza restabilirea mobilitatii, a fortei, a echilibrului si a coordonarii, elemente esentiale pentru independenta pacientului;
- Pe langa reabilitarea fizica, recuperarea cognitiva este un alt aspect extrem de important. Un AVC poate afecta memoria, atentia, precum si capacitatea de concentrare si de rezolvare a problemelor. Cu ajutorul unor exercitii specifice, al jocurilor de memorie, al puzzle-urilor si al altor activitati stimulative, pacientul isi poate antrena creierul si isi poate imbunatati functiile cognitive. De asemenea, recuperarea vorbirii dupa AVC este necesara in multe dintre cazuri, logopedia la domiciliu fiind un ajutor de nadejde pentru reinvatarea abilitatilor de comunicare, intr-un mediu familiar si confortabil;
- Sprijinul emotional reprezinta o componenta la fel de importanta. Un AVC poate avea un puternic impact asupra starii psihice a pacientului si poate genera sentimente de frustrare, anxietate sau depresie. Prezenta familiei si a celor dragi, alaturi de consilierea psihologica, daca este necesara, pot ajuta la depasirea acestor provocari;
- Recuperarea la domiciliu dupa un AVC poate presupune si modificarea locuintei, pentru a o adapta la noile nevoi ale pacientului. Spre exemplu, instalarea unor bare de sprijin in baie sau indepartarea obstacolelor din calea pacientului sunt doar doua dintre masurile care fac diferenta, in ceea ce priveste siguranta si independenta acestuia.
Exista mai multe avantaje ale recuperarii la domiciliu. In primul rand, pacientul beneficiaza de confortul si familiaritatea propriului camin, ceea ce poate avea un impact pozitiv asupra starii sale psihice si, implicit, asupra procesului de recuperare. In al doilea rand, planul de recuperare poate fi personalizat in detaliu, tinand cont de ritmul si capacitatea de a tine pasul ale pacientului.
Atunci cand recunosti rapid manifestarile unui AVC poti interveni in timp util. Afla mai multe despre semnele unui episod de tip AVC in articolul - Tu stii sa recunosti un episod de tip AVC?
Simptome cu o luna inainte de AVC
Recunoasterea semnalelor de alarma timpurii ale unui accident vascular cerebral poate fi de un real ajutor, pentru interventia rapida si pentru prevenirea sau minimizarea potentialelor complicatii. Desi, de cele mai multe ori, un AVC se manifesta brusc, exista anumite simptome care pot aparea cu cateva saptamani sau chiar cu o luna inainte de evenimentul propriu-zis. Aceste semne prevestitoare pot fi subtile, insa identificarea lor poate face diferenta dintre o recuperare completa si una incompleta:
- amorteala sau slabiciunea brusca, in special pe o singura parte a corpului, reprezinta unul dintre cele mai frecvente simptome premergatoare unui AVC. Aceasta poate afecta fata, bratul sau piciorul si poate fi insotita de o senzatie de furnicaturi sau de pierderea controlului asupra membrelor afectate;
- confuzia brusca reprezinta un alt semnal de alarma important. Pacientul poate avea dificultati in a-si gasi cuvintele, in a intelege ce i se spune sau in a formula propozitii coerente. Pot aparea probleme de memorie, dezorientare spatio-temporala sau dificultati in a se concentra asupra unei sarcini;
- tulburarile de vedere pot fi, de asemenea, un indicator al unui AVC iminent. Vederea incetosata ori dubla sau pierderea temporara a vederii la unul sau ambii ochi, in special daca este insotita de alte simptome, necesita atentie medicala de urgenta;
- dificultatile de mers, ametelile si pierderea echilibrului reprezinta alte manifestari ce nu trebuie ignorate. Pacientul se poate clatina sau poate avea dificultati in a-si mentine echilibrul, chiar si in repaus. Aceste simptome pot fi insotite de ameteli dupa AVC ischemic, greata sau varsaturi;
- durerile de cap severe si bruste, fara o cauza aparenta, reprezinta un semnal de alarma major. Acestea pot fi diferite de durerile de cap obisnuite, fiind descrise adesea ca fiind extrem de agresive.
Este extrem de important sa actionezi rapid daca observi oricare dintre aceste simptome la tine sau la cineva apropiat. Chiar daca simptomele dispar rapid, ele pot indica un atac ischemic tranzitoriu (AIT), o forma de accident vascular care precede, adesea, un AVC major. In cazul unui AIT, simptomele dureaza, de obicei, mai putin de 24 de ore, dar este important sa soliciti asistenta medicala imediata.
Esti curios sa afli mai multe despre semnele si simptomele unui AVC si factorii de risc ale acestuia? Citeste articolul Tu cat de multe stii despre AVC si factorii de risc? si descopera informatii care te vor ajuta sa protejezi sanatatea ta si a celor dragi.
Ce nu ai voie sa faci dupa un AVC
Dupa supravietuirea unui accident vascular cerebral, schimbarea stilului de viata intr-unul sanatos devine, mai degraba, o necesitate, decat o recomandare. Anumite comportamente si obiceiuri pot creste semnificativ riscul unui nou AVC si pot incetini procesul de recuperare. Prin urmare, este important sa cunosti care sunt activitatile si obiceiurile pe care trebuie sa le eviti, pentru a-ti proteja sanatatea si a-ti creste sansele de recuperare:
- fumatul - fumul de tigara contine substante chimice care pot conduce la deteriorarea vaselor de sange, la cresterea tensiunii arteriale si la formarea cheagurilor de sange, factori care influenteaza in mod direct riscul de AVC;
- consumul excesiv de alcool - alcoolul poate creste tensiunea arteriala, poate afecta ritmul cardiac si poate interactiona cu medicamentele prescrise in mod obisnuit dupa un AVC;
- alimentatia nesanatoasa - o dieta bogata in grasimi saturate, colesterol, sare si zahar poate duce la cresterea in greutate, hipertensiune arteriala si diabet, factori care afecteaza starea vaselor de sange si incetinesc recuperarea dupa AVC;
- sedentarismul - lipsa activitatii fizice poate conduce la slabirea musculaturii, la scaderea mobilitatii si la cresterea riscului de formare a cheagurilor de sange;
- stresul cronic - poate avea un impact negativ asupra sanatatii cardiovasculare, intrucat poate creste tensiunea arteriala si poate afecta ritmul cardiac;
- nerespectarea tratamentului medicamentos prescris de medic este o greseala majora, care poate avea consecinte grave. Medicamentele pentru controlul tensiunii arteriale, al colesterolului sau pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange sunt deosebit de importante pentru prevenirea unui nou AVC.
Pentru a sustine sanatatea cardiovasculara si recuperarea dupa AVC, descopera gama noastra de suplimente Omega-3. Acizii grasi Omega-3 ofera beneficii dovedite stiintific pentru inima si creier, astfel ca pot contribui la o recuperare mai rapida si mai eficienta.
Cat mai traiesti dupa un AVC
Intrebarea „cat mai traiesti dupa un AVC?” este una fireasca pentru pacientii afectati, precum si pentru familiile lor. Raspunsul, insa, nu este unul simplu si depinde de o multitudine de factori strans legati intre ei. Este important de retinut, in primul rand, ca un AVC nu este o boala incurabila, iar speranta de viata poate varia semnificativ de la o persoana la alta. Iata care sunt cei mai importanti factori care influenteaza prognosticul, pentru un pacient cu AVC:
- severitatea accidentului vascular cerebral - un AVC minor, care afecteaza o zona mica a creierului, va avea, in general, un prognostic mai bun decat un AVC major, care afecteaza o zona extinsa si anumite functii cerebrale esentiale. Cu cat interventia medicala este mai rapida si mai eficienta, cu atat cresc sansele de a limita daunele cerebrale si de a imbunatati sansele de recuperare;
- varsta pacientului la momentul producerii AVC-ului - in general, persoanele mai tinere au o capacitate mai mare de recuperare si o speranta de viata mai lunga, comparativ cu persoanele in varsta. Cu toate acestea, si varstnicii pot trai multi ani dupa un AVC, mai ales daca adopta un stil de viata sanatos;
- starea generala de sanatate a pacientului inainte de AVC - existenta unor afectiuni cronice, precum hipertensiunea arteriala, diabetul, bolile cardiace sau obezitatea pot influenta negativ prognosticul. De aceea, este necesar un control riguros al acestor afectiuni dupa AVC, pentru a reduce riscul de complicatii;
- calitatea ingrijirii medicale si a recuperarii - accesul la tratamente medicale de urgenta, la terapii de recuperare (kinetoterapie, terapie ocupationala, logopedie) si la sprijin psihologic contribuie la o recuperare mai rapida si mai completa, astfel ca pacientul are sanse mai mari de supravietuire si de recuperare completa, pe termen lung;
- stilul de viata adoptat dupa AVC - renuntarea la fumat, adoptarea unei alimentatii sanatoase, mentinerea unei greutati corporale optime, activitatea fizica regulata, precum si tinerea sub control a stresului reprezinta elemente-cheie care pot prelungi viata pacientului si pot imbunatati semnificativ starea generala a acestuia.
Etapele recuperarii post AVC
Dupa accidentul vascular cerebral recuperarea este un proces complex si dinamic, care se desfasoara in etape, pe parcursul mai multor luni sau chiar ani. Fiecare etapa are propriile particularitati, iar abordarea terapeutica este stabilita in functie de nevoile pacientului, in fiecare faza a recuperarii.
1. Etapa acuta (primele zile dupa AVC)
Aceasta este faza imediat urmatoare producerii accidentului vascular cerebral, cand pacientul se afla in spital, sub supraveghere medicala. Obiectivul principal in aceasta etapa este stabilizarea functiilor vitale ale pacientului si prevenirea aparitiei unor complicatii imediate, precum pneumonia, infectiile urinare sau escarele.
In perioada critica dupa AVC, interventia medicala rapida, prin administrarea de medicamente trombolitice (daca este cazul) sau prin alte terapii de reperfuzare (restabilire a fluxului sanguin), ajuta la limitarea extinderii leziunilor cerebrale. Tot in aceasta faza, se realizeaza investigatii amanuntite, pentru a fi depistata cauza AVC-ului si pentru a se stabili un plan de tratament corespunzator, pentru prevenirea recidivei.
2. Etapa subacuta (incepand de la 2 saptamani de la debut)
Aceasta etapa este caracterizata de inceperea reabilitarii. Pacientul poate fi transferat intr-un centru de recuperare dupa AVC ischemic ori hemoragic sau poate continua recuperarea la domiciliu, in functie de severitatea AVC-ului si de recomandarile medicului.
Abordarea terapeutica este multidisciplinara si necesita, de cele mai multe ori, aportul kinetoterapeutilor, al terapeutilor ocupationali si al logopezilor. Kinetoterapia se concentreaza pe restabilirea mobilitatii, a fortei musculare si a echilibrului, prin exercitii recuperare AVC corespunzatoare.
Terapia ocupationala ajuta pacientul sa-si redobandeasca abilitatile necesare pentru activitatile zilnice (de exemplu, imbracatul, spalatul sau gatitul). Logopedia intervine in cazul tulburarilor de vorbire si de deglutitie si contribuie la imbunatatirea comunicarii si la reluarea alimentatiei orale in conditii de siguranta.
3. Etapa cronica (dupa 3 luni)
Aceasta faza se intinde pe o perioada indelungata, uneori, pe tot parcursul vietii pacientului. Desi ritmul de recuperare poate incetini, in comparatie cu etapa subacuta, pacientul inca mai poate face progrese notabile. Obiectivele principale in aceasta etapa sunt mentinerea reusitelor obtinute anterior, precum si imbunatatirea continua a calitatii vietii. Recuperarea dupa AVC la domiciliu devine o componenta de baza a procesului, intrucat pacientul continua exercitiile si terapiile invatate in etapele precedente.
Adaptarea locuintei la nevoile pacientului, sprijinul emotional din partea apropiatilor si reintegrarea sociala sunt deosebit de importante in aceasta faza. De exemplu, in caz de recuperare dupa AVC ischemic stanga, poate fi necesar sa se faca o serie de modificari, pentru a compensa deficitele motorii sau de limbaj.
Metode de recuperare fizica la domiciliu
Recuperarea fizica joaca un rol de baza in procesul de reabilitare dupa un AVC, iar domiciliul poate deveni un spatiu optim pentru desfasurarea acesteia. Cu ajutorul unor exercitii si terapii specifice, pacientii isi pot recastiga mobilitatea, forta si independenta, totul in confortul propriei case. Desigur, este important ca aceste activitati sa fie efectuate sub indrumarea unui kinetoterapeut, mai ales in primele etape ale recuperarii.
- Unul dintre cele mai importante aspecte ale recuperarii fizice la domiciliu il reprezinta exercitiile de intindere (stretching). Acestea contribuie la imbunatatirea flexibilitatii, la cresterea amplitudinii de miscare la nivelul articulatiilor si la prevenirea contracturilor musculare, care pot aparea ca urmare a imobilizarii prelungite. Intinderile trebuie efectuate lent si controlat, fara a forta limitele corpului si pot fi adaptate in functie de capacitatea fiecarui pacient in parte;
- Exercitiile de intarire musculara sunt, de asemenea, extrem de importante pentru recuperarea post AVC. Acestea pot fi realizate folosind propria greutate corporala, benzi elastice de rezistenta sau greutati usoare. Scopul este de a creste forta musculara in zonele afectate de AVC, de a imbunatati stabilitatea si de a facilita desfasurarea activitatilor zilnice. Se pune un accent deosebit pe exercitii de recuperare mana dupa AVC, prin exercitii care vizeaza redobandirea dexteritatii si a controlului motor fin;
- Exercitiile de echilibru reprezinta o alta componenta esentiala a recuperarii fizice la domiciliu. Un accident vascular poate afecta centrul echilibrului de la nivel cerebral, astfel ca poate creste riscul de cadere.
Kinetoterapia la domiciliu prezinta avantajul unui program personalizat de recuperare, adaptat nevoilor si ritmului fiecarui pacient. Specialistul in kinetoterapie poate elabora un set de exercitii specifice, poate monitoriza progresul pacientului si poate ajusta planul de recuperare, pe parcurs.
Pentru o recuperare fizica rapida si confortabila, iti recomandam sa explorezi gama noastra de dispozitive medicale, de la dispozitive de asistenta la mers pana la echipamente pentru exercitiile fizice.
Recuperarea functiilor cognitive si a vorbirii
Un accident vascular cerebral nu afecteaza doar mobilitatea si functiile fizice, ci poate avea un impact puternic si asupra functiilor cognitive si a vorbirii. Recuperarea functiilor cognitive si recuperarea vorbirii sunt, asadar, componente esentiale ale procesului de reabilitare, intrucat contribuie la redobandirea independentei si la imbunatatirea calitatii vietii pacientului.
Recuperarea cognitiva
Aceasta se concentreaza pe restabilirea abilitatilor mentale care pot fi afectate de un AVC, precum memoria, atentia, concentrarea, gandirea abstracta, respectiv capacitatea de a rezolva probleme. Un prim pas in acest proces este evaluarea neuropsihologica, realizata de un specialist, care va putea sa identifice zonele cognitive afectate si sa stabileasca un plan terapeutic corespunzator.
Exista o varietate de metode si exercitii care pot fi utilizate pentru stimularea cognitiva la domiciliu. Jocurile de memorie, precum cele de carti sau aplicatiile dedicate pe telefon sau tableta, pot fi o modalitate placuta si eficienta de a antrena memoria pe termen scurt si lung. Rezolvarea de puzzle-uri, sudoku sau cuvinte incrucisate contribuie la imbunatatirea atentiei, a concentrarii si a abilitatilor de planificare si organizare. De asemenea, cititul este o alta activitate benefica, deoarece stimuleaza atat memoria, cat si capacitatea de intelegere si de exprimare.
Recuperarea vorbirii
In cazul in care accidentul vascular a afectat centrii vorbirii din creier, pacientul se poate confrunta cu dificultati de exprimare (afazie), de intelegere a limbajului sau cu tulburari de articulare a cuvintelor (dizartrie). O recuperare vorbire dupa AVC se realizeaza cu ajutorul logopedului, care elaboreaza un program de exercitii, adaptate tipului si severitatii tulburarii de limbaj.
Logopedia la domiciliu poate presupune exercitii de articulare a sunetelor, de denumire a obiectelor, de formulare a propozitiilor si de intelegere a instructiunilor verbale. Repetitia si perseverenta sunt extrem de importante in acest proces.
Implicarea familiei este cruciala in recuperarea cognitiva si a vorbirii. Cei apropiati pot stimula pacientul prin conversatii frecvente, prin implicarea acestuia in discutii si in luarea deciziilor, prin citirea impreuna a unor carti sau articole, dar si prin jocuri interactive.
Este dificil de apreciat cat timp dureaza recuperarea dupa AVC. Totusi, recuperarea cognitiva si a vorbirii reprezinta un proces de durata, care necesita rabdare si perseverenta.
Gestionarea complicatiilor si simptomelor post AVC la domiciliu
Un accident vascular cerebral poate lasa in urma o serie de complicatii si simptome care necesita o gestionare atenta si constanta, mai ales in contextul recuperarii la domiciliu. Monitorizarea acestor aspecte si interventia prompta, atunci cand este cazul, sunt importante pentru prevenirea agravarii starii pacientului si pentru a-i asigura o calitate cat mai buna a vietii.
- Durerea este una dintre cele mai frecvente complicatii post AVC. Aceasta poate avea diverse cauze, de la dureri articulare si musculare, cauzate de lipsa mobilitatii, pana la dureri neuropate, generate de afectarea sistemului nervos. Gestionarea durerii se poate face prin administrarea de medicamente analgezice, prescrise de catre medic, dar si prin terapii precum fizioterapia, masajul terapeutic sau acupunctura;
- Spasticitatea reprezinta o alta complicatie frecventa, manifestata prin contractii musculare involuntare, rigiditate si dificultati de miscare. Aceasta poate fi ameliorata prin exercitii de stretching, prin administrarea de relaxante musculare sau, in unele cazuri, prin injectii cu toxina botulinica;
- Tulburarile de somn sunt frecvente dupa un AVC. Insomniile sau, din contra, somnolenta excesiva pe timpul zilei pot afecta ritmul de viata. Medicul poate recomanda, in functie de caz, fie stabilirea unui program regulat de somn, fie administrarea unor medicamente care sa ajute la reglarea acestuia;
- Depresia si anxietatea sunt tulburari emotionale care apar frecvent dupa un AVC. Impactul bolii asupra vietii pacientului, limitarile fizice si cognitive, precum si teama de un nou AVC pot contribui la aparitia acestor stari. Sprijinul emotional din partea familiei si a prietenilor este esential, dar la fel de importanta este si consilierea psihologica sau psihoterapia. In unele cazuri, medicul poate recomanda tratament medicamentos cu antidepresive sau anxiolitice;
- Oboseala excesiva este un simptom frecvent raportat de persoanele care au suferit un AVC. Aceasta poate fi provocata de efortul crescut necesar pentru indeplinirea activitatilor zilnice, de tulburarile de somn sau de depresie. Este important ca pacientul sa-si dozeze efortul, sa alterneze perioadele de activitate cu cele de odihna si sa aiba un somn de calitate;
- Ametelile dupa AVC ischemic pot aparea ca urmare a afectarii centrului de echilibru din creier sau a sistemului vestibular. Acestea pot fi tinute sub control prin medicatie specifica, dar si prin exercitii de reeducare vestibulara, efectuate sub indrumarea unui kinetoterapeut;
- Dificultatile de inghitire (disfagia) pot aparea dupa un AVC si pot creste riscul de aspiratie (patrunderea alimentelor in caile respiratorii). Un logoped poate recomanda tehnici speciale de inghitire, modificarea consistentei alimentelor si a lichidelor, precum si exercitii pentru intarirea musculaturii implicate in deglutitie.
Pentru a gestiona eficient aceste complicatii este necesar sa existe o buna comunicare intre pacient, familie si echipa medicala. Monitorizarea regulata a starii pacientului, respectarea tratamentului prescris si adaptarea mediului de acasa la nevoile acestuia sunt masuri care contribuie la prevenirea agravarii simptomelor si la imbunatatirea calitatii vietii dupa un AVC.
Mentinerea tensiunii arteriale in limite normale este esentiala dupa un AVC. Descopera gama noastra de suplimente si vitamine pentru tensiunea arteriala si alege solutii naturale si eficiente pentru a sustine sanatatea cardiovasculara in procesul de recuperare AVC. Iti oferim produse testate si de incredere, pentru sanatatea ta!
AVC plan de ingrijire - crearea unui plan personalizat de recuperare la domiciliu
Un plan de ingrijire bine structurat si personalizat este cheia succesului in recuperarea dupa AVC la domiciliu. Tratamentul pentru recuperare post AVC trebuie sa fie adaptat nevoilor pacientului, tinand cont de severitatea accidentului vascular cerebral, de deficientele fizice si cognitive prezente, precum si de resursele disponibile in mediul familial si comunitar.
Elaborarea unui plan eficient de recuperare la domiciliu incepe cu o evaluare completa a starii pacientului, realizata de o echipa multidisciplinara. Aceasta poate include medicul neurolog, medicul specialist in recuperare medicala, kinetoterapeutul, terapeutul ocupational, logopedul, psihologul si, dupa caz, medicul psihiatru.
Stabilirea obiectivelor este un pas important in crearea planului de ingrijire. De exemplu, un obiectiv pe termen scurt ar putea fi ca pacientul sa reuseasca sa se ridice singur din pat in decurs de o saptamana, in timp ce un obiectiv pe termen lung ar putea fi ca acesta sa se deplaseze independent prin casa in decurs de trei luni. De asemenea, in functie de obiective, medicul va alege si schema potrivita de tratament dupa AVC.
- Planul de recuperare trebuie sa includa tipurile de terapii necesare (kinetoterapie, terapie ocupationala, logopedie, consiliere psihologica), frecventa si durata sedintelor, precum si exercitiile pe care pacientul le poate face singur sau cu ajutorul familiei intre sedintele de terapie. Spre exemplu, un plan de kinetoterapie la domiciliu poate include exercitii de mobilitate, de intarire musculara, de echilibru si de coordonare, adaptate capacitatii pacientului;
- Adaptarea locuintei la nevoile pacientului este un alt aspect important al planului de ingrijire. Aceasta poate presupune instalarea unor bare de sprijin in baie si pe holuri, eliminarea covoarelor sau a altor obstacole care ar putea impiedica deplasarea pacientului, asigurarea unei iluminari adecvate si, eventual, instalarea unui scaun special pentru dus;
- Implicarea familiei este cruciala pentru succesul recuperarii la domiciliu. Membrii familiei vor trebui sa fie instruiti cu privire la modul in care pot sprijini pacientul in efectuarea exercitiilor, in administrarea medicamentelor si in desfasurarea activitatilor zilnice;
- Monitorizarea progresului se face prin evaluari periodice, realizate de catre specialistii din echipa multidisciplinara. In functie de evolutia pacientului, planul de recuperare poate fi ajustat, prin modificarea tipurilor de exercitii, a frecventei terapiilor sau prin stabilirea unor noi obiective.
Un plan personalizat de recuperare dupa AVC la domiciliu, elaborat si implementat corect, poate face diferenta dintre o recuperare de succes si una mai putin eficienta. Atunci cand pacientul, familia si echipa medicala se implica activ, tratamentul poate conduce la o viata cat mai independenta si mai satisfacatoare dupa un AVC.
Recuperarea dupa AVC la domiciliu este un parcurs plin de provocari. Cu toate acestea, fiecare progres, oricat de mic, poate fi considerat o victorie. Cu ajutorul terapiilor de reabilitare, al sprijinului emotional si al modificarii mediului de acasa, pacientii care au suferit un AVC pot face progrese semnificative.
-
Lyprinol Advanced complex lipidic marin, 60 capsulePret 122,31 RON Pret vechi 135,90 RON
Bibliografie:
- Walls RM, et al., eds. Stroke. In: Rosen's Emergency Medicine: Concepts and Clinical Practice. 10th ed. Elsevier; 2023. https://www.clinicalkey.com Accessed Sept. 13, 2023;
- Ferri FF. Ferri's Clinical Advisor 2024. Elsevier; 2024. https://www.clinicalkey.com Accessed Sept. 13, 2023;
- Patients and caregivers. National Institute of Neurological Disorders and Stroke. https://www.ninds.nih.gov/health-information/public-education/know-stroke/patients-and-caregivers Accessed Sept. 13, 2023;
- Stroke. National Heart, Lung, and Blood Institute. https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/stroke Accessed Sept. 13, 2023;
- Oliveira-Filho J, et al. Initial assessment and management of acute stroke. https://www.uptodate.com/contents/search Accessed Sept. 13, 2023;
- About stroke. Centers for Disease Control and Prevention. https://www.cdc.gov/stroke/healthy_living.htm. Accessed Sept. 13, 2023;
Sursa foto: shutterstock.com
