Toxinfecția alimentara: cauze, cum se manifesta si cum se trateaza

Toxinfecția alimentara: cauze, cum se manifesta si cum se trateaza

Problemele digestive apar mult mai frecvent vara, fiind si sezonul toxiinfectiilor alimentare. Daca iarna preferam alimentele grase si calorice, vara este indicat sa ne schimbam dieta pentru ca acestea ne pot ingreuna digestia cu atat mai mult cu cat pe vreme caniculara metabolismul incetineste. Pe langa starile de oboseala si durerile de cap, disconfortul abdominal ne poate strica buna dispozitie complet, motiv pentru care alimentatia trebuie echilibrata si adaptata sezonului.

In plus, trebuie sa avem grija de unde ne procuram mancarea pentru ca daca nu suntem atenti la carnea pe care o consumam, produse lactate sau alte derivate, daca acestea n-au fost tinute in spatii controlate termic riscam sa avem complicatii. In plus, trebuie sa fim foarte atenti la produsele congelate in special fructele de mare si derivatele din peste. De ce e periculoasa toxiinfectia alimentara si ce se intampla cand nu este tratata la timp descoperiti din urmatorul articol. 

Cum apare toxiinfectia alimentara?

Ce factori de risc te predispun la o toxiinfectie alimentara?

Care sunt simptomele cauzate de o toxiinfectie alimentara?

Cum se trateaza toxiinfectia alimentara si cum se poate preveni?

Cum apare toxiinfectia alimentara?

Daca s-a intamplat vreodata sa te simti rau dupa ce ai mancat pe plaja, sau la un restaurant, sau ai mancat prea repede un produs care a fost congelat si ulterior incalzit, e posibil sa ai o griza de o toxiinfectie alimentara. Nu intamplator medicii nutritionisti recomanda ca in sezonul estival sa introducem in dieta noastra mai multe fructe si legume, gatite cel mult la aburi sau cuptor si mai putine produse semiprocesate sau prea incarcate de calorii.

Altfel spus, dieta de vara trebuie sa contina multe fructe si legume, acestea fiind bogate in apa, vor contribui la hidratarea organismului si la supliminirea nutrientilor pierduti prin transpiratie. In plus, fructele si legumele sunt bogate in fibre si sustin buna functionare atranzitului intestinal. Indroduceti in meniu pepene, capsuni, struguri, mere, nectarine, dar si castraveti, rosii, broccoli, morcovi, spanac si salata verde. Ce se intampla daca nu facem asta? Putem sa ajungem intr-o criza de digestie provocata de o toxiinfectie alimentara.

Toxiinfectia alimentara este o boala cauzata de consumul de alimente si apa contaminate cu anumite bacterii, virusuri, paraziti sau substante chimice. Simptomele tipice sunt varsaturile si diareea. Tratamentul depinde de cauza bolii si de severitatea simptomelor. Cele mai multe persoane au forme usoare de boala care dureaza cateva ore sau zile si se pot autoingriji singuri la domiciliu, hidratandu-se adecvat. In unele cazuri sunt necesare antibiotice sau antiparazitare, odata identificata cauza. Totusi, unii pacienti trebuie sa fie tratati in spital pentru inlocuirea intravenoasa a lichidelor si anumite toxiinfectii alimentare pot cauza complicatii pe teren lung sau chiar decesul.

Ce factori de risc te predispun la o toxiinfectie alimentara?

Cele mai mari alimente cu risc pentru a declansa o toxiinfectie alimentara sunt produsele care pot adaposti diferiti agenti patogeni - virusuri, bacterii anaerobe, paraziti uni sau pluricelulari. Virusurile reprezinta cea mai frecventa cauza de toxiinfectie alimentara, urmate de bacterii. Peste 31 de agenti patogeni virali si bacterieni produc toxiinfectii alimentare. Cei mai frecventi germeni care determina toxiinfectii alimentare:

  • Norovirus (anterior denumit virus Norwalk)

Norovirusul (virusul Norwalk) reprezintă un grup de virusuri care cauzează apariția gastroenteritei acute  - o infecție la nivelul stomacului și al intestinelor, denumită popular „gripa stomacului”, deși boala nu are nicio legătură cu virusul gripal. Infecția cu Norovirus este o afecțiune contagioasă care se transmite extrem de rapid. Expunerea la numai 18 particule de virus poate conduce la infectare, prin comparație cu cele aproape 1.000 de particule, în cazul gripei. Epidemiile sunt mai frecvente în lunile de iarnă, având în vedere că oamenii petrec mai mult timp impreună în spații închise.

Norovirusul  poate rezista unei game largi de detergenți chimici, unei temperaturi de până la 60 de grade Celsius, cât și înghețului. Totodată, poate supraviețui pe suprafețe, cum ar fi clanțele și fețele de masă, timp de aproape două săptămani. În apele subterane, Norovirusul rezistă  timp de luni sau chiar ani.  „Ar putea fi patogenul uman perfect”, spune Aaron Hall, epidemiolog la Centrul pentru Control și Prevenirea Bolilor din Atlanta, Georgia, într-un articol publicat în The Journal of Infectious Diseases, Oxford, în 2012.

  • Salmonella

Salmoneloza este infectia cu bacterii din specia Salmonella. Exista peste 2500 serotipuri de Salmonella. Bacteria Salmonella traieste in tractul intestinal al animalelor infectate si la om si poate contamina o varietate de alimente, cum ar fi carne, oua, lapte, fructe de mare, legume, fructe.

Simptomele infectiei cu Salmonella - salmoneloza - sunt, de obicei, gastro-intestinale : diaree (uneori cu sange), febra, greata, voma, crampe abdominale. Aceste simptome pot fi severe, in special la copiii mici, persoanele in varsta si persoanele cu sistemul imunitar slabit (cum ar fi cele cu HIV / SIDA, cancerdiabet, boli de rinichi). Simptomele pot sa apara dupa 6 - 72 ore de la infectarea cu bacteria Salmonella (perioada de incubatie) si dureaza in general pana la o saptamana. In cazurile severe, diareea poate fi atat de grava iar deshidratarea atat de accentuata incat bolnavul trebuie spitalizat pentru a i se administra lichide si electroliti intravenos.

  • Clostridium difficile

Infectia cu Clostridium difficile cunoaste o larga raspandire in intreaga lume, inclusiv in Romania, cu o incidenta crescuta in ultimii ani ca urmare a selectarii unei tulpini bacteriene hipervirulente (ribotipul 027) cu potential de a cauza forme severe de boala, respectiv cu rezistenta crescuta la antibioticele folosite in mod uzual in practica medicala (cefalosporine de generatia III si IV, fluorchinolone, carbapeneme).

Comparativ cu alte regiuni anatomice ale organismului uman, la nivelul intestinului se regaseste cea mai mare, diversa si complexa populatie bacteriana, constituind microbiota digestiva. Colonizarea intestinului uman incepe imediat dupa nastere, fiind stabilita in jurul varstei de 1 – 2 ani. Compozitia florei intestinale variaza de-a lungul tubului digestiv. La nivelul stomacului si intestinului subtire sunt prezente un numar relativ redus de specii bacteriene, in contrast cu densitatea crescuta a populatiei bacteriene de la nivelul colonului (aproximativ 1012 celule bacteriene pe gram de continut intestinal, reprezentand intre 300 si 1000 de specii diferite). Peste 95% dintre bacteriile de la nivelul colonului sunt bacterii anaerobe.

Compozitia florei intestinale este diferita de la un individ la altul, se poate modifica in timp si poate suferi variatii majore in functie de tipul de alimentatie, bolile asociate si tratamentele administrate, in special cu antibiotice. Bacteriile de la nivelul intestinului aduc beneficii multiple gazdei umane. Acestea intervin si ajuta la definitivarea proceselor de digestie, favorizeaza sinteza si absorbtia unor vitamine esentiale, stimuleaza maturarea si antrenarea raspunsului imun si nu in ultimul rand,asigura o bariera impotriva infectiei cu altebacterii patogene, prin “ocuparea” receptorilor de la nivelul mucoasei intestinale, prin competitionarea pentru nutrientii locali si productia de diferite substante care inhiba multiplicarea patogenilor intestinali.

  • Staphylococcus aureus

Stafilococul reprezinta o bacterie care colonizeaza tegumentele si mucosele organismului si care in anumite situatii poate produce infectii mai mult sau mai putin grave la nivel tegumentar sau al diferitelor organe si sisteme: sistem pulmonar, urinar, osos, digestiv, infectii otice, oculare sau ale aparatului genital.

Infectia cu stafilococ se poate produce prin contactul cu o persoana bolnava sau cu obiecte contaminate, prin ingestie de alimente contaminate sau in urma manevrelor chirurgicale efectuate cu instrumentar nesteril. Ajuns la nivel sangvin, germenul poate determina septicemie cu afectarea secundara a diferitelor organe interne, asa cum se intampla in cazul infectiilor de sistem nervos central sau al osteomielitelor.

  • Toxoplasma gondii

Toxoplasma este un parazit intracelular obligatoriu, care are predilectie pentru neuroni, microglii, celulele coroidei si  retinei, precum si  pentru celulele apartinand sistemului reticuloendotelial. Rezervorul infectiei este reprezentat de pisica si  numeroase alte specii de animale (caini, porcine, bovine, ovine, rozatoare de camp, pasari domestice si  salbatice etc.), care se pot infecta si  ale caror produse pot constitui surse de infectie pentru om. Omul poate dobandi infectia prin consumul de carne insuficient preparata termic (ce contine chisturi), prin ingestia de alimente contaminate cu pamant (ce contine chisturi mature) sau prin contactul cu excrementele de pisica (jocuri de copii, geofagie, zarzavaturi contaminate).

Calea transplacentara de transmitere a infectiei constituie o problema majora, datorita urmarilor grave pentru fat. Infectarea este posibila si  in cursul travaliului. Transmiterea de la om la om nu este cunoscuta, cu exceptia celei in utero. Modalitati mai rare de transmitere a infectiei sunt transfuziile de sange provenit de la persoane aflate in stadiul de parazitemie si  infectiile de laborator.

  • Escherichia coli (E. coli)

E. coli reprezinta un germen Gram negativ facultativ anaerob, care rezida in mod normal in intestinul omului (face parte din flora normala 0.1% din microbiota intestinului). Majoritatea tulpinilor de E. coli  care colonizeaza tractul digestiv sunt nonpatogene insa exista tulpini a caror prezenta declanseaza aparitia unei boli asa cum sunt ETEC (tulpina enterotoxigena), EPEC (tulpina enteropatogena) sau EHEC (tulpina enterohemoragica).

Totodata, o toxiinfectie alimentara poate fi declansata si de bacterii din clasa enterotoxine, exotoxine, citotoxine, neurotoxine, sau poate fi declansata de anumite toxine din plante precum matraguna, cucuta, cianura, ciuperci otravitoare. 

O toxiinfectie alimentara ma poate fi declansatasi de paraziti precum:

  • Giardia

Giardioza (lambliaza) este o boala provocata de protozoarul Giardia duodenalis (Giardia intestinalis, Giardia lamblia, Lamblia intestinalis) care exista sub doua forme: de trofozoit si de chist.

Infectarea omului se produce prin ingestia alimentelor sau apei contaminate cu chisturi. In stomac trofozoitii sunt eliberati din chisturi si migreaza in intestinul subtire, in special in duoden si jejun, unde se ataseaza prin discul adeziv de celulele epiteliale. In lumenul intestinal se deplaseaza cu ajutorul flagelilor si odata ajunsi in colon se inchisteaza, fiind eliminati in mediul extern odata cu materiile fecale.

  • Trichinella

Trichineloza este o infectie cauzata de Trichinella spiralis, un nematod ce paraziteaza in stadiul larvar musculatura unor mamifere salbatice (porc mistret, urs, lup, vulpe, unele rozatoare) sau domestice (porc). Infectia este contractata la om prin ingestia de carne cruda sau insuficient preparata termic (in principal cea de porc), determinand forme clinice cu manifestari variate1;3.

Intreaga evolutie a parazitului se desfasoara intr-o singura gazda. Carnea contaminata contine parazitul in stadiu larvar, cuprins intr-o celula musculara modificata- „celula doica”. Larva este eliberata sub actiunea sucului gastric si patrunde in mucoasa intestinului subtire; in urmatoarele 24 de ore larva naparleste de patru ori, transformandu-se in adult.

Dupa fecundare, in aproximativ cinci zile de la ingestia carnii infectate, femelele elimina prima generatie de larve tinere. Aceste larve migreaza pe cale sanguina sau limfatica, localizandu-se in final in musculatura scheletica. Pot fi afectate toate grupele musculare, mai ales muschii foarte activi, bine oxigenati: muschii laringelui, limbii, intercostalii, muschii extrinseci ai globului ocular1.

  • Taenia solium

Teniaza este o boala provocata de parazitul Taenia solium sau Taenia saginata. Acesti parazit pot determina doua boli: teniaza si cisticercoza. Diferenta dintre cele doua consta in localizarea acestora. Astfel, in teniaza parazitul adult se afla in intestinul uman, in timp ce in cisticeroza, parazitul se afla in tesuturile umane.

Frecventa cea mai mare a infectiilor cu Taenia solium este in Africa, Asia de Sud – Est, Europa de Est, America Latina. In tarile arabe, aceasta patologie aproape ca nu este intalnita, deoarece nu este consumata carnea de porc. In Romania, regiunile centrala si sudica din Moldova sunt cele unde numarul cazurilor este considerabil mai crescut comparativ cu restul regiunilor din tara. Infectiile cu Taenia saginata au o prevalenta de aproximativ 10% in populatia umana, in special in Africa de Est. In Europa, prevalenta este mai scazuta, in jur de 5%.

Care sunt simptomele cauzate de o toxiinfectie alimentara?

Aparitia toxiinfectiei alimentare este datorata consumului de alimente contaminate si de igiena precara. De regula, vara exista riscul ca alimentele consumate sa fie pastrate in conditii improprii, iar acest lucru poate deveni o cauza favorizanta ingerarii unei cantitati suficient de mare de agenti patogeni, care sa duca la aparitia acestei afectiuni digestive. Alimentul contaminat poate fi cel mai frecvent un preparat pe baza de ou, inclusiv derivate din ou care poate insemna: maioneza, frisca sau produse de patiserie. Alaturi de ou, se mai pot adauga crustaceele, pestele, mezelurile din surse neverificate si alte preparate pe baza de carne.

In functie de cauza care determina toxiinfectia alimentara, si timpul de raspuns sau simptomele pot varia. Unii germeni determina simptome dupa cateva ore de la consumul de alimente contaminate, in timp ce altii dupa cateva zile. Mai jos sunt enumerate principalele bacterii, virusuri si paraziti in functie de momentul (in ordine crescatoare) de aparitie a manifestarilor, simptome si alimentele posibil contaminate: 

Staphylococcus aureus

  • Simptomele incep dupa 30 minute - 8 ore de la expunere: greata, varsaturi, crampe abdominale, diaree
  • Surse frecvente de alimente: alimente care nu sunt gatite adecvat dupa ce sunt manipulate, cum ar fi carnea, salatele preparate, carnati, budinci, produse de patiserie cu crema, sandvisuri

Vibrionul holeric (Vibrio cholerae)

  • Simptomele incep dupa 2-48 ore de la expunere: diaree apoasa, greata, varsaturi, crampe abdominale, febra, frisoane
  • Surse frecvente de alimente: crustacee, in special stridii, crude sau insuficient gatite

Clostridium difficile

  • Simptomele incep dupa 6-24 ore de la expunere: diaree, crampe abdominale. Frecvent apar brusc si dureaza mai putin de 24 de ore. Nu sunt frecvente varsaturile si febra.
  • Surse frecvente de alimente: carne de vita sau pasare, in special bucati mari de friptura, sosuri, alimente uscate sau semi-gatite

Salmonella

  • Simptomele incep dupa 6 ore - 6 zile de la expunere: diaree, febra, crampe abdominale, varsaturi
  • Surse frecvente de alimente: carne cruda sau insuficient gatita, fructe si legume proaspete.

Norovirus (virus Norwalk)

  • Simptomele incep dupa 18-36 de ore de la expunere: diaree, greata, durere epigastrica (in etajul abdominal superior), varsaturi
  • Surse frecvente de alimente: verdeturi, fructe proaspete, crustacee (stridii) sau apa contaminata. Alte surse: contactul cu suprafete contaminate. Poate fi transmis si de o persoana infectata care manipuleaza alimentul.

Rotavirus

  • Simptomele incep dupa 1-3 zile de la expunere: diaree apoasa severa, varsaturi, febra sau durere abdominala
  • Surse frecvente de alimente: produse crude, gata de consumat. Poate fi transmis si de o persoana infectata care manipuleaza alimentul.

Clostridium botulinum (Botulism)

  • Simptomele incep dupa 12-72 de ore de la expunere: vedere dubla sau neclara, pleoape cazute, vorbire neclara. Dificultate la inghitire si in respiratie, gura uscata. Slabiciune musculara si paralizie. Simptomele incep la nivelul capului si progreseaza in jos, pe masura ce boala se agraveaza.
  • Surse frecvente de alimente: alimentele conservate sau fermentate necorespunzator, de obicei preparate de casa, peste sarat sau afumat, cartofi copti in folie de aluminiu.

Campylobacter

  • Simptomele incep dupa 2-5 zile de la expunere: diaree (frecvent cu sange), durere/crampe epigastrice (in etajul abdominal superior), febra
  • Surse frecvente de alimente: carne de pasare cruda sau insuficient gatita, lapte crud (nepasteurizat) si apa contaminata

E. coli (Escherichia coli)

  • Simptomele incep dupa 3-4 zile de la expunere: crampe severe epigastrice (in etajul abdominal superior), diaree (frecvent cu sange), varsaturi. 5-10% dezvolta o forma severa amenintatoare de viata.
  • Surse frecvente de alimente: carne de vita tocata cruda sau insuficient gatita, lapte si suc (cidru) nepasteurizat, legume (cum ar fi salata), germeni de grau, apa contaminata

Cum se trateaza toxiinfectia alimentara si cum se poate preveni?

Este foarte important sa actionam rapid odata ce au aparut primele simptome. Pentru ca daca toxiinfectia este declansata de un organism parazit este important sa eliminam cat mai repede cauza. Ca tratamente adjuvante se recomanda menta si musetelul consumate sub forma de ceai, de regula combinate. Au efecte benefice, avand proprietati analgezice si antiseptice. La fel, echinacea este un remediu eficient si foarte puternic, care actioneaza impotriva multor infectii. Anghinarea totodata este eficienta in inlaturarea starilor de greata si a varsaturilor. Busuiocul se recomanda ca fiind o planta puternica care actioneaza asupra bacteriilor ce provoaca probleme digestive.

Este foarte importanta reechilibrarea hidroelectrolitica, deoarece principala cauza a aparitiei simptomelor este deshidratarea organismului. In caz de toxiinfectie alimentara, corpul prezinta o deshidratare puternica, asa ca este indicat consumul a 2 litri de apa pe zi, mai ales atunci cand pacientul prezinta varsaturi. Este, de asemenea, importanta mentinerea unui regim alimentar corespunzator. Acesta poate fi compus din orez, branza, ceaiuri. Dupa ce simptomele se amelioreaza, este permisa introducerea treptata a altor alimente, cu evitarea bauturilor acidulate sau a celor din fructe.

Masurile pe care trebuie sa le luam sunt, in principiu, de natura igieno-dietetice, adica oprirea consumului de aliment contaminat si pastrarea unor conditii de igiena bune si sa ne adresam unui medic specialist pentru a depista sursa toxiinfectiei si doar acesta poate recomanda o anumita schema de tratament care sa includa totodata si antibiotice sau anumite medicamente cu substante active care sa actioneze asupra agentului patogen care a declansat toxiinfectia. In caz de toxiinfectie datorata ingerarii unor substante toxice, se recomanda dializa si curatarea organismului de urmele acelei substante.

Dupa cum s-a putut vedea, sanatatea sistemului digestiv are un impact enorm asupra sanatatii noastre, iar o toxiinfectie alimentara poate periclita buna functionare a organismului. Prin urmare, e important sa tinem cont de minim 4 pasi pentru o calibrare a sanatatii sistemului digestiv si a evita o toxiinfectie alimentara.

  • Hidratarea este cheia: Pentru a avea o digestie fara probleme, trebuie sa consumam zilnic minimum 1,5 litri de lichide. Apa minerala este cea mai indicata pentru ca ea hidrateaza cel mai bine. In plus, apa poate dilua toxinele si ajuta la drenajul alimentelor cu probleme;

  • Mestecati hrana cat mai bine si mai lent: Alimentele bine maruntite vor fi mai usor de procesat de catre sucul gastric, odata ajunse in stomac. In plus, asa sunt sanse sa sesizati imediat probleme legate de gust sau aspectul unui preparat. Daca inghititi cantitati mari de mancare care poate fi toxica, aceasta doar in momentul in care va ajunge in stomac va trimite semnal si va fi tardiv si atunci va fi nevoie sa interveniti cu un tratament adecvat;

  • Faceti miscare: Nu uitati de activitatea fizica. Miscarea reprezinta un masaj pentru intestin si ajuta tot sistemul digestiv sa se regleze. Prin plimbari, gimnastica, mers pe bicicleta, inot, tot ce inseamna miscare este benefic pentru organism.

  • Renunțați pe timpul verii să mâncați hrană super procesată, congelată, refrigerată, evitați carnea tocată, micii, produsele pe bază de pește sau fructe de mare, mai ales dacă vă simțiti că aveți un stomac sensibil;

Si pentru a intelege si mai bine cum functioneaza tot sistemul digestiv, cateva secrete cu si despre sistemul digestiv.

1. Detergentii de rufe au mai multe lucruri in comun cu sistemul digestiv decat s-ar putea crede. Motivul? Ei contin de multe ori diferite clase de enzime, printre care proteaze, amilaze si lipaze. Sistemul digestiv uman contine si el aceste enzime. Sistemul digestiv foloseste aceste tipuri de enzime pentru a descompune mancarea. Proteazele descompun proteinele, amilazele descompun carbohidratii si lipazele descompun lipidele. De exemplu, saliva contine atat amilaze cat si lipaze, in timp ce stomacul si intestinul subtire folosesc proteazele. In plus, acidul din stomac este atat de coroziv incat poate dizolva metale precum fierul si cuprul.

2. Suprafata totala a intestinului subtire este imensa. Acesta are aproape 7 metri lungime si un diametru de 2.5 centimetri. Pe baza acestor dimensiuni, te-ai astepta ca suprafata intestinului subtire sa fie de 0.6 metri patrati — dar are de fapt, 250 de metri patrati, dimensiunea unui teren de tenis. Acest lucru se datoreaza faptului ca prezinta trei trasaturi care ii maresc suprafata. Peretii intestinului au buzunare, contin niste structuri denumite vili, care sunt ca proiectii ale tesutului absorbant similare unor degete. Si, in plus, vilii sunt acoperiti cu proiectii microscopice denumite microvili.

3. Stomacul face zgomot tot timpul. Zgomotele facute de stomac, sunt rezultatele peristaltismului din stomac si intestinul subtire — adica se datoreaza digestiei normale a hranei, a fluidelor si a gazelor care strabat tractul gastrointestinal. Cand insa tractul este gol, zgomotele sunt mai mari, pentru ca nu este nimic in interior care sa amortizeze zgomotul. Atunci de ce se mai contracta muschii cand nu exista hrana in stomac?

Dupa ce isi goleste continutul in intestinul subtire, stomacul trimite semnale catre creier. Creierul raspunde transmitand muschilor digestivi semnalul ca acestia sa inceapa procesul de peristaltism. Contractiile musculare asigura golirea completa a stomacului, iar zgomotele rezultate ne atentioneaza ca organismul are nevoie de mancare.

Tu ai auzit pana acum de sindromul de colon iritabil?

4. Hormonul fericirii pleaca din stomac? Hormonul fericirii - serotonina este produsă atunci când ne place ceea ce mâncăm. Așadar, pentru a fi mai fericiți, trebuie doar să mâncăm ceea ce ne place, dar să nu întrecem măsura cu mâncărurile mai puțin sănătoase. Referitor la stomac, acesta are capacitatea de  a reține chiar și până la 2000 litri de apă și mâncare și se regenerează complet la aproximativ 4-5 zile.

5. Organismul ne poate digera pe noi! Cu toţii am auzit pe la orele de biologie că enzimele digestive sunt secretate sub o formă inactivă. Dacă s-ar secreta sub formă activă, ar digera chiar organul ce le-a produs, nefăcând nici un fel de discriminare între alimente şi organism.

6. Mușchii din esofag se comportă ca un val uriaș? Acesta transportă alimente sau băuturi până la stomac. Această acțiune a valurilor se numește peristaltism- mișcare de contracție (urmată de o relaxare periodică) a musculaturii stomacului și intestinului, care se propagă sub formă de unde și face ca alimentele să fie împinse de-a lungul tubului digestiv)

Citeste si despre bolile mai putin cunoscute ale sistemului digestiv

SURSE DOCUMENTARE:

https://www.karger.com/Journal

https://gastro.org/

https://academic.oup.com/cid/article/54/12/1679/

REFERINTE:

Feldman M, et al. Dyspepsia. In: Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease: Pathophysiology, Diagnosis, Management. 10th ed. Philadelphia, Pa.: Saunders Elsevier; 2016. https://www.clinicalkey.com. Accessed Jan. 6, 2016.

Indigestion (dyspepsia). National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/indigestion-dyspepsia. Accessed Jan. 28, 2016.

Papadakis MA, et al., eds. Gastrointestinal disorders. In: Current Medical Diagnosis & Treatment 2015. 54th ed. New York, N.Y.: The McGraw-Hill Companies; 2015. http://www.accessmedicine.com. Accessed Jan. 28, 2016.

Dyspepsia. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/symptoms-of-gi-disorders/dyspepsia. Accessed Jan. 28, 2016.

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

PRODUSE RECOMANDATE

Top vanzari
Himalaya, Liv 52 hepatoprotector, 100 comprimate

Liv.52 tablete are efect favorabil asupra starii de sanatate a...

32,90 RON
Hepatoprotect Forte 150mg, 50 comprimate

Hepatoprotect Forte este un supliment alimentar pe baza de silimarina....

18,90 RON
Carbocit, 30 comprimate

Carbocit este un absorbant intestinal si antiflatulent. Carbunele...

12,90 RON
newsletter