Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Tesutul conjunctiv: Cum il recunosti, ce rol are, care sunt bolile care il pot deteriora

Tesutul conjunctiv: Cum il recunosti, ce rol are, care sunt bolile care il pot deteriora

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 25 august 2023 Ultima actualizare: 5 septembrie 2023

Tesutul conjunctiv este un tip de tesut prezent in intregul corp uman. Acesta joaca un rol esential in mentinerea structurii, functiei si integritatii diferitelor organe si tesuturi. Tesutul conjunctiv are diverse tipuri si functii, dar in general, este caracterizat prin structura sa compusa din celule specifice si substanta intercelulara care poate contine fibre colagene, elastice si o substanta fundamentala. Exista mai multe tipuri de tesut conjunctiv, fiecare avand caracteristici si functii specifice in organism, de exemplu:

Tesut conjunctiv fibros:

Tesut conjunctiv fibros dens: Acest tip de tesut conjunctiv contine fibre de colagen dispuse intr-un aranjament regulat, oferind rezistenta si sustinere. Se gaseste in tendoane (conecteaza muschii la oase), ligamente (leaga oasele intre ele) si in fascii (tesut care inveleste si sustine structurile anatomice). Tesut conjunctiv fibros rar: Acest tip de tesut conjunctiv contine fibre de colagen dispuse intr-un aranjament neregulat si se gaseste in piele, in dermul profund, si in diferite alte organe, oferind rezistenta mecanica.

Tesut conjunctiv elastic:

Tesut conjunctiv elastic: Acest tip de tesut conjunctiv contine fibre elastice, care permit intinderea si revenirea la forma initiala. Se gaseste in peretii arterelor mari, in plamani si in alte organe care necesita flexibilitate si elasticitate.

Tesut conjunctiv reticular:

Tesut conjunctiv reticular: Acest tip de tesut conjunctiv contine fibre reticulare subtiri, care formeaza o retea de suport structural pentru organele limfoide, cum ar fi splina, ganglionii limfatici si maduva osoasa.

Tesut conjunctiv adipos:

Tesut conjunctiv adipos: Acest tip de tesut conjunctiv contine celule adipoase, care stocheaza grasime si servesc ca rezerva energetica si izolatie termica. Se gaseste sub piele, in jurul organelor interne si in alte zone ale corpului.

Substanta intercelulara sau matricea extracelulara este componenta principala a tesutului conjunctiv. Aceasta este formata dintr-o retea de proteine, cum ar fi colagenul si elastina, care ofera rezistenta si elasticitate tesutului. De asemenea, matricea extracelulara contine o substanta fundamentala, care are rolul de a sustine si hrani celulele din tesut. Exista o varietate de celule prezente in tesutul conjunctiv, inclusiv fibroblaste, chondrocite, osteocite, adipocite, celule imunitare si altele. Aceste celule indeplinesc diverse functii, cum ar fi sinteza si intretinerea matricei extracelulare, secretia de substante specifice si raspunsul la inflamatie si infectie.

Tesutul conjunctiv este foarte divers si se gaseste in diferite forme in diferite parti ale corpului. De exemplu, avem tesut conjunctiv fibros in tendoane si ligamente, tesut conjunctiv elastic in anumite parti ale plamanilor si arterelor, tesut conjunctiv reticular in splina si ganglioni limfatici si tesut conjunctiv adipos in stratul subcutanat si in jurul organelor interne.

 

Ce rol are in structura corpului

Tesutul conjunctiv joaca un rol esential in structura corpului uman. Acesta ofera sustinere si conexiune intre diferitele tesuturi si organe, contribuind astfel la mentinerea formei, functiei si integritatii corpului. Iata cateva dintre rolurile majore ale tesutului conjunctiv in structura corpului uman: Tesutul conjunctiv furnizeaza un schelet structural pentru corp, conectand si sustinand organele, tesuturile si structurile anatomice.

Fibrele de colagen si elastina din matricea extracelulara confera rezistenta si elasticitate, permitand tesutului sa reziste la tensiune si presiune. De asemenea, asigura conexiunea intre diferitele organe si tesuturi din corp. De exemplu, tendoanele conecteaza muschii la oase, iar ligamentele leaga oasele intre ele, asigurand stabilitatea articulatiilor. Tesutul conjunctiv are multiple roluri si functii in functionarea organismului. Acesta sustine, conecteaza si protejeaza diferite tesuturi si organe, precum si asigura transportul substantelor nutritive si deseurilor intre celule si vasele de sange. Principalele roluri ale tesutului conjunctiv in functionarea organismului includ:

Protectia organelor interne: Anumite tipuri de tesut conjunctiv, cum ar fi tesutul conjunctiv fibros dens, protejeaza organele interne, cum ar fi creierul, maduva spinarii, inima si plamanii, de traume si leziuni. Repararea tesuturilor: In cazul leziunilor, tesutul conjunctiv are rolul de a repara si de a inlocui tesuturile afectate, prin formarea de cicatrice si producerea de noi fibre de colagen si elastina.

Sustinerea vaselor de sange si limfatice: Tesutul conjunctiv reticular si elastic asigura sustinerea structurala pentru vasele de sange si limfatice, facilitand transportul sangelui si limfei in organism. Depozitare si gestionare a grasimii: Tesutul conjunctiv adipos stocheaza grasimi si serveste ca sursa de energie, precum si asigura izolatie termica si protectie pentru organe.
Sprijinirea sistemului imunitar: Unele tipuri de tesut conjunctiv, cum ar fi celulele reticuloendoteliale din tesutul conjunctiv reticular, sustin sistemul imunitar si participa la raspunsul imun al organismului.

Participarea in procesele de dezvoltare si crestere: Tesutul conjunctiv joaca un rol important in procesele de dezvoltare si crestere ale organismului, inclusiv in formarea si dezvoltarea organelor si sistemelor. Transportul substantelor: Substantele nutritive, hormonii si deseurile metabolice sunt transportate intre celule si vasele de sange prin intermediul tesutului conjunctiv.
Vindecarea ranilor: Tesutul conjunctiv este implicat in procesul de vindecare al ranilor si al leziunilor, asigurand regenerarea si repararea tesuturilor afectate.

Ce boli pot afecta tesutul conjuctiv

Bolile tesutului conjunctiv pot fi cauzate de o varietate de factori, incluzand atat cauze genetice, cat si factori de mediu. Aceste boli pot afecta diferite parti ale corpului si pot implica multiple tesuturi si organe. Unele dintre aspectele care pot contribui la aparitia bolilor ale tesutului conjunctiv includ:

Factori genetici: Unele boli ale tesutului conjunctiv au o predispozitie genetica, adica sunt mostenite de la unul sau ambii parinti. Anumite mutatii genetice pot afecta productia si functia proteinelor din matricea extracelulara sau pot afecta celulele implicate in raspunsul imun, contribuind la dezvoltarea bolilor reumatologice. Disfunctii ale sistemului imunitar: Multe dintre bolile tesutului conjunctiv sunt considerate boli autoimune, ceea ce inseamna ca sistemul imunitar ataca propriile tesuturi si organe ale corpului. Aceste disfunctii ale sistemului imunitar pot cauza inflamatie cronica si daune ale tesutului conjunctiv.

Infectii si boli virale: Anumite infectii virale sau bacteriene pot declansa sau agrava bolile ale tesutului conjunctiv. De exemplu, infectii anterioare pot declansa raspunsuri imune anormale care afecteaza ulterior tesutul conjunctiv. Expunerea la anumite substante toxice: Unele substante toxice sau medicamente pot declansa reactii adverse in organism, inclusiv inflamatie sau daune ale tesutului conjunctiv.

Factori de mediu si stil de viata: Anumiti factori de mediu, cum ar fi expunerea excesiva la soare, fumatul si stresul, pot contribui la dezvoltarea sau exacerbarea bolilor ale tesutului conjunctiv.
Hormoni: Anumite afectiuni ale tesutului conjunctiv pot fi influentate de fluctuatiile hormonale, cum ar fi cele care apar in timpul sarcinii sau menopauzei. Bolile ale tesutului conjunctiv pot fi variate si pot include afectiuni precum lupus eritematos sistemic, artrita reumatoida, sclerodermia, sindromul Sjögren, polimiozita, dermatomiozita si altele. Aceste boli pot avea o gama larga de simptome si pot afecta diferite organe si sisteme in corp. 

Diagnosticul si tratamentul bolilor ale tesutului conjunctiv sunt realizate de catre medici specialisti, cum ar fi reumatologii, care pot evalua simptomele si istoricul medical al pacientului si pot recomanda terapii specifice pentru fiecare caz in parte. Datorita diversitatii sale si a functiilor sale esentiale, tesutul conjunctiv este esential pentru functionarea normala si sanatatea generala a organismului. Acesta asigura integritatea si conexiunea intre toate structurile corpului si contribuie la mentinerea functionalitatii optime a diferitelor organe si sisteme.

 

Oprirea sangerarii: Tehnici esentiale de prim ajutor pe care trebuie sa le stiti

Daca te confrunti cu o sangerare, este important sa actionezi rapid pentru a opri fluxul de sange. In situatiile in care sangerarea este grava sau nu se opreste, este esential sa cauti ajutor medical de urgenta sau sa contactezi imediat un medic. Sfaturile prezentate in acest articol reprezinta doar masuri de prim ajutor temporare si nu inlocuiesc sfatul sau interventia unui profesionist medical calificat. Asigura-te ca obtii asistenta medicala in cazul unei sangerari severe sau care nu se opreste.

O sangerare necontrolata poate duce la pierderea rapida si semnificativa de sange. Pierderea excesiva de sange poate duce la anemie, care poate afecta functionarea normala a corpului si poate fi periculoasa pentru viata in cazurile severe. Opritarea sangerarii faciliteaza procesul de vindecare al ranii. Atunci cand sangerarea este oprita, organismul poate forma un cheag de sange care ajuta la stoparea fluxului de sange si la initierea procesului de vindecare.

Sangerarile necontrolate pot duce la complicatii, cum ar fi infectii ale ranii. O sangerare care persista poate deschide o cale pentru bacterii si alte microorganisme sa patrunda in organism si sa cauzeze infectii. In cazul sangerarilor severe, oprirea sangerarii poate ajuta la stabilizarea starii pacientului. Pierderea rapida de sange poate duce la soc hipovolemic, o stare periculoasa in care fluxul de sange catre organele vitale este redus. Prin oprirea sangerarii, se pot preveni complicatiile si se poate mentine stabilitatea hemodinamica a pacientului.

Bibliografie:

Necrotizing Enterocolitis in Pulmonary Atresia with Intact Ventricular Septum; J. Hassoulas et al., 1985;
Neonatal Intussusception Misdiagnosed as Necrotizing Enterocolitis; American Journal of Perinatology, 1995;
Are Scores Reliable in Predicting the Need for Surgery and Mortality in Necrotizing Enterocolitis, Delphine, 2016;
Wernicke's Encephalopathy Complicating Pregnancy in a Woman with Neonatal Necrotizing Enterocolitis and Resultant Chronic Malabsorption; Ned L Williams et al., American Journal of Perinatology, 2009;

Articole similare
Narcolepsia: Cum apare aceasta boala, simptome, metode de tratament Narcolepsia: Cum apare aceasta boala, simptome, metode de tratament

Narcolepsia este o afectiune cronica, iar tratamentul se concentreaza in general pe gestionarea simptomelor. Terapia medicamentoasa si modificarile stilului de viata pot ajuta la reducerea somnolentei si a altor simptome asociate narcolepsiei. Este important ca persoanele cu narcolepsie sa fie evaluate si tratate de un specialist in somnologie sau neurologie pentru a gestiona si controla simptomele in mod eficient.

28 iulie 2023
citește articolul
Methemoglobinemie: cauze, simptome si abordari terapeutice Methemoglobinemie: cauze, simptome si abordari terapeutice

Methemoglobinemia este o afectiune potential fatala, in care fierul feric nu este in masura sa lege si sa transporte oxigenul. Nivelurile crescute de methemoglobina duc la anemie functionala. Methemoglobinemia poate fi congenitala sau dobandita. Majoritatea persoanelor cu methemoglobinemie congenitala sunt asimptomatice, cu exceptia cianozei (numai cu semnificatie cosmetica), dar unele forme pot avea morbiditate grava. Tipul dobandit poate fi sever sau chiar fatal, in functie de proportia de methemoglobina.

28 iulie 2023
citește articolul
Mastita: simptome, tratament si sfaturi pentru preventie Mastita: simptome, tratament si sfaturi pentru preventie

Mastita este o inflamatie a sanului si este de obicei este cauzata de o infectie. Se intampla adesea in timp ce o femeie alapteaza, in special in primele 6-12 saptamani. Mastita este o afectiune care afecteaza in primul rand femeile care alapteaza, desi poate aparea si la persoanele de sex masculin. Patologia se refera la inflamatia tesutului mamar, cauzata de obicei de o infectie bacteriana.

28 iulie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina