Anatomie: Ce este mediastinul si care este importanta lui pentru organism

Mediastinul este o regiune anatomica situata in mijlocul cutiei toracice, intre cei doi plamani. Este delimitat de la fata anterioara a sternului pana la fata posterioara a vertebrelor toracice. Contine o serie de structuri, cum ar fi inima, vasele mari de sange, traheea, esofagul, timusul, ganglionii limfatici, nervii si alte structuri importante. Mediastinul este o zona din linia mediana a cavitatii toracice, inconjurata de pleura stanga si dreapta. Este impartit in mediastinul superior si inferior, unde acesta din urma este mai mare. Mediastinul inferior este impartit in anterior, mijlociu si posterior. Fiecare compartiment al mediastinului contine mai multe organe vitale, structuri vasculare si nervoase care sunt strans legate intre ele. Continutul foarte valoros al mediastinului indica importanta sa din punct de vedere al anatomiei.
Ce structura are mediastinul si de ce este important
Mediastinul este un compartiment visceral al cavitatii toracice. Separa complet cele doua cavitati pleurale prin plasarea longitudinala intre ele intr-o pozitie sagitala mijlocie. Continutul mediastinal principal este inima, esofagul, traheea, nervii spinali toracici si vasele de sange. Diviziunile mediastinului sunt superioare si inferioare, printr-un plan transversal care se extinde din unghiul sternal pana la discul intervertebral dintre vertebrele T4 si T5. Mediastinul superior este un spatiu limitat anterior de manubriul sternului si ulterior de corpurile vertebrelor T1-T4. Continutul mediastinului superior include mai multe organe, vase si nerviꓽ
Structuri vasculareꓽ
- Vena intercostala superioara stanga
- Arc aortic si ramurile sale
- Vena cava superioara
- Artera si vena toracica interna
- Vene brahiocefalice
Viscereꓽ
- Esofag
- Timus
- Trahee
Structuri limfaticeꓽ
- Ganglioni limfatici
- Duct toracic
Structuri neurologiceꓽ
- Nervul recurent laringian stang
- Nervii frenici (stang si drept)
- Nervii vagi (stang si drept)
- Mediastinul inferior
Se extinde de la marginea inferioara a mediastinului superior pana la diafragma. Este impartit in trei spatii:
- Mediastinul anterior - Posterior corpului sternului si anterior pericardului
- Mediastin mediu - Limitat de pericard, inconjoara inima si originile vaselor mari
- Mediastin posterior - Posterior pericardului si anterior vertebrelor
Ce roluri indeplineste mediastinul
Din punct de vedere functional, mediastinul are rol inꓽ
- Amortizare
- Echilibrare
- Hemodinamica circulatiei venoase de intoarcere
- Izolare
Mediastinul ofera un cadru structural pentru organele si structurile vitale din torace, inclusiv inima, aorta, venele mari, esofagul si traheea. Aceste structuri sunt protejate si sustinute de mediastin, contribuind la mentinerea functionarii adecvate a acestora. Mediastinul contine artera principala a corpului, aorta, care transporta sangele oxigenat catre toate partile corpului. De asemenea, contine venele mari care aduc sangele inapoi catre inima. De asemenea, sistemul limfatic, care este implicat in functionarea sistemului imunitar si drenajul limfatic, trece prin mediastin.
Serveste, de asemenea, ca o cale de comunicatie intre diferite organe si structuri din torace. De exemplu, esofagul si traheea trec prin mediastin, permitand alimentelor si aerului sa calatoreasca intre gura si stomac sau plamani. Mediastinul contine timusul, un organ limfoid implicat in dezvoltarea si maturarea celulelor T, care joaca un rol important in sistemul imunitar. Timusul este mai activ in copilarie si se atrofiaza pe masura ce imbatranim. Mediastinul este un loc in care pot aparea diverse afectiuni, cum ar fi tumori, infectii sau leziuni. Prin examinarea mediastinului in cadrul investigatiilor imagistice, cum ar fi radiografia toracica, tomografia computerizata (CT) sau imagistica prin rezonanta magnetica, se pot identifica si diagnostica afectiunile asociate cu aceasta regiune.
Importanta in anatomia toracica a mediastinului
Delimitarea spatiilor toracice: Mediastinul separa cavitatea toracica in doua compartimente laterale, in care se gasesc plamanii, si un compartiment central, in care se gasesc inima, vasele mari de sange, esofagul si alte structuri. Aceasta delimitare clara este esentiala pentru organizarea si functionarea corespunzatoare a organelor toracice. Localizarea inimii si a vaselor mari: Mediastinul gazduieste inima si vasele mari de sange. Acesta asigura o pozitie centrala pentru aceste structuri vitale si permite o circulatie eficienta a sangelui catre si dinspre inima in tot corpul.
Comunicatia intre organe si structuri: Mediastinul furnizeaza un spatiu prin care organele si structurile din torace pot comunica si interactiona. De exemplu, esofagul trece prin mediastin, permitand alimentelor sa fie transportate de la gura la stomac. Traheea si bronhiile se desfasoara prin mediastin, permitand trecerea aerului catre si dinspre plamani.
Patologia mediastinului poate include o gama larga de afectiuni, cum ar fi tumori, infectii, inflamatii sau leziuni. Mediastinul poate fi evaluat si investigat utilizand tehnici imagistice precum radiografia toracica, tomografia computerizata, imagistica prin rezonanta magnetica si ecografia toracica. Aceste metode ajuta la diagnosticarea si planificarea tratamentului adecvat pentru afectiunile mediastinului. Datorita continutului sau bogat in organe si structuri vitale, mediastinul reprezinta o zona importanta in chirurgia toracica. Accesul chirurgical la mediastin poate fi necesar pentru tratarea tumorilor, patologiilor cardiovasculare, bolilor esofagiene si a altor afectiuni toracice.
Mediastinul este un sit frecvent pentru dezvoltarea tumorilor. Aceste tumori pot fi de origine benigna sau maligna si pot afecta organele si structurile din mediastin, inclusiv timusul, inima, esofagul, traheea, vasele de sange si ganglionii limfatici. Diagnosticarea si tratamentul corect al tumorilor mediastinale necesita evaluare si abordare adecvata a mediastinului. Mediastinul contine inima si vasele mari de sange, care pot fi afectate de o varietate de afectiuni, cum ar fi bolile coronariene, defectele congenitale ale inimii, bolile valvulare, pericardita si tumori cardiace. Evaluarea mediastinului este esentiala in diagnosticarea si managementul acestor afectiuni cardiovasculare.
Esofagul trece prin mediastin, iar patologia esofagului, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian, achalazia, tumori esofagiene sau stricturile esofagiene, poate afecta mediastinul. Evaluarea mediastinului este importanta in stabilirea diagnosticului si planificarea tratamentului pentru aceste afectiuni esofagiene. Chiar daca plamanii insisi nu se afla in mediastin, evaluarea mediastinului este cruciala in patologia pulmonara. De exemplu, cancerul pulmonar poate extinde in mediastin prin invazia ganglionilor limfatici mediastinali. Evaluarea atenta a mediastinului este necesara in diagnosticarea si stadializarea cancerului pulmonar.
Unele afectiuni sau procese patologice pot duce la compresia structurilor mediastinale, cum ar fi compresia traheei sau a esofagului. Aceasta poate provoca simptome precum dispnee (dificultate in respiratie), tuse, disfagie (dificultate in inghitire) sau durere toracica. Evaluarea mediastinului este esentiala pentru identificarea cauzei compresiei si stabilirea tratamentului adecvat. In general, evaluarea si gestionarea corecta a patologiilor mediastinale sunt esentiale pentru un diagnostic precis, planificarea tratamentului si imbunatatirea rezultatelor pacientilor cu afectiuni toracice. Acest lucru poate include utilizarea tehnologiilor de imagistica avansata, cum ar fi CT, RMN, PET, precum si abordari chirurgicale si interventii minim invazive specifice mediastinului.
Tesutul conjunctiv: Cum il recunosti, ce rol are, care sunt bolile care il pot deteriora
Tesutul conjunctiv este un tip de tesut prezent in intregul corp uman. Acesta joaca un rol esential in mentinerea structurii, functiei si integritatii diferitelor organe si tesuturi. Tesutul conjunctiv are diverse tipuri si functii, dar in general, este caracterizat prin structura sa compusa din celule specifice si substanta intercelulara care poate contine fibre colagene, elastice si o substanta fundamentala. Exista mai multe tipuri de tesut conjunctiv, fiecare avand caracteristici si functii specifice in organism, de exemplu:
Tesut conjunctiv fibros:
Tesut conjunctiv fibros dens: Acest tip de tesut conjunctiv contine fibre de colagen dispuse intr-un aranjament regulat, oferind rezistenta si sustinere. Se gaseste in tendoane (conecteaza muschii la oase), ligamente (leaga oasele intre ele) si in fascii (tesut care inveleste si sustine structurile anatomice). Tesut conjunctiv fibros rar: Acest tip de tesut conjunctiv contine fibre de colagen dispuse intr-un aranjament neregulat si se gaseste in piele, in dermul profund, si in diferite alte organe, oferind rezistenta mecanica.
Tesut conjunctiv elastic:
Tesut conjunctiv elastic: Acest tip de tesut conjunctiv contine fibre elastice, care permit intinderea si revenirea la forma initiala. Se gaseste in peretii arterelor mari, in plamani si in alte organe care necesita flexibilitate si elasticitate.
Tesut conjunctiv reticular:
Tesut conjunctiv reticular: Acest tip de tesut conjunctiv contine fibre reticulare subtiri, care formeaza o retea de suport structural pentru organele limfoide, cum ar fi splina, ganglionii limfatici si maduva osoasa.
Tesut conjunctiv adipos:
Tesut conjunctiv adipos: Acest tip de tesut conjunctiv contine celule adipoase, care stocheaza grasime si servesc ca rezerva energetica si izolatie termica. Se gaseste sub piele, in jurul organelor interne si in alte zone ale corpului. Substanta intercelulara sau matricea extracelulara este componenta principala a tesutului conjunctiv. Aceasta este formata dintr-o retea de proteine, cum ar fi colagenul si elastina, care ofera rezistenta si elasticitate tesutului. De asemenea, matricea extracelulara contine o substanta fundamentala, care are rolul de a sustine si hrani celulele din tesut. Exista o varietate de celule prezente in tesutul conjunctiv, inclusiv fibroblaste, chondrocite, osteocite, adipocite, celule imunitare si altele. Aceste celule indeplinesc diverse functii, cum ar fi sinteza si intretinerea matricei extracelulare, secretia de substante specifice si raspunsul la inflamatie si infectie.
Bibliografie:
Necrotizing Enterocolitis in Pulmonary Atresia with Intact Ventricular Septum; J. Hassoulas et al., 1985;
Neonatal Intussusception Misdiagnosed as Necrotizing Enterocolitis; American Journal of Perinatology, 1995;
Are Scores Reliable in Predicting the Need for Surgery and Mortality in Necrotizing Enterocolitis, Delphine, 2016;
Wernicke's Encephalopathy Complicating Pregnancy in a Woman with Neonatal Necrotizing Enterocolitis and Resultant Chronic Malabsorption; Ned L Williams et al., American Journal of Perinatology, 2009;