Cum sa elimini stresul, complicatii ale bolii

Lipsa somnului sau insomnia este o tulburare foarte frecventa care se datoreaza diferitelor cauze: stres, mediu, factori emotionali, printre altele. Pe de alta parte, anxietatea este o angoasa sau o stare de neliniste care insoteste, de obicei, bolile acute. Insomnia consta in sentimentul subiectiv de a nu putea dormi cand sau nu atat de mult pe cat va doriti. Este cea mai frecventa tulburare de somn si are multe cauze. Este important sa intelegem ca produsele farmaceutice ar trebui sa fie luate numai cu prescriptie medicala si sub supravegherea unui medic, deoarece acestea pot avea efecte secundare si pot fi nocive pentru sanatatea noastra. Cu toate acestea, in cazul in care stresul si insomnia sunt severe si afecteaza viata de zi cu zi, medicul poate prescrie anumite produse farmaceutice pentru a ajuta la ameliorarea acestora. Iata cateva exemple:

Anxiolitice - Acestea sunt medicamente prescrise pentru a trata anxietatea si stresul si pot include benzodiazepine precum lorazepam si alprazolam. Medicamentele din aceasta categorie pot fi utile pentru a calma anxietatea si a imbunatati somnul, dar trebuie luate cu precautie, deoarece pot cauza dependenta.

Antidepresive - Anumite tipuri de antidepresive pot fi prescrise pentru a trata tulburarile de somn, precum insomnia. Acestea pot ajuta la reglarea nivelului de serotonina din creier si pot imbunatati somnul, insa trebuie luate sub supravegherea unui medic, putand avea efecte secundare, cum ar fi somnolenta excesiva, pe langa alte reactii adverse.
Hipnotice - Acestea sunt medicamente prescrise pentru a ajuta la inducerea somnului si la mentinerea acestuia, insa trebuie luate numai cand se planifica un somn de cel putin 7-8 ore, deoarece pot provoca somnolenta excesiva si ameteli.

Beta-blocante - Acestea sunt medicamente prescrise pentru a ajuta la controlul anxietatii si la reducerea simptomelor fizice ale stresului, cum ar fi bataile inimii rapide si tremurul. Acestea pot fi utile pentru persoanele care au anxietate de performanta sau care se confrunta cu evenimente stresante, cum ar fi discursurile publice sau examenele.
Inainte de a lua oricare dintre aceste medicamente, este important sa discutati cu medicul despre beneficiile si riscurile acestora si sa urmati cu strictete instructiunile de dozare. De asemenea, ar trebui sa luati in considerare abordari non-farmacologice pentru a reduce stresul si a imbunatati somnul, cum ar fi exercitiile de respiratie, meditatia, yoga sau terapia comportamentala cognitiva.

Terapii naturale pentru imbunatatirea calitatii somnului

Melatonina este un hormon secretat de glanda pineala, care este de dimensiunea unui bob de mazare si este situat chiar deasupra centrului creierului. Contribuie la crearea ritmurilor circadiene in raport cu lumina, astfel incat ajuta organismul sa stie cand este timpul sa mearga la culcare si cand sa se trezeasca

In mod normal, organismul secreta mai multa melatonina pe timp de noapte, iar nivelurile incep sa creasca atunci cand soarele apune. Cantitatea de lumina primita in timpul zilei, impreuna cu ceasul biologic in sine, determina cantitatea pe care corpul nostru o secreta. Prin urmare, in caz de dificultati in a adormi, puteti sa consumati suplimente alimentare care contin melatonina ca ingredient principal pentru reglarea ritmului biologic.

Suplimente alimentare care te pot ajuta sa scapi de stres

Exista numeroase suplimente naturale care va pot ajuta sa dormiti mai bine. Cele mai complete contin, de obicei, in plus fata de melatonina, valeriana, floarea pasiunii si unele vitamine. Valeriana este un tranchilizant natural foarte cunoscut. Proprietatile sale calmante il fac un complement ideal pentru a ajuta la relaxare si la combaterea insomniei. Poate fi consumata sub forma de ceai, inainte de a merge la culcare, dar exista si sub forma de comprimate. Cu toate acestea, ar trebui sa evitati combinatia sa cu consumul de alte sedative, cum ar fi alcoolul. Femeile insarcinate si cele care alapteaza trebuie sa evite insa valeriana.

O alta planta recomandata in combinatie cu melatonina este Passiflora (floarea pasiunii). Aceasta planta originara din America de Sud a fost folosita in mod traditional in tratamentul natural al persoanelor cu anxietate sau stari de nervozitate, deoarece are efecte sedative, impotriva insomniei si, de asemenea, combate migrenele. In plus, floarea pasiunii reduce palpitatiile si tensiunea arteriala ridicata, insa, ca orice alt supliment, ar trebui sa fie consumat cu prudenta, deoarece genereaza toxicitate la doze mai mari decat cele recomandate si nu este potrivit pentru femeile insarcinate sau care alapteaza.

Lavanda, in special uleiul esential de lavanda poate fi folosit pentru a ajuta la relaxare si la imbunatatirea somnului. Poate fi inhalat sau adaugat in apa de la baia de seara.

Ceaiul de musetel poate ajuta la reducerea anxietatii si a stresului, ceea ce poate duce la un somn mai bun.

Lemon Balm (ronita) - Aceasta planta poate ajuta la reducerea anxietatii si la imbunatatirea calitatii somnului.

Ashwagandha - Este utilizata in medicina ayurvedica si poate ajuta la reducerea stresului si anxietatii, ceea ce poate duce la un somn mai bun.

In plus fata de a lua un supliment alimentar, puteti recurge la mai multe strategii care ajuta la stabilirea unei rutine pentru a promova relaxarea si combaterea insomniei. Pentru aceasta, este recomandat sa practicati o meditatie simpla. Daca nu stiti cum sa incepeti, exista aplicatii mobile si tutoriale care ofera un ghid bun pentru a incepe aceasta practica. O alta optiune este de a efectua o sesiune de yoga inainte de culcare.

Sportul te va ajuta sa ai un somn odihnitor

De asemenea, practicarea sportului ar trebui sa se faca cu cel putin trei sau patru ore inainte de culcare, deoarece, dupa exercitii, corpul este prea stimulat pentru a atinge starea de relaxare necesara somnului. Pe de alta parte, este important sa mentineti un program structurat, incercand sa mergeti la culcare in acelasi timp, de exemplu, in jurul orei 22:30, si sa va treziti in jurul aceleasi ore, chiar daca nu v-ati odihnit complet. Acest lucru va determina organismul sa recupereze ritmurile biologice in mod natural si sa se adapteze mai repede la un model de somn adecvat.

Ca parte a ritualului de culcare, puteti lua ceaiuri de plante relaxante care va ajuta sa adormiti, cum ar fi cel de tei sau musetel. Alte bauturi calde, cum ar fi un pahar de lapte, pot ajuta, de asemenea. De asemenea, nu uitati sa evitati utilizarea computerelor, telefoanelor mobile sau tabletelor cu cel putin doua ore inainte de a merge la culcare. Lumina eliberata de aceste ecrane bulverseaza creierul si il stimuleaza, astfel incat acesta sa considere ca nu este timpul pentru culcare, modificand ritmul circadian si afectand tiparele de somn.

Ce este sindromul Burnout si ce legatura are cu stresul cronic

In Romania primesti diagnostic ca suferi de sindromul burnout daca la munca in timpul activitatii tale ai o perioada in care simti ca nu mai faci fata la task-uri si lucrezi intens si peste program. In plus, sindromul Burn-out poate aparea si din cauza unor motive personale si a mediului social in care traiesti. Dorinta de a acoperi un gol, o frustrare, o deceptie cu un volum de munca apare in ultimul timp tot mai des printre persoanele care lucreaza in corporatii. Sentimentul de frustrare in cadrul sindromului burn-out este des intalnit.

Totodata, dintre toate bolile cronice, sindromul burn-out este una din cele mai misterioase boli. Desi nu se cunosc mecanismele de declansare, dintre cauzele cele mai plauzibile, depresia pare a juca un rol cheie, intrucat starea maladiva survine cu o recurenta crescuta la persoanele cu diagnostic de anxietate si de depresie. Dar acest sindrom este asociat si cu o carenta de vitamine, sau un sistem imunitar slabit. Deficitul de minerale, in special de fier, produce in timp anemie feripriva si implicit apare o scadere a capacitatii eritrocitelor de a oxigena coerent sistemul cerebral.

Pe scurt, sindromul Burnout este o afectiune complexa asociata cu epuizarea mentala, fizica si emotionala care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima data acest termen a fost mentionat de psihologul Herbert Freudenberger in cartea sa «Burnout: The High Cost of High Achievement», scrisa in 1974. Etapele prin care trece o persoana pana ajunge la epuizare sunt: nevoia puternica de afirmare, neglijarea nevoilor personale, aparitia situatiilor conflictuale fie acasa fie la birou, negarea problemelor, izolarea de familie si de grupul social, schimbarea comportamentului, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior, stari depresive, colaps fizic si emotional.

S-a constatat ca mediul ostil nu reprezinta intotdeauna factorul care cauzeaza in mod direct burnout, ci trebuie sa ii fie direct asociata si inabilitatea individului de a face fata unor noi conditii de la locul de munca. Nevrotismul, extraversiunea si constiinciozitatea sunt trasaturi de personalitate care ofera predictibilitate pentru cel putin doua dintre dimensiunile sindromului burnout. Sindromul de burnout nu se asociaza neaparat cu orele suplimentare de la locul de munca, ci cu stresul cronic acumulat, starea de epuizare, insatisfactia fata de activitatea desfasurata zilnic si sentimentele de inutilitate resimtite.