Apnee in somn: care sunt cauzele si cum poti trata aceasta afectiune

Ai auzit pana acum de apnee in somn? Stiai ca 80% dintre cazurile de apnee in somn nu sunt diagnosticate? Apneea in somn centrala este o tulburare legata de somn in care pacientului i se opreste respiratia pe timp de noapte (sau respiratia scade semnificativ), de obicei timp de 10 pana la 30 secunde, fie intermitent, fie ciclic. In unele cazuri, se poate asemana cu un model ritmic, cresterea si scaderea fazelor respiratorii cu episoade de apnee (intreruperea respiratiei), care se numeste respiratie Cheynene-Stokes. Fie ca vorbim de obezitate, fumatul excesiv sau abuzul de alcool si medicamente, cand vorbim de apnee trebuie sa ne gandim ca la o problema care se poate complica si care poate pune in pericol sanatatea noastra. Daca vrei sa afli mai multe despre ce este apneea sau cum recunosti un episod de apnee de somn, poti urmari aceste randuri.
Cazurile de apnee in somn au fost asociate mult timp doar cu insuficienta cardiaca, deoarece pacientii cu insuficienta cardiaca pot avea o circulatie mai lenta, care poate afecta capacitatea de a detecta rapid schimbarea nivelurilor de gaze din sange (oxigen si dioxid de carbon). Acest lucru indeamna creierul sa reduca sau chiar sa opreasca transmiterea semnalelor de respiratie catre muschii respiratori ai pieptului si diafragmei. Acest model de tulburari de respiratie de somn nu este acelasi cu cel al apneei obstructive de somn (care poate fi, de asemenea, prezenta in insuficienta cardiaca) si care se datoreaza unei intreruperi a respiratiei din cauza unei obstructii partiale a fluxului normal de aer in caile respiratorii superioare, de obicei asociata cu episoade de sforait. In urmatoarele randuri vom afla daca apneea in somn se vindeca, daca exista pentru apnee in somn tratament naturist si cum putem utiliza corect un aparat pentru apnee in somn. Unele cazuri de apnee se manifesta si prin Respiratie Cheyne-Stokes care este o forma specifica de respiratie periodica (crestere si scadere a amplitudinii fluxului sau a volumului curent) caracterizata printr-un model crescendo-decrescendo al respiratiei intre apneea centrala sau hipopneea centrala.
Ce este apneea. Cum recunosti un episod de apnee de somn
Daca vrei sa afli ce este apneea sau cum recunosti un episod de apnee de somn afli toate raspunsurile in acest capitol. Un nivel redus de oxigen in sange din cauza respiratiei superficiale sau a pauzelor lungi de respiratie poate fi daunator, deoarece poate determina pacientul sa se trezeasca frecvent pe tot parcursul noptii, provocand dificultati de adormire (insomnie) si oboseala in timpul zilei. Acest deficit de oxigen poate declansa, de asemenea, varfuri de stimulare in sistemul nervos simpatic, care regleaza tensiunea arteriala si ritmul cardiac, iar aceasta activare poate avea efecte negative asupra sistemului cardiovascular.
Sindroamele de apnee in somn central (SACS) difera de alte tipuri de apnee prin faptul ca apneele nu apar dintr-un obstacol anatomic in caile respiratorii, ci apar atunci cand centrul respirator nu genereaza un stimul electric corect sau acest lucru este slab condus de caile nervoase sau muschii respiratori nu sunt capabil sa o traduca in contractie cu lipsa de circulatie a aerului in plamani.
De ce apar episoadele de apnee in somn si legatura cu Sindromul Cheynene-Stokes?
Spre deosebire de sindromul de apnee obstructiva in somn, atunci cand vorbim de apnee in somn, sindrom care este cauzat de o blocare fizica a cailor respiratorii, sindromul de apnee in somn central este cauzat de o problema cu sistemulcare controleaza respiratia. Aceasta problema poate fi cauzata de o varietate de conditii medicale, inclusiv insuficienta cardiaca, accident vascular cerebral, scleroza multipla si altele. Apneea centrala de somn apare atunci cand creierul opreste temporar trimiterea de semnale catre muschii care controleaza respiratia. Conditia apare adesea la persoanele care au anumite probleme de sanatate. De exemplu, poate aparea la cineva care are o problema cu o zona a creierului numita trunchiul cerebral, care controleaza respiratia. Conditiile care pot provoca sau duce la apnee centrala de somn includ:
- Probleme care afecteaza trunchiul cerebral, inclusiv o infectie a creierului;
- accident vascular cerebral sau afectiuni ale coloanei vertebrale cervicale (gat);
Daca apneea nu este asociata cu o alta boala, se numeste apnee de somn idiopatica centrala. O afectiune numita respiratia Cheynene-Stokes poate afecta persoanele cu boli de inima severe si poate fi asociata cu apneea centrala de somn. Modelul de respiratie implica alternarea respiratiei profunde si grele cu respiratia superficiala sau chiar fara respiratie, de obicei in timp ce dormiti. Apneea de somn centrala nu este acelasi lucru cu apneea obstructiva de somn. Cu aceasta din urma, respiratia se opreste si incepe deoarece caile respiratorii sunt inguste sau blocate. Aceeasi persoana poate avea apnee de somn centrala si apnee de somn obstructiva. Persoanele care sufera de apnee pot avea urmatoarele simptome:
- Oboseala cronica
- Somnolenta in timpul zilei
- Dureri de cap dimineata
- Somn nelinistit
Alte simptome pot aparea daca apneea se datoreaza unei probleme cu sistemul nervos. Simptomele depind de ce parti ale sistemului nervos sunt afectate si pot include:
- Dificultati de respiratie
- Probleme la inghitire
- Schimbarea vocii
- Slabiciune sau amorteala in tot corpul


Tratament apnee in somn. Cum scapi de apnee
Daca vrei sa stii cum scapi de apnee sau cum arata un tratament apnee in somn e suficient sa citesti aceste randuri. Tratamentul afectiunii este complex si depinde de cauza care o produce. Prin urmare, este necesar ca pacientul sa fie foarte bine studiat. In functie de caz, au fost propuse masuri precum plasarea stimulatoarelor cardiace diafragmatice, ventilatia mecanica neinvaziva, ventilatia cu presiune negativa, terapia cu oxigen si traheostomia cu ventilatie mecanica. In cazul respiratiei Cheynene-Stokes, este esential sa se trateze mai intai insuficienta cardiaca, daca este prezenta, cu masuri dietetice adecvate, medicamente si, daca este necesar, cu terapie cu oxigen, deoarece acest lucru duce la o reducere a apneelor centrale. Trebuie remarcat faptul ca terapia cu oxigen provoaca o scadere a apneei centrale, dar poate creste apneee obstructiva. Administrarea de benzodiazepine, teofilina, acetazolamida si medroxiprogesteron a produs putine rezultate pozitive.
Tratamentul pentru sindromul de apnee in somn central poate include terapia cu presiune pozitiva continua in caile respiratorii (CPAP), care implica utilizarea unei masti pentru a furniza presiune pozitiva in caile respiratorii pentru a ajuta la mentinerea unei respiratii regulate in timpul somnului. Alte optiuni de tratament pot include medicatie, terapie respiratorie si terapie cu oxigen. Dispozitivele utilizate in timpul somnului pot fi recomandate pentru a facilita respiratia. Acestea includ presiunea pozitiva continua a cailor respiratorii nazale (CPAP), presiunea pozitiva a cailor respiratorii (BiPAP) sau servo-ventilatia adaptiva (ASV). Unele tipuri de apnee in somn central sunt tratate cu medicamente care stimuleaza respiratia. Terapia cu oxigen poate ajuta la asigurarea faptului ca plamanii primesc suficient oxigen in timpul somnului.
Un tratament eficient este utilizarea unui aparat de presiune pozitiva a aerului administrat continuu. Utilizarea sa, pe langa imbunatatirea activitatii muschilor inspiratori, creste presiunea intratoracica, scade post-incarcarea cardiaca si creste fractia de ejectie ventriculara stanga. De asemenea, scade tonul simpatic si provoaca vasodilatatie prin mecanisme non-adrenergice. In ciuda acestor beneficii imediate importante (atenuarea apneei centrale de somn, imbunatatirea oxigenarii nocturne, scaderea nivelului de adrenalina si cresterea tolerantei la exercitii fizice), tratamentul CPAP nu pare sa afecteze timpul de supravietuire la acesti pacienti. In concluzie, sindromul de apnee in somn central este o tulburare a somnului care se caracterizeaza prin pauze in respiratie sau respiratie superficiala care apar in timpul somnului din cauza unei probleme cu sistemul nervos central. Acest lucru poate duce la oboseala si somnolenta excesiva pe timpul zilei, iritabilitate, dificultati de concentrare si alte probleme de sanatate. In vederea tratarii, este important sa se determine cauze acestui tip de apnee.
Cauze apnee. Cand apar episoadele cu ameteli in somn
Atunci cand vorbim de apnee in somn si cauze care declanseaza boala trebuie sa avem in vedere o multitudine de factori. In primul rand, trebuie inteles faptul ca aceasta problema nu tine cont de varsta si sex si ca putem avem episoade de apnee in somn la copii cat si la adulti atunci cand respectivul copil sau adult a suferit operatii de eliminare polipi sau amigdale si fluxul de aer trece direct in plamani prin trahee, laringe si faringe. Prin urmare, operatia de extirpare polipi sau amigdale trebuie facuta doar la sfatul unui medic specialist si in niciun caz nu trebuie sa ne intereseze informatii de genul pret operatie apnee decat atunci cand medicul specialist solicita acest lucru si doar in cazul in care respectivul pacient nu prezinta alte afectiuni sau comorbiditati.
Pe scurt, daca vorbim de tratament apnee in som, operatia sau extirparea anumitor parti din zona gatului, laringelui, faringelui trebuie sa fie o ultima solutia si asta doar daca celelalte metode de tratament nu au dat rezultate. Daca suferi de obezitate sau consumi alcool, fumezi excesiv NU operatia te va ajutam sa elimini acel sindrom de apnee in somn ci eliminarea din viata ta a acelor obiceiuri nocive. O metoda de terapie poate fi si un consult la un psihoterapeut pentru ca de multe ori in spatele unor intrebari de genul ,,cand incerc sa adorm simt ca ma sufoc'" se pot ascunde episoade de anxietate sau sa experimentezi simptomele unui burnout daca ai un deadline important la job sau te-ai aglomerat cu taskuri. Altfel spus, oprirea respiratiei in somn sau sufocare in somn, pot avea si cauze psihologice care doar se somatizeaza la nivel fizic.
Totodata, daca stii ca experimentezi si in stare de repaos nu doar in timpul somnului episoade de tip apnee in somn sau ai momente cand te odihnesti la birou sau savurezi pranzul si experimentezi episoade de apnee in timpul zilei, inseamna ca trebuie sa te programezi la un specialist care, in urmare unor teste apneee in somn poate descoperi si evidentia daca problema ta e de natura fiziologica sau psihologica. Si asta nu e tot. Daca ai o senzatie de tipul ,,ma trezesc din somn fara aer'"? Inseamna ca suferi de hipopnee adica sforait in termen medical. Daca ai un sforait puternic este un simptom care poate avea legatura cu o forma de apnee numita si apnee obstructiva.
Pe scurt, daca vrei sa stii ce este apneea de somn sau ce inseamna apnee sau cauzele apneei in somn trebuie sa ceri la medic un test apnee. Daca ai senzatia de inecat in somn sau experimentezi senzatia de inecarea cu saliva in timpul somnului inseamna ca ai nevoie de aerosoli in somn ca sa ameliorezi episoadele de apnee. Daca si tu experimentezi senzatia de lipsa aer in somn, inseamna ca ai nevoie de aparat pentru respirat in somn, care nu este altceva decat un device care pompeaza oxigen in organism pentru a evita complicatiile cauzate de apneea obstructiva de somn.


Cum sa eviti sa ai tulburari respiratorii in somn
Congestia nazala este una dintre cele mai comune tulburari respiratorii. Congestia nazala sau "nasul infundat" apare atunci cand tesuturile nazale si adiacente si vasele de sange devin inflamate cu exces de lichid si provoaca un sentiment de "congestie". Congestia nazala poate sau nu sa fie insotita de un nas curbat. Aceasta este unul dintre cele mai frecvente simptome asociate cu afectiunile acute ale tractului respirator superior. Congestia nazala poate interfera cu dezvoltarea auzului si a vorbirii. Congestia semnificativa poate afecta calitatea somnului, putand provoca sforait si poate fi asociata cu episoade de dificultati de respiratie in timpul somnului, mai bine cunoscute sub numele de apnee obstructiva de somn. Totodata, exista si alte tulburari respiratorii care ne pot afecta somnul precum astmul, alergia la ambrozie, polen, praf dar si alte afectiuni ale tractului respirator precum polipii inflamati, amigdalita sau gatul rosu mai ales la copii.
Diferente si asemanari intre apnee de somn si dispnee in somn
Dupa cum am povestit anterior, cand vorbim de apnee in somn vorbim de episoade cu sforait violent si zgomotos care pot depasi si 80 de decibeli, vorbim de pauze respiratorii care au o anumita ciclicitate in timpul somnului si care apar fie in faza de REM a somnului sau in faza cu somn profund. In apneea in somn, calitatea si durata somnului sufera de regresie profunda, iar partea si mai grava este ca lipsa de odihna sau episoadele recurente de insomnii afecteaza sistemic si alte organe interne. Cel mai lezat de apneea de somn este muschiul cardiac si implicit inima are de suferit pentru ca din cauza sincopelor respiratorii nu se mai realizeaza oxigenarea corecta a creierului si activitatea venelor si arterelor sufera tulburari care duc inopinant la episoade de brahicardie si tahicardie.
De cealalalta parte, spre deosebire de apneea de somn, Dispneea este scurtarea respiratiei, fiind o senzatie subiectiva si, prin urmare, dificil de definit. Scurtarea respiratiei este o afectiune care implica un sentiment de dificultate sau disconfort in timpul respiratiei sau senzatia ca nu se obtine suficient aer. Unii oameni se pot simti disneici doar cu exercitii usoare (de exemplu, urcatul scarilor), chiar daca nu au o tulburare specifica. Altii pot avea boli pulmonare avansate, dar sa nu simta niciodata dificultati de respiratie. In plus, dispneea este o tulburare CONSTIENTA spre deosebire de apnee care apare DOAR in timpul somnului si pe care nu o poti controla. Totodata, un episod de dispnee poate aparea si din motive ce tin de echilibrul psihic nu doar asociat cu diferite actiuni fizice. Poti experimenta episoade de dispnee daca ai momente de anxietate, daca suferi de agorafobie, daca ai un episod accentuat de panica. Altfel spus, principalul simptom al dispneei este dificultatea de a respira. Poate dura un minut sau chiar 3 minute fata de pauzele la apnee care pot fi de minim 10 secunde si maxim 40-50 de secunde.
Bibliografie:
1. Gold R.; Kappos L.; Arnold D.L.; et al. (September 20, 2012). "Placebo-Controlled Phase 3 Study of Oral BG-12 for Relapsing Multiple Sclerosis". N Engl J Med. 367 (12): 1098–1107;
2. "Scientists look to cut cow flatulence". phys.org. March 21, 2008. Volhard, J. "Darstellung von Maleinsäureanhydrid" Justus Liebig's Annalen der Chemie 1892, volume 2019;
3. Llica, R-A., Kloetzer, L. and Galaction,A-I. Fumaric acid: production and separation. Biochemistry Letters, 2018;
4. Das, R.K., Brar, S.K., and Verma, M. Fumaric acid: production and application aspects. In: Brar SK, Sarma SJ, Pakshirajan K (eds) Platform chemical biorefinery: future green chemistry, Elsevier, Amsterdam, (2016);