Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Acetaminofenul: Ce tip de analgezic este, reguli de folosire, contraindicatii

Acetaminofenul: Ce tip de analgezic este, reguli de folosire, contraindicatii

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 11 mai 2023 Ultima actualizare: 26 iunie 2023

Acetaminofenul sau paracetamolul, asa cum este cunoscut, este unul dintre cei mai frecvent utilizati agenti analgezici pentru ameliorarea durerii acute si cronice. Datorita sigurantei sale, acetaminofenul este prescris pentru pacientii la care medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sunt contraindicate, cum ar fi cei cu ulcere gastrice si astm bronsic, femeile insarcinate, mamele care alapteaza si copiii.

Cu toate acestea, metabolismul sau este complex, iar mecanismele sale analgezice nu au fost pe deplin intelese. Anterior, s-a crezut ca acetaminofenul induce analgezie prin inhibarea enzimei ciclooxigenaza (COX), dar acum se crede ca acetaminofenul este metabolizat in p-aminofenol, care traverseaza bariera hemato-encefalica si este metabolizat de hidrolaza amidica a acizilor grasi pentru a produce N-acilfenolamina (AM404). AM404 actioneaza asupra receptorilor potentiali ai unor receptori tranzitivi vanilloizi si canabinoizi, care sunt mediatori co-localizati ai modularii durerii. Prin urmare, acetaminofen induce analgezie prin actiune directa asupra creierului.

Acetaminofenul nu are nicio activitate antiinflamatorie, deoarece este un inhibitor foarte slab al COX si nu inhiba activarea neutrofilelor. Prin urmare, chiar daca a fost intotdeauna luat in calcul impreuna cu AINS in ceea ce priveste mecanismul farmacologic, acetaminofenul nu este considerat un AINS si nu este adecvat pentru tratarea afectiunilor inflamatorii ale durerii.

Ce face acetaminofenul si cum functioneaza?

Acetaminofenul este un analgezic non-opioid si un agent antipiretic utilizat pentru a trata durerea si febra. Medicii il pot folosi pentru pacientii lor ca un singur agent pentru durerea usoara pana la moderata si in combinatie cu un analgezic opioid pentru durerea severa.

Mecanismul de actiune
Acetaminofenul este unul dintre cei mai utilizati agenti analgezici si antipiretici, desi mecanismul sau exact de actiune ramane neclar, este istoric clasificat impreuna cu AINS deoarece inhiba caile de ioxigen. AINS, acetaminofenul si antiacetaminofenul au proprietati analgezice. Cu toate acestea, studiile au aratat ca acetaminofenul nu are proprietati antiinflamatoare periferice. Acetaminofenul poate inhiba calea COX in sistemul nervos central, dar nu si in tesuturile periferice. In plus, acetaminofenul nu pare sa se lege de locul activ al enzimei COX-1 sau COX-2. In schimb, reduce activitatea COX printr-un mecanism diferit.

Cu toate acestea, reducerea activitatii caii COX de catre acetaminofen se crede ca inhiba sinteza prostaglandinelor in sistemul nervos central, ducand la efectele sale analgezice si antipiretice. Proprietatile analgezice se pot datora unui efect stimulator asupra cailor serotonergice descendente din sistemul nervos central. Alte studii au sugerat ca acetaminofenul sau unul dintre metabolitii sai, poate activa, de asemenea, sistemul canabinoid, de exemplu, prin inhibarea absorbtiei sau degradarii anandamidei si 2-arahidonoilglierolului, contribuind la actiunea sa analgezica.

Acetaminofenul este un analgezic si un reductor de febra. Se crede ca lucreaza pentru a usura durerile minore prin ridicarea pragului general de durere al organismului, astfel incat sa simtiti mai putina durere si sa va reduceti febra ajutand corpul sa elimine excesul de caldura.

Pentru ce se utilizeaza acetaminofen?
Acetaminofenul este cel mai frecvent utilizat pentru a trata durerile si durerile minore, inclusiv durerile de cap, durerile de spate, durerile minore de artrita, durerile de dinti, durerile musculare, crampele premenstruale si menstruale. De asemenea, este frecvent utilizat pentru a reduce temporar febra.

Efectele adverse ale acetaminofenului administrat oral sau rectal pot include urmatoarele:

Eruptii cutanate, reactii de hipersensibilitate
Nefrotoxicitate
Hematologice: Anemie, leucopenie, neutropenie, pancitopenie
Metabolice si electrolitice
Reducerea bicarbonatului seric
Scaderea concentratiilor de sodiu si calciu
Hiperamoniemie
Hipercloremie
Hiperuricemie
Cresterea glucozei serice

Cresterea bilirubinei si fosfatazei alcaline
Efectele adverse suplimentare ale acetaminofenului administrat intravenos includ greata, varsaturi, constipatie, prurit si dureri abdominale. Reactiile adverse rare, dar grave, includ hipersensibilitate, reactii anafilactice si reactii cutanate grave si chiar fatale. Acestea includ necroliza epidermica toxica, pustuloza exantematoasa acuta generalizata si sindromul Stevens-Johnson.

Hepatotoxicitate
Utilizarea acetaminofenului a fost legata de insuficienta hepatica si, uneori, a dus la transplanturi de ficat sau la deces. Hepatotoxicitatea care apare in cazul utilizarii acetaminofenului se coreleaza de obicei cu doze mari de acetaminofen care depasesc doza maxima recomandata.  Acest efect poate implica consumul a mai mult de un medicament care contine acetaminofen ca ingredient. Afectarea ficatului a fost, de asemenea, observata la pacientii cu dozare cronica de acetaminofen.

Erori de dozare
Exista, de asemenea, un avertisment al expertilor pentru a evita erorile de dozare, in special atunci cand se administreaza acetaminofen la pacientii pediatrici, precum si asigurarea faptului ca doza zilnica totala de acetaminofen nu depaseste maximul recomandat atunci cand se iau in considerare toate medicamentele care contin acetaminofen. Cu toate acestea, acetaminofenul ramane un medicament sigur si eficient atunci cand este utilizat corect.

Pacientii tratati cu acetaminofen trebuie monitorizati pentru efectele clinice dorite, cum ar fi durerea sau ameliorarea febrei. Concentratiile serice nu sunt necesare atunci cand sunt dozate corespunzator. In setarile supradozajului, este necesara evaluarea de laborator. In supradozele acute in care ingestia are loc pe o perioada mai mica de opt ore, trebuie evaluata si reprezentata o concentratie serica APAP pe nomograma Rumack-Matthew, cu cursul de timp incepand de la debutul ingestiei, pentru a determina toxicitatea si necesitatea tratamentului. Ingestiile non-acute necesita o evaluare a concentratiei de acetaminofen si a transaminazelor, iar tratamentul trebuie sa aiba loc.

In plus, este necesara prudenta la pacientii cu insuficienta renala sau hepatica sau la pacientii cu boala hepatica alcoolica, deficit de glucoza 6-fosfat dehidrogenaza sau hipovolemie severa. Cu toate acestea, exista dovezi ca acetaminofenul poate fi sigur de utilizat in stabilirea bolii hepatice alcoolice.

Acetaminofenul poate traversa bariera placentara, dar nu exista dovezi ale unor efecte teratogene crescute datorita utilizarii dozelor normale de acetaminofen in timpul sarcinii. Acetaminofenul este excretat si in laptele matern, dar nu au existat multe observatii ale reactiilor adverse la sugarii care alapteaza. Femeile gravide ar trebui sa fie prudente atunci cand utilizeaza acetaminofen la inceputul sarcinii, din cauza cresterii dovezilor ca expunerea fatului la acetaminofen ar putea creste riscul de tulburari neurologice, reproductive si urogenitale.

Acetaminofenul nu este un AINS (medicament antiinflamator nesteroidian), celalalt tip principal de analgezic. Ibuprofenul, aspirina si naproxenul sodic sunt AINS si sunt diferite de acetaminofen (paracetamol). Acetaminofenul este un ingredient activ in mai mult de 300 de alte medicamente fara prescriptie medicala si pe baza de prescriptie medicala. Nu luati mai mult de un medicament care contine acetaminofen in acelasi timp.

Boala Huntington: cauze, simptome, complicatii ale bolii

Boala Huntington este o boala progresiva neurodegenerativa ereditara, caracterizata prin dementa, declin cognitiv, coordonare defectuoasa a muschilor. Este afectat in primul rand sistemul nervos. Simptomele se dezvolta dupa varsta de 30 de ani. Transmiterea bolii este autozomal dominanta. Markerul genetic se afla pe bratul scurt al cromozomului 4, ce consta intr-o repetare excesiva a secventei trinucleotide CAG. Gena codifica proteina Huntington, care se acumuleaza selectiv in celulele cerebrale, sensibile la nivelurile toxice ale acestei proteine.

Boala Huntington afecteaza ambele sexe in mod egal. Nucleul neuronilor se atrofiaza, populatia celulelor mici degenereaza si nivelul neurotransmitatorului γ-aminobutiric (GABA) si al substantei P descreste. Boala Huntington este rezultatul unei mutatii genetice care determina expansiunea anormala a secventei repetitive CAG a AND-ului, care codifica aminoacidul glutamina. Produsul rezultat, o proteina de mari dimensiuni numita huntingtina are o secventa sporita a rezidurilor de poliglutamina, fapt ce duce la aparitia bolii, mecanismul fiziopatologic ramanand necunoscut.

Tu ce stii despre aceasta boala?

Articole similare
Boli metabolice: ce sunt, care sunt acestea si cum pot fi tratate Boli metabolice: ce sunt, care sunt acestea si cum pot fi tratate

Tu stiai ca stomacul face zgomot tot timpul? Zgomotele facute de stomac, sunt rezultatele peristaltismului din stomac si intestinul subtire — adica se datoreaza digestiei normale a hranei, a fluidelor si a gazelor care strabat tractul gastrointestinal. Cand trebuie sa mergem la un medic pentru un consult si care sunt bolile care au legatura directa cu procesele metabolice din organism descopera in acest material.

17 septembrie 2024
Edited 17 septembrie 2024
citește articolul
Boala celiaca: De ce apare, simptome, complicatii ale bolii Boala celiaca: De ce apare, simptome, complicatii ale bolii

Boala celiaca este o afectiune digestiva autoimuna reprezentata de o reactie inflamatorie a intestinului subtire generata dupa ingestia de gluten alimentar. Ultimele statistici vorbesc despre faptul ca pana in prezent, aproximativ 30% din populatie are una dintre genele care pot determina aparitia bolii.

21 august 2024
Edited 21 august 2024
citește articolul
Boala Huntington: cauze, simptome, complicatii ale bolii Boala Huntington: cauze, simptome, complicatii ale bolii

Boala Huntington este o boala mostenita care determina uzura unor celule nervoase din creier. Oamenii se nasc cu gena defecta, dar simptomele nu apar decat dupa 30 sau 40 de ani. Simptomele initiale ale acestei boli pot include miscari necontrolate, stangacie si probleme de echilibru.

21 noiembrie 2022
Edited 1 iulie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate