Intoxicatia cu mercur: Simptome, complicatii ale bolii, preventie si tratament
Intoxicatia cu mercur este o afectiune cauzata de expunerea excesiva la mercur, un metal lichid toxic pentru organismul uman. Intoxicatia cu mercur poate fi cauzata de inhalarea vaporilor sau a particulelor de mercur, de ingestia acestuia prin alimente contaminate sau prin piele. Intoxicatia cu mercur poate fi cauzata de expunerea la vapori de mercur eliberati din produse care contin mercur, cum ar fi lampile fluorescente, termometre, baterii, instrumente medicale si alte produse. Consumul de peste sau fructe de mare contaminate cu mercur poate fi, de asemenea, o cauza importanta.
Mercur (Hg) este un metal foarte toxic, singurul ce se afla in stare lichida la 0ºC, foarte dens si nu foarte compresibil, avand o mare capacitate de a amalgama aproape toate metalele. Se evapora la 13°C si desi nu este esential pentru niciun proces biologic, cu toate acesea, mercurul se acumuleaza in majoritatea lucrurilor vii. Mercurul este o neurotoxina, iar modul in care sanatatea oamenilor poate fi afectata de expunerea la mercur depinde de mai multi factori:
Intoxicatia cu mercur este o afectiune cauzata de expunerea excesiva la mercur, un metal lichid toxic pentru organismul uman. Intoxicatia cu mercur poate fi cauzata de inhalarea vaporilor sau a particulelor de mercur, de ingestia acestuia prin alimente contaminate sau prin piele. Intoxicatia cu mercur poate fi cauzata de expunerea la vapori de mercur eliberati din produse care contin mercur, cum ar fi lampile fluorescente, termometre, baterii, instrumente medicale si alte produse. Consumul de peste sau fructe de mare contaminate cu mercur poate fi, de asemenea, o cauza importanta.
Mercur (Hg) este un metal foarte toxic, singurul ce se afla in stare lichida la 0ºC, foarte dens si nu foarte compresibil, avand o mare capacitate de a amalgama aproape toate metalele. Se evapora la 13°C si desi nu este esential pentru niciun proces biologic, cu toate acesea, mercurul se acumuleaza in majoritatea lucrurilor vii. Mercurul este o neurotoxina, iar modul in care sanatatea oamenilor poate fi afectata de expunerea la mercur depinde de mai multi factori:
- Forma mercurului (de exemplu, daca este metilmercur sau mercur elementar/metalic);
- Cantitatea de mercur la care persoana este expusa;
- Varsta persoanei expuse (fetusii sunt cei mai vulnerabili);
- Modul in care persoana este expusa (inhalare, consum, contact cu pielea etc.);
- Sanatatea persoanei expuse si durata expunerii.
Efectele expunerii la mercur pot fi foarte severe, subtile sau nu se pot manifesta deloc, in functie de factorii mentionati mai sus. Mercurul are mai multe forme, printre care:
- Mercur metalic: Un lichid inodor, luminos, de culoare argintiu-alb, care se transforma intr-un gaz incolor, inodor atunci cand este incalzit.
- Metilmercur: O substanta chimica compusa din mercur combinat cu carbon. Este produs in principal de organisme microscopice din apa si sol.
- Saruri de mercur: Pulberi albe sau cristale care se formeaza atunci cand mercurul este combinat cu elemente cum ar fi clor, sulf sau oxigen.
Mercurul metalic si metilmercurul sunt mai capabile sa ajunga la creier si sunt mai daunatoare decat sarurile de mercur. Toxicitatea mercurului poate aparea atunci cand o persoana este expusa la cantitati toxice de mercur din urmatoarele motive:
- Inhalarea vaporilor de mercur in aer sau dintr-o incinta unde a avut loc o avarie la instalatie care foloseste mercur
- Consumul de alimente contaminate (de obicei peste sau crustacee): Pestii mai mari si mai in varsta tind sa aiba niveluri mai ridicate de mercur
- Apa potabila contaminata cu mercur (o cauza rara de otravire).
Mercurul metalic poate fi gasit in produsele de consum, cum ar fi becurile fluorescente, bateriile, termostatele si termometrele mai vechi. Mercurul, combinat cu alte elemente, poate fi gasit si in unele tipuri de plombe dentare. Cu toate acestea, cercetarile nu au aratat ca acest tip de umplere este daunator pentru oameni.
Simptomele intoxicatiei cu mercur
Expunerea la mercur poate avea consecinte grave asupra sanatatii. Pericolul nu este doar pentru persoanele care utilizeaza produse care contin mercur, ci si pentru familiile lor. Cand utilizati aceste produse, familia poate respira vapori de mercur sau poate fi expusa folosind lucruri precum prosoape sau lavete contaminate cu mercur. Unele persoane, inclusiv femeile insarcinate, sugarii si copiii mici, sunt deosebit de vulnerabile la toxicitatea mercurului. Bebelusii sunt deosebit de sensibili la daunele pe care mercurul le poate face sistemului nervos si dezvoltarii creierului. Nou-nascutii care sunt alaptati sunt vulnerabili, deoarece mercurul trece prin laptele matern. Expunerea la mercur poate produce:
- Leziuni cerebrale
- Leziuni renale
- Leziuni pulmonare
- Probleme cu sistemul digestiv
Mercurul poate avea efecte nocive inainte de aparitia simptomelor. Este important sa va adresati imediat medicului dumneavoastra daca credeti ca ati fost expus la mercur, indiferent de simptomele dumneavoastra. Cand apar simptome, acestea pot include:
- Tremor
- Modificari ale vederii sau auzului
- Insomnie
- Slabiciune
- Tulburari de memorie
- Durere de cap
- Greata
- Varsaturi
- Diaree
- Cresterea tensiunii arteriale sau a ritmului cardiac
- Iritarea ochilor
- Iritabilitate
- Nervozitate
- Probleme de respiratie
- Durere in gura
- Dureri abdominale
- Febra sau frisoane
Daunele cauzate de trecerea mercurului de la mama la fat pot include:
- Leziuni cerebrale
- Dizabilitatii intelectuale
- Lipsa coordonarii
- Orbire
- Convulsii
Efectele clinice ale otravirii cu mercur depind de forma si, in unele cazuri, de calea de administrare. In general, sistemele neurologice, gastro-intestinale si renale sunt predominant afectate. Simptomele acute dupa inhalarea vaporilor elementali de mercur includ dificultati de respiratie, febra / frisoane, tuse, greata, varsaturi, diaree, gust metalic, dureri de cap, slabiciune si vedere incetosata.
In cazuri severe, pacientii pot dezvolta leziuni pulmonare acute si tulburari respiratorii severe cu hipoxemie. Dupa metabolizarea mercurului elementar ingerat sau injectat in saruri anorganice, pacientii pot dezvolta, de asemenea, semne de toxicitate, inclusiv tremor si insuficienta renala, de obicei din necroza tubulara acuta. Aspiratia de mercur metalic este adesea asociata cu afectarea pulmonara.
Sarurile anorganice de mercur sunt caustice, iar un aport acut produce gastroenterita hemoragica severa cu durere abdominala, adesea asociata cu gustul metalic. Pacientii pot prezenta senzatie de arsura in gura, leziuni dentare si salivare excesiva. Leziunile renale acute rezulta atat din toxicitatea directa a ionilor de mercur, cat si din scaderea perfuziei renale cauzata de soc, insa pacientii pot avea, de asemenea, sindrom nefrotic.
Semnele de toxicitate neurologica cronica includ tremor, cefalee, senzatie de oboseala, depresie si dificultati de concentrare. Modificarile comportamentale includ timiditatea, labilitatea emotionala, iritabilitatea, insomnia si delirul. Un simptom caracteristic asociat cu toxicitatea cu mercurs sunt sunt paresteziile orofaciale. In cazuri severe, pacientii pot dezvolta ataxie, rigiditate musculara si spasticitate, orbire, deficite auditive si dementa.
Intoxicatia subacuta sau cronica, care este mai frecventa, afecteaza sistemul nervos central in toate cazurile. Hg metalic si derivatele si ariile sale anorganice se comporta similar. Tabloul clinic, care apare pe parcursul mai multor saptamani, luni sau ani, se caracterizeaza printr-un tremur involuntar al membrelor si limbii, care creste odata cu miscarile voluntare si dispare in timpul somnului. Este insotit de modificari comportamentale si de dispozitie (anxietate, iritabilitate, depresie), si modificari ale mucoasei (stomatita si gingivita cu pierderea dintilor). Alte simptome neurologice includ polineuropatia mixta, anosmia, constrictia campului vizual si ataxia. Intoxicatia cronica se termina cu modificari renale variind de la proteinurie la sindromul nefrotic.
Tratament pentru intoxicatia cu mercur
Nu exista un tratament standard pentru intoxicatia cu mercur, insa acesta depinde de severitatea cazului. Initial, se recomanda eliminarea si/sau evitarea expunerii la mercur, inclusiv eliminarea din alimentatie a fructelor de mare sau a pestilor care contin acest metal. In ceea ce priveste intoxicatia cu mercur de la locul de munca, se recomanda schimbarea mediului, iar ulterior se vor aplica masuri de siguranta ce vizeaza respectivul mediu de lucru.
Formele severe necesita un tratament cu agenti chelanti, care implica plasarea unui agent chimic sau chelator in sange. Aceste substante se combina cu mercurul pentru a-l elimina din organism. Agentii pot fi administrati sub forma de tablete sau prin injectie. De asemenea, medicul poate indica inducerea varsaturilor si lavaj gastric.
Cat de periculoasa este intoxicatia cu cadmiu. Asemanari intre cadmiu si mercur
Cadmiul este un metal greu prezent in atmosfera ca urmare a proceselor naturale, cum ar fi emisiile vulcanice sau eroziunea rocilor si mineralelor, precum si in aplicatiile industriale in metalurgie, arderea combustibililor fosili, incinerarea deseurilor organice, fabricarea pigmentilor.
In apa si aer, formele solubile de cadmiu sunt cele mai mobile, in timp ce in sol este mult mai putin mobil si poate aparea intr-o maniera solubila si insolubila, formand complexe cu constituenti ai solului, atat cu caracter organic, cat si anorganic. In acest fel, acest metal poate contamina culturile agricole si se poate acumula in animalele terestre si marine. Organismele, cum ar fi crustaceele si ciupercile, sunt acumulatoare naturale de cadmiu. Prin urmare, in ultima veriga a lantului alimentar, oamenii sunt expusi la acest metal atunci cand mananca legume si carne provenita de la animale terestre si acvatice care contin cadmiu.
De asemenea, se gaseste in urmatoarele produse: baterii, acoperiri metalice, materiale plastice, anumite aliaje de metale, ingrasamant, tigari. Toxicitatea cadmiului apare atunci cand o persoana inhaleaza niveluri ridicate de cadmiu in aer sau consuma alimente sau bauturi care contin niveluri ridicate de cadmiu. Cadmiul este un metal natural care se gaseste de obicei in mediu ca un mineral combinat cu alte elemente (de exemplu, oxigen, clor, sulf). Expunerea la cadmiu, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung, poate duce la probleme grave de sanatate. Daca banuiti ca ati fost expus la cadmiu, contactati imediat medicul.
Bibligrafie:
Adams PD, Afonine PV, Bunkoczi G, Chen VB, Davis IW, Echols N, Headd JJ, Hung LW, Kapral GJ, Grosse-Kunstleve RW, McCoy AJ, Moriarty NW, Oeffner R, Read RJ, Richardson DC, Richardson JS, Terwilliger TC, Zwart PH. PHENIX: a comprehensive Python-based system for macromolecular structure solution. Acta Crystallogr D Biol Crystallogr. 2010;
Amatsu S, Sugawara Y, Matsumura T, Kitadokoro K, Fujinaga Y. Crystal structure of Clostridium botulinum whole hemagglutinin reveals a huge triskelion-shaped molecular 2013;
Arndt JW, Gu J, Jaroszewski L, Schwarzenbacher R, Hanson MA, Lebeda FJ, Stevens RC. The structure of the neurotoxin-associated protein HA33/A from Clostridium botulinum suggests a reoccurring beta-trefoil fold in the progenitor toxin complex. J Mol Biol. 2005;
Arnon SS, Schechter R, Inglesby TV, Henderson DA, Bartlett JG, Ascher MS, Eitzen E, Fine AD, Hauer J, Layton M, Lillibridge S, Osterholm MT, O'Toole T, Parker G, Perl TM, Russell PK, Swerdlow DL, Tonat K. Botulinum toxin as a biological weapon: medical and public health management. JAMA. 2001;
Barthelson R, Mobasseri A, Zopf D, Simon P. Adherence of Streptococcus pneumoniae to respiratory epithelial cells is inhibited by sialylated oligosaccharides. Infect Immun. 1998;