Artralgia: ce este, de ce apare, cum se trateaza

Durerea articulara, cunoscuta si sub numele de artralgie, provine adesea din structuri externe, cum ar fi muschii, tendoanele sau ligamentele. Aceasta manifestare este in principal un simptom, nu o boala ca atare, deoarece cauza durerii este intr-adevar o boala. Acest tip de durere este un simptom destul de comun, ceea ce face ca un numar mare de persoane sa se confrunte cu astfel de dureri, ce pot aparea la genunchi, umeri, coate, glezne, incheieturi.  Afectiunea poate perturba calitatea vietii, motiv pentru care este nevoie de un consult medical de specialitate. Dupa efectuarea acestuia si pe baza rezultatelor investigatiilor, medicul poate determina un tratament eficient in inlaturarea simptomelor.

De ce apar durerile articulare?

In cele mai multe cazuri, cauza durerii este artrita, insa cu toate acestea, poate fi legata de diverse boli. Indiferent de cauza, durerea poate fi foarte neplacuta, impiedicand persoanele afectate sa isi desfasoare activitatile zilnice. Unii factori care pot provoca dureri articulare sunt:

Boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoida si lupus
Bursita
Infectii
Leziuni, cum ar fi o fractura
Osteoartrita
Osteomielita (infectia osului)
Artrita septica (infectie articulara)
Tendinita
Suprasolicitare sau supraincarcare neobisnuita, inclusiv intindere musculara sau entorse
Fibromialgie
Polimialgia reumatica
Schimbarile climatice

Cauzele mai putin frecvente ale artritei poliarticulare acute includ boala Lyme (care poate afecta, de asemenea, o singura articulatie), gonoreea si infectiile streptococice bacteriene, artrita reactiva (artrita care se dezvolta dupa o infectie a tractului digestiv sau a tractului urinar) si guta. Bursita si tendinita sunt de obicei rezultatul traumei si, de obicei, afecteaza doar o singura articulatie. Cu toate acestea, unele boli pot provoca bursita sau tendinita in mai multe articulatii.

Factori de risc

Anumite categorii populationale prezinta un risc mai mare de aparitie a durerilor articulare, insa si alte conditii cauzeaza aceasta manifestareꓽ

Varsta (persoanele care au peste 40 de ani sunt mai predispuse)
Greutatea (tesutul adipos exercita presiune pe articulatii)
Predispozitia genetica (daca un membru al familiei se confrunta cu dureri articulare, persoanele inrudite cu acesta au predispozitie in a le manifesta)
Traumatismele anterioare
Stilul de viata (daca stilul de viata implica multa activitate fizica, pot aparea dureri articulare)
Profesia sau hobby-urile (de exemplu, sportivii prezinta un risc mai mare de a dezvolta dureri articulare)

Simptomele care dau semne de artralgie

Durerea articulara afecteaza diferite zone ale corpului, cum ar fi genunchii, degetele, incheieturile, umerii. Simptomele asociate cu aceasta includ, de obicei, rigiditate, durere la atingere si chiar inflamatie. Durerea articulara poate fi insotita de inflamatia uneia sau mai multor articulatii si apare in moduri diferite. Un bun exemplu ar fi osteoartrita, in care cartilajul articulatiei - tesutul care protejeaza articulatia - se deterioreaza, iar capacitatea de regenerare a cartilajului este limitata, astfel incat exista o pierdere progresiva a cartilajului in timp.

Odata ce cartilajul sufera deteriorari, oasele se freaca unele de altele, prin urmare, apare durerea, inflamatia si chiar umflaturi osoase in articulatie, ceea ce conduce la o mobilitate scazuta si implicit la dificultate atunci cand se face o miscare. Durerea articulara poate aparea brusc sau se poate dezvolta progresiv si se poate agrava in timp. Unele simptome comune ale durerii articulare sunt:

Senzatie de arsura
Mancarime
Amorteala
Durere
Roseata
Aparitia umflaturilor
Dificultati in efectuarea miscarilor
Mobilitate redusa
Furnicaturi

La randul sau, pacientul care sufera de dureri articulare trebuie sa mearga imediat la specialist, in cazul in care sufera si alte simptome, deoarece durerea articulara poate ascunde o afectiune grava. Manifestarile insotite de durerea articulara pot include:

Sangerare
Osul iese din piele
Febra, care nu este asociata cu o alta cauza
Durere severa in articulatii
Dezvoltarea deformarii articulatiilor

Diagnostic pentru artralgie

In cazul in care pacientul prezinta si alte simptome cum ar fi durere in gat, oboseala extrema, disconfort, inflamatie, pacientul trebuie sa se prezinte la medic, in vederea atenuarii simptomelor. Starea de sanatate a persoanei afectate va fi evaluata printr-un examen fizic complet. Unele teste care pot fi efectuate sunt:

Analiza lichidului sinovial
Test de sange
Rata de sedimentare globulara si nivelurile proteice
Radiografii
Biopsii cutanate
Test de urina
Scanari CT sau RMN

Tratament pentru durerile articulare

Tratamentul trateaza tulburarea care provoaca durere in articulatii. De exemplu, un pacient cu lupus are nevoie de un medicament care inhiba sistemul imunitar, in timp ce unul cu o infectie articulara poate avea nevoie de antibiotice. In general, tratamentul prescris pacientilor care au dureri articulare poate include:

Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
Injectii de medicamente cu corticosteroizi direct in articulatie
Antibiotice si drenaj chirurgical frecvent in caz de infectie (de obicei necesita spitalizare)
Terapie fizica - electroterapie
Kinetoterapia poate, de asemenea, ajuta
Prescrierea de glucocorticoizi – au rol antiinflamator

Pentru ca medicul sa conceapa un plan de tratament cat mai eficient in ameliorarea simptomatologiei, acesta va tine cont de simptome si de rezultatele testelor de sange. Odata ce tratamentul a inceput, pacientii ar trebui sa efectueze controale frecvente. Medicii pot avea nevoie sa testeze si sa ajusteze diferite medicamente sau combinatii ale acestora pentru a determina care este cel mai bun pentru fiecare persoana. 

Tratamentul trebuie continuat pe termen lung pentru a mentine durerile articulare sub control. Unele persoane au simptome ce persista chiar pe parcursul mai multor ani sau chiar de-a lungul vietii, in special la cei care sunt afectati de schimbarile climatice. Uneori, exista posibilitatea ca dupa luni de simptome usoare, durerile articulare sa se inrautateasca din nou. De aceea este important sa existe si educarea pacientului, cu privire la diminuarea sau inlaturarea anumitor obiceiuri zilnice ce pot spori intensitatea si frecventa durerilor.

De ce schimbarile meteo si diferentele de presiune si temperatura influenteaza sanatatea articulatiilor?

Frigul produce vasoconstrictie, care determina o scadere a fluxului sanguin catre muschi, ceea ce ii poate determina sa isi piarda elasticitatea, iar deoarece tendoanele si ligamentele sunt stranse, articulatia devine mai rigida, cauzand disconfort. Pe de alta parte, presiunea atmosferica scade, mai frecvent toamna si iarna, provocand presiune la nivelul articulatiilor, facand modificari ale baroreceptorilor sau receptorilor de presiune care, la randul lor, influenteaza receptorii de durere, care sunt incurajati sa elibereze substante proinflamatorii. In cele din urma, un alt factor important este starea fluidului sinovial. Lichidul sinovial este un lichid vascos, transparent, care se afla intre articulatii si le hraneste. Datorita acestui fapt, actioneaza ca un amortizor, prevenind frecarea si deteriorarea articulatiei. Frigul poate provoca ca acest element sa isi piarda fluiditatea si astfel sa nu isi indeplineasca corect functiile. 

Reumatismul se poate trata? Legatura dintre reumatism si artralgie

Pentru reumatism se recomanda atat tratament alopat intern cat si extern (medicamente, tratament pe baza de plante, medicamente uz extern), fizioterapie, exercitii fizice si dieta.

Utilizarea terapeutica a agentilor naturali ca apa (cure termale, balneoterapie), namolul (fangoterapie), unele uleiuri minerale ca parafina (parafinoterapie), sau stimularea electrica (curenti continui sau discontinui de joasa sau inalta frecventa, diatermie, ionizare, ultrasunete) au un impact pozitiv cand vine vorba de reumatism.

Termoterapia este si ea inclusa in categoria procedurilor de fizioterapie si presupune utilizarea gamei de raze infrarosii, de raze ultraviolete, aplicarea in zonele afectate de pachete calde sau reci, baile calde, dusurile terapeutice si sauna.

In plus, un stil de viata sanatos, fara abuz de cafea, tutun, alcool, cu miscare constanta au rolul de a mentine mobilitatea articulara. De asemenea o dieta adecvata poate ameliora simtomatologia din bolile reumatismale datorita unor fitonutrienti prezenti in fructe, legume, seminte sau produse din peste. Fructele si vegetalele aduc corpului foarte multi antioxidanti, care duc la o buna functionare a sistemului imunitar. Vitaminele A, C si complexul B ajuta la diminuarea simptomelor de artrita reumatoida.

Bibliografie:

DeVita VT Jr, et al., eds. Metastatic cancer to the bone. In: DeVita, Hellman, and Rosenberg's Cancer: Principles & Practice of Oncology. 11th ed. Wolters Kluwer; 2019;
Yu HM, et al. Epidemiology, clinical presentation, and diagnosis, and management of bone metastasis in adults. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed March 1, 2020;
Jameson JL, et al., eds. Soft tissue and bone sarcomas and bone metastases. Harrison's Principles of Internal Medicine. 20th ed. The McGraw-Hill Companies; 2018;
Niederhuber JE, et al., eds. Bone metastases. In: Abeloff's Clinical Oncology. 6th ed. Elsevier; 2020;