Eructatia: De ce apare, preventie, cand trebuie sa mergem la medic

Eructatia nu este altceva decat o eliminare zgomotoasa, pe gura, a gazelor continute in stomac. Suptul sugarilor se incheie normal cu o eructatie, cu eliminarea unei mici cantitati de lapte (regurgitare). Aceasta eructatie este provocata de deglutitia bulelor de aer in timpul suptului. Trebuie ca la sfarsitul fiecarei mese, copilul sa fie tinut vertical si sa fie asteptata aceasta eructate inainte de a reculca copilul, cu scopul de a evita o eventuala ruta falsa. Altfel spus, este perfect normal procesul de eructatie atat la bebelusi cat si la copii si adulti pentru ca el presupune eliminarea de aer prin cavitatea bucala, aer venit din stomac. Nevoia de a ragai apare mai ales dupa masa sau dupa ce ai baut rapid un anumit lichid bogat in CO2 (suc carbogazos, apa minerala, bere sau alte lichide fermentate) si ai inghitit si aer fara sa vrei.

De ce apare eructatia

Stomacul ajunge sa aiba un volum prea mare cand apare si aerul odata cu lichidele sau cu alimentele ingerate, asa ca trebuie sa fie eliminat imediat pentru a nu cauza probleme tesutului foarte fin din interiorul acestui organ vital al sistemului digestiv. De la medicamente, pana la anumite tipuri de mancare, cele picante, pana la bauturile carbogazoase sau anxietate, toate pot fi cauze ale ragaitului. La bebelusi si la copiii mai mari aerul ajunge in stomac fara voia lor cand beau laptic sau cand sunt hraniti pentru ca, pana la o anumita varsta, nu suntem in stare sa ne controlam modul in care inghitim si ritmul inghitirii.

Aerofagia si legatura cu ragaitul

Uneori poti sa ragai si cand nu ai deloc aer in stomac. De ce? Pentru ca ragaitul se transforma intr-un instrument si face parte din obisnuint, se reduce astfel disconfortul abdominal. Daca vrei sa reduci alt tip de disconfort abdominal in afara de cel cauzat de aerul introdus in cantitati prea mare in sistemul digestiv nu vei obtine niciun efect de la ragait.

Aerofagia este un termen des intalnit in relatie cu ragaitul. Daca discutam despre aerofagie, ea poate sa apara ca urmare a vorbitului si a vorbitului in acelasi timp, a mestecatului de guma, a suptului de bomboane tari, a bautului cu paiul, a fumatului, a lucrarilor dentare fixate slab, a hiperventilatiei, a respiratului pe nas.

Si alcoolul, mancarea plina de amidon, zaharurile, fibrele in exces vor provoca gaze si de aici si aerofagie. Fasolea, lintea, broccoliul, cepele, varza, conopida, bananele si painea integrala vor fi si ele pe lista de cauze probabile pentru ragait din alte motive decat acumularea de aer in stomac din cauza inghitirii lui involuntare.

Alte afectiuni ce pot duce la ragait, diagnosticarea corecta

Medicamentele ce pot duce la aerofagie ar fi: cele pentru diabet tip 2, laxativele, medicamentele pentru durere, utilizarea excesiva putand duce frecvent la gastrite, una dintre cauzele ragaitului frecvent. Anumite afectiuni medicale au ca simptom ragaitul. Aici discutam despre refluxul gastroesofagian, de gastropareza, de ulcere peptice, de intoleranta la lactoza, de absorbtia deficitara a fructozei sau a sorbitolului, dar si de prezenta bacteriei Helicobacter Pylori, de boala celiaca, de insuficienta pancreatica.

Cand ragaitul nu este frecvent si excesiv nu este cazul sa ne alarmam, insa trebuie sa urmarim indeaproape ce se intampla in timp. Doar cand stomacul pare inflamat, plin, si dupa ragait tot avem senzatia de stomac „tare” putem sa mergem la medic.

Tratamente clare pentru ragait nu exista. Ele depind totusi de cauzele ragaitului. Acasa poti sa stai pe o parte cat incerci sa ragai, sa tai in picioare si sa te plimbi un pic prin camera sau sa adopti pozitia genunchi-piept, cu capul sprijinit pe o perna.

Diagnosticarea se va face in cabinetul medical, se va palpa zona stomacului, zona abdominala, se va examina gatul si eventual traseul dintre gat si stomac cu ajutorul unor instrumente medicale speciale cu o camera video atasata. Se vor recomanda si radiografii, RMN, CT-uri, ultrasunete, teste de digestie, teste legate de metan sau de hidrogen.

Cele mai simple tratamente si remedii pentru ragait sunt mancatul fara graba, statul pe scaun, relaxat, cat mancam, bem ceva, evitatul mestecatului de guma si bautului cu paiul mereu, evitarea bauturilor cu mult acid, administrarea de antiacide daca apare frecvent ragaitul, evitatul respiratiei rapide, rasului puternic. Plus ca va fi nevoie sa eviti si gazele intestinale in exces si fermentatia in exces.

Remedii naturiste pentru ragait

Te va ajuta ceaiul de ghimbir, turmeric, care pot elimina iritatia gastrointestinala, acidul din stomac nu mai circula spre esofag, semintele de fenicul dupa masa, excelente ca sa elimini rapid aerul acumulat in stomac. Ceaiul de musetel va linisti simptomele refluxului gastroesofagian, se vor modifica portiile mancate, ele vor deveni mici, nu se va vorbi deloc cat mancam.

Se vor evita fructe, legume, orice ingrediente care irita stomacul sau provoaca gaze intestinale in exces ce vor fi eliminate pe o parte sau pe alta a sistemului digestiv pana la urma. Menta este un remediu excelent pentru ragait, este un puternic antispastic, incurajeaza secretia de bila, la fel si orice fel de mancaruri probiotice naturale. Cardamomul creste productia de sucuri digestive in stomac, previne formarea gazelor si ragaitul, se reduce flatulenta. Nu mai consuma cofeina, rosii, citrice, fixeaza bine lucrarile dentare, renunta la fumat, scapa de stres ca sa scapi si de ragait, pune picaturi in nasul congestionat, evita orice infectii ale cailor aeriene superioare care ar putea incuraja ragaitul si aerul ajuns in stomac.

E foarte important sa iti impui sa respiri din diafragma, sa mergi la terapii comportamental-cognitive, daca ai probleme cu anxietatea. Acestea ar fi, in general, remediile cele mai bune si tratamentele pentru ragait. Inainte de a incepe orice fel de tratamente acasa este bine sa te consulti cu medicul de familie si sa discutati despre acest simptom comun daca nu vrei sa ajungi la complicatii si la agravarea unor afectiuni ce au legatura cu ragaitul.

Doar medicul specialist, de obicei internistul, va sti ce fel de tratamente sa iti prescrie si ce fel de analize trebuie sa faci ca sa determini cauza exacta a ragaitului. Desi nu este o afectiune in sine, ragaitul poate ascunde de foarte multe ori probleme serioase la nivel digestiv, boli cronice si foarte multe alte simptome pe care le „mascheaza”. Fii precaut si trateaza cu maxima seriozitate si atentie ragaitul indiferent ca apare rar sau ca il ai foarte des.

Cum functioneaza jejunul si rolul sau in digestie. Legatura dintre jejun si ragait

Intestinul subtire este responsabil cu finalizarea procesului de digestie care incepe din gura si se continua in stomac. Functia sa principala este de a completa digestia, prin actiunea sucurilor enterice si absorbtia nutrientilor din alimente. Pentru a indeplini aceasta functie, suprafata complexa a membranei mucoase ase extinde cu ajutorul vililor intestinali și a pliurilor circulare. Asadar, intestinul subtire este locul unde are loc 90% din procesul de digestie in timp ce procentul de 10% are loc in stomac si in intestinul gros. Digestia implica doua parti: prima este reprezentata de digestia mecanica, iar a doua de digestia chimica.

Digestia mecanica implica mestecarea, sfaramarea si amestecarea alimentelor in gura, care sunt apoi transferate catre stomac. Digestia chimica utilizeaza enzime, acizi biliari si alte substante, pentru a descompune materialul alimentar si a-l absorbi in tesuturile organismului. Jejunul si ileonul au un rol mobil in abdomen, fiind inconjurate de o cuta a peritoneului, mezenter ce le permite sa se miste in interiorul cavitatii abdominale. Mezenterul are o lungime de 15 cm.

Jejunul, alaturi de ileon joaca un rol estential in procesul de irigare cu sange. Aceste organe primesc sange arterial de la 15-18 ramuri ale arterei mexenterice superioare. Ramurile se unesc formand arcuri, numite arcade arteriale iar din aceste arcade ies artere drepte ce aprovizioneaza cu sange intestinul subtire. Sangele venos de la nivelul jejunului si ileonului se varsa in vena mezenterica superioara si apoi in sistemul venos al ficatului.

Bibliografie:

Feldman M, et al. Dyspepsia. In: Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease: Pathophysiology, Diagnosis, Management. 10th ed. Philadelphia, Pa.: Saunders Elsevier; 2016;

Indigestion (dyspepsia). National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/indigestion-dyspepsia;

Papadakis MA, et al., eds. Gastrointestinal disorders. In: Current Medical Diagnosis & Treatment 2015. 54th ed. New York, N.Y.: The McGraw-Hill Companies; 2015; 

Dyspepsia. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/symptoms-of-gi-disorders/dyspepsia. Accessed Jan. 28, 2016;