Marul Lupului: Cum recunosti planta, beneficii, contraindicatii de consum
Marul lupului este o planta medicinala care creste la marginea padurilor, prin tufarisuri, de-a lungul cailor ferate, in zone de campie, dar si de deal. Aceasta este o planta perena, foarte rezistenta, care se regenereaza extrem de repede. Marul lupului este o planta medicinala care are proprietati antiparazitare, antispasmodice, antiinflamatorii si digestive. Este utilizata in diverse forme, precum infuzii, tincturi sau capsule, si poate fi benefica pentru tratarea problemelor digestive, inclusiv a durerilor abdominale, a flatulentei si a diareei. De asemenea, poate fi folosita ca tratament complementar in caz de anorexie, insomnie si infectii cu viermi intestinali.
Caracteristici generale ale plantei marului lupului
Apare sunt forma unui rizom cilindric scurt din care pornesc radacinile. Are o tulpina tare si noduroasa. Frunzele sunt usor rotunjite iar sunt mici si galbene cu un miros neplacut. Infloreste incepand din mai si pana toamna. Semintele sunt triunghiulare turtite, de culoare castaniu-brun. Rizomul plantei se recolteaza toamna pe sfarsitul perioadei de vegetatie iar partile aeriene se recolteaza in timpul infloritului. Acestea se usuca in incaperi racoroase.
Compusi chimici si proprietati terapeutice
Marul lupului contine o cantitate mare de acid aristolochic, dar si tanin, alantoina, colina, principii amare si acizi esentiali. Atat floarea, cat si radacina plantei are actiune antibiotica, antitumorala, antiinfectioasa, antibacteriana, antifungica, antiinflamatoare si antispasmodica.
Acidul aristolochic ajuta la stimularea sistemului imunitar si are un efect puternic in vindecarea ranilor canceroase, tumorilor si leziunilor infectate. Acesta se remarca si prin proprietatile sale antitumorale, sustine imunitatea celulara si buna functionare a celulelor. Datorita continutului de alantoina se explica gradul inalt de eficienta in tratamentul starilor septice, a arsurilor si plagilor greu vindecabile.
Marul lupului - Mod de utilizare
Marul lupului se foloseste atat intern, cat si extern si are nenumarate beneficii pentru sanatate. Preparatele cu plante se aplica extern in tratamentul ranilor si sangerarilor hemoroidale. Ajuta in mod eficient la colectarea si eliminarea infectiilor si vindeca ranilor in scurt timp. Se poate utiliza si in tratamentul ranilor postoperatorii, leziuni cronice, rani care nu se vindeca, abcese, eczeme infectate, gangrene, vaginite, trichomoniaze, prurit vaginal, candidoze, fibrom uterin, chisturi mamare si infectii mamare.
Marul lupului se mai utilizeaza si in tratamentul eczemelor, dermatozelor, taieturilor, arsurilor, cicatricilor postoperatorii, regenerarea tesutului epitelial, amigdalite, hemoroizi externi, varice, ulcer varicos, rani infectate ale degetelor, fisuri anale, inflamatii, dureri sau hemoragii hemoroidale. Este un bun adjuvant in caz de cancer, cancer al cavitatii bucale, leziuni canceroase, cancer de piele al buzei si gatului, cancer de colon, cancer rectal, adenom de prostata sau cancer genital. Intern se foloseste sub forma de ceai sau macerat. In trecut, o alta utilizare obisnuita a plantei era de a stimula travaliul si a ajuta la nastere. De asemenea, dupa nastere, planta era utilizata pentru a preveni infectiile uterine.
Mod de administrare
Marul lupului se foloseste sub o larga varietate de forme, atat intern cat si extern. Din aceasta planta se poate face macerat, decoct, pasta, tinctura si multe altele. Pentru macerat se foloseste o lingura de marul lupului pudra si 500 ml apa calda in care se lasa sa actioneze peste noapte. Dimineata se strecoara maceratul si se pun plantele se pun la fiert cu 500 ml apa, pana cand lichidul scade la jumatate. Se lasa la racit si se filtreaza.
Ulterior se amesteca maceratul cu produsul obtinut. Pentru decoct se adauga o mana plina cu planta in 6 litri de apa pana cand scade lichidul la jumatate si se foloseste pentru comprese externe. Din aceasta planta se poate face si o pasta pentru cataplasma astfel: se marunteste bine si se amesteca cu 2 sau mai multe linguri de apa, pana se obtine o pasta.
Tinctura pentru comprese se face astfel: se umple o jumatate de sticla cu pulbere de marul-lupului iar separat se prepara o solutie alcoolica. Se lasa la macerat timp de 14 zile, dupa care se filtreaza si se preseaza plantele. Tinctura de marul-lupului nu se utilizeaza decat pentru uz extern.
Pentru gel se procedeaza astfel: se iau 6 lingurite de tinctura si se lasa sa se evapore, pana cand scade aproape jumatate. Se obtin 2 lingurite de extract mai gros si unsuros cu miros puternic apoi se adauga o substanta grasa, se amesteca bine si se pastreaza la rece. Infuzia se face din partea aeriana si se foloseste pentru comprese. Se adauga 5g planta la 300 ml apa si se lasa la fiert pentru 5-10 minute.
Posibile efecte secundare
Daca este folosit intern in doze excesive, pot aparea reactii adverse datorita acidului aristolochic care activeaza celulele canceroase din organism si afecteaza rinichii, vezica urinara si tubul digestiv. Se interzice folosirea preparatelor de marul lupului pentru uz intern, iar cele pentru uz extern se administreaza doar la indemnul medicului.
Combinatii cu marul-lupului
Marul lupului se foloseste ca cicatrizant in combinatie cu preparate de Echinaceea. Amestecat cu o lingurita de tataneasca este foarte eficient pentru cancerul esofagian si al limbii pentru a face gargara. Un amestec de pulbere de marul-lupului si radacina de tataneasca este benefic in caz de tumori si leziuni canceroase. Pentru hemoroizi se fac clisme cu o lingura de marul-lupului, o lingura radacina de tataneasa si o lingura de galbenele.
Contraindicatii si precautii
Planta se foloseste dar la recomandarea medicului, avand in vedere ca vorbim despre o planta toxica. Intoxicarea cu aceasta planta duce la aparitia simptomelor precum: scaderea poftei de mancare, constipatie, inflamatii renale.
In aceste situatii se recomanda spalaturile stomacale si folosirea carbunelui activ. Fructele de marului lupului nu se utilizeaza in cazul deficientei splenice, diaree sau raceala, dar nici atunci cand apar deficiente de respiratie si tuse. Partile aeriene ale plantei, in special rizomul, radacinile si seminţele sunt toxice. Daca se depaseste doza recomandata pot aparea intoxicatii grave, care pot duce si la inflamatii renale si tulburari circulatorii.
In cazurile extrem de grave, intoxicatia poate produce tahicardie, convulsii, hemoragii capilare, menoragie, nefrită hemoragica, gastroenterita si degenerarea grasa a ficatului, scaderea limfocitelor precum si moartea prin insuficienta respiratorie.
Cum recunosti Limba Mielului, o floare compusa ca si Marul Lupului. Ce beneficii are
Planta Limba Mielului este o specie erbacee care prospera in zone insorite. Este adaptabila la diferite conditii climatice si soluri, fiind des intalnita pe drumuri, campuri si gradini. Cu o tulpina inalta, Limba Mielului are flori de un albastru sau roz stralucitor, cu petale in forma de stea. Aceasta planta este bogata in minerale precum potasiu, calciu, fier, cupru si are proprietati antiinflamatoare puternice.
In plus, Limba Mielului contine un spectru larg de vitamine, incluzand A, complexul B, vitamina C, Omega 6 si antioxidanti si anticoagulanti. Florile sunt adesea utilizate ca condiment, dar totodata se pot folosi tulpinile, semintele si radacinile pentru tratamente terapeutice. Perioada de inflorire a acestei plante este intre mai si septembrie, iar recoltarea partilor aeriene se face in luna iunie, cand planta este mai bogata in substante active. Limba Mielului este recomandata ca tonic nervos, avand un efect calmant asupra sistemului nervos central.
Aceasta planta se remarca printr-o larga diversitate de proprietati avand in vedere ca este benefica pentru o multime afectiuni. Este foarte cunoscuta pentru actiunea: antiinflamatoare, expectoranta, diuretica, antioxidanta, sudorifica, anticoagulanta, secretoare si tonica. Se recomanda pentru ameliorarea stresului, a racelii, reduce febra, este un bun expectorant si este foarte benefica in cazul bronsitelor si a amigdalitei. Planta este folosita deseori ca un tonic nervos, avand in vedere ca ajuta la relaxarea centrilor nervosi. Preparatele cu aceasta planta sunt utilizate in tratarea artritei si pentru reglarea tensiunii, dar si pentru ameliorarea durerilor menstruale.
Tot ce vrei sa stii despre Floarea Limba Mielului
Bibliografie:
Abu-Bakar M, 1992. Cordia curassavica: successful biological control of a noxious weed in Malaysia. MAPPS Newsletter;
Alzugaray D, Alzugaray C, eds, 1984. Enciclopedia de las plantas que curan. Sao Paulo, Brasil;
Amela Garcia MT, Almasia N, Gallo L, 2000. Éxito reproductivo de Pasiflora foetida (Passifloraceae) en cultivo;
Amela Garcia MT, Hoc PS, 1998. BiologÃa floral de Pasiflora foetida (Passifloraceae);