Ce este si cum se trateaza subtierea si deformarea progresiva a corneei
CHERATOCONUSUL este o afectiune oculara progresiva si noninflamatorie care afecteaza corneea, suprafata exterioara a ochiului care acopera pupila si irisul. In mod normal, corneea are o forma sferica, insa in cazul keratoconusului, corneea devine subtire si se ingroasa in centrul sau, luand forma de con sau de dom. Aceasta schimbare in forma duce la distorsiuni vizuale si la reducerea acuitatii vizuale. In cazul keratoconusului, corneea devine subtire si curbata, ceea ce duce la formarea unui con sau dom pe suprafata ochiului. Aceasta modificare afecteaza modul in care lumina intra in ochi si se focalizeaza pe retina, rezultand o vedere distorsionata.
Simptome specifice CHERATOCONUSULUI
Simptomele CHERATOCONUSULUI pot varia, dar cele mai frecvente includ vedere neclara, halouri in jurul luminilor, distorsiuni ale obiectelor si sensibilitate crescuta la lumina (fotofobie). Keratoconusul se manifesta prin modificarea formei corneei, care devine subtire si se ingroasa in centrul sau, luand forma de con sau de dom. Aceasta modificare a formei corneei duce la distorsiuni vizuale si la reducerea acuitatii vizuale. Simptomele keratoconusului pot varia de la o persoana la alta si pot progresa treptat in timp. Printre principalele manifestari ale keratoconusului se numara:
Vedere neclara: Pacientii cu CHERATOCONUS pot prezenta o vedere neclara, incetosata sau distorsionata. Acestia pot avea dificultati in a distinge detalii fine, cum ar fi literele pe o pagina de carte sau fetele oamenilor de la distanta.
Halouri in jurul luminilor: Un alt simptom comun este aparitia halourilor sau aureolelor colorate in jurul luminilor, mai ales in timpul noptii sau in conditii de iluminare scazuta.
Sensibilitate crescuta la lumina (fotofobie): Multi pacienti cu keratoconus pot experimenta o sensibilitate crescuta la lumina, ceea ce inseamna ca sunt mai sensibili la lumina puternica si pot simti disconfort in conditii de iluminare intensa.
Vedere dubla (diplopie): Uneori, CHERATOCONUSUL poate provoca vedere dubla, ceea ce inseamna ca un obiect poate fi perceput ca fiind dublu sau intunecat.
Irizari: In unele cazuri, pacientii pot vedea irizari, adica culori colorate care apar atunci cand privim obiecte luminoase.
Simptomele CHERATOCONUSULUI pot fi usoare la inceput, dar pot deveni mai pronuntate pe masura ce afectiunea progreseaza. CHERATOCONUSUL este o afectiune progresiva, adica forma corneei se poate schimba treptat in timp, afectand din ce in ce mai mult vederea. Progresul keratoconusului poate varia de la o persoana la alta si depinde de mai multi factori, inclusiv varsta la care a fost diagnosticata afectiunea si modul in care aceasta este gestionata si tratata. De obicei, keratoconusul progreseaza lent intr-un interval de cativa ani sau chiar decenii. In general, progresul poate fi impartit in trei stadii:
Stadiul incipient: In stadiul initial al CHERATOCONUSULUI, modificarea corneei este usoara, iar simptomele pot fi minime sau inexistente. Pacientii pot avea o vedere usor distorsionata, dar pot fi inca corectati cu ochelari sau lentile de contact traditionale.
Stadiul intermediar: Pe masura ce CHERATOCONUSUL avanseaza, forma conica a corneei devine mai pronuntata, ceea ce poate duce la o vedere mai incetosata si distorsionata. In acest stadiu, pacientii pot gasi dificultati in a se concentra la distante mari si pot prezenta sensibilitate crescuta la lumina.
Stadiul avansat: In stadiul avansat al keratoconusului, corneea poate deveni foarte subtire si ingrosata, afectand semnificativ vederea. Pacientii pot avea probleme in realizarea sarcinilor zilnice obisnuite, cum ar fi conducerea si citirea, chiar si cu corectia cu lentile de contact sau ochelari specializati.
Este important sa se monitorizeze in mod regulat progresul CHERATOCONUSULUI prin vizite periodice la oftalmolog si sa se ia masuri adecvate pentru a gestiona si a trata afectiunea in functie de stadiul in care se afla. Tratamentele disponibile, cum ar fi cross-linkingul cornean si implantarea de inele corneene, pot contribui la incetinirea sau stabilizarea progresului keratoconusului si la mentinerea vederii cat mai buna posibil. Daca aveti keratoconus sau suspiciuni legate de aceasta afectiune, consultati un oftalmolog pentru o evaluare completa si un plan de tratament adecvat.
Asociere cu alte afectiuni
In unele cazuri, CHERATOCONUSUL poate fi asociat cu alte afectiuni oculare, cum ar fi degenerescenta maculara sau glaucomul. CHERATOCONUSUL poate fi asociat cu urmatoarele afectiuni sau factori:
Alergii oculare: Persoanele cu alergii oculare frecvente sau severe pot prezenta un risc mai mare de dezvoltare a CHERATOCONUSULUI.
Frecvente miopii si astigmatisme: Persoanele cu miopie sau astigmatism pronuntat pot avea un risc mai mare de a dezvolta CHERATOCONUS.
Iritatii oculare cronice: Orice conditie care cauzeaza iritatii sau frecvente traumatisme oculare poate creste riscul de CHERATOCONUS.
Frecvente frecvente de frecare a ochilor: Frecventele frecari puternice a ochilor, cum ar fi in cazul ticurilor sau a obiceiurilor repetitive, pot fi asociate cu CHERATOCONUS.
Istoric familial: Exista o tendinta de a se dezvolta keratoconus in familii cu istoric de afectiune.
Boli sistemice: Unele boli sistemice, cum ar fi sindromul Ehlers-Danlos si sindromul Marfan, pot fi asociate cu CHERATOCONUS.
Trebuie sa remarcam faptul ca nu toate persoanele cu keratoconus au si afectiunile mentionate mai sus, iar unii oameni pot dezvolta keratoconus fara sa aiba factori de risc specifici. Diagnosticul de CHERATOCONUS este stabilit de catre un oftalmolog printr-un examen ocular complet, care poate include topografia corneana si alte teste speciale.
Optiuni terapeutice pentru CHERATOCONUS
Exista mai multe optiuni de tratament disponibile pentru a gestiona keratoconusul si a imbunatati vederea:
Corectia cu ochelari sau lentile de contact: In stadiile incipiente sau usoare ale keratoconusului, pacientii pot beneficia de corectia cu ochelari sau lentile de contact speciale, cum ar fi lentilele de contact sclerale sau lentilele hibride, care pot ajuta la imbunatatirea acuitatii vizuale si a confortului.
Cross-linking cornean (CXL): Cross-linkingul cornean este un tratament non-chirurgical care implica aplicarea unei substante foto-sensibilizatoare (cum ar fi vitamina B2) pe cornee si expunerea acesteia la o sursa de lumina ultravioleta pentru a consolida si a intari tesuturile corneene slabite. Acest tratament are scopul de a incetini progresul keratoconusului si de a stabiliza corneea.
Inele corneene: Implantarea de inele corneene (inclusiv inelele Intacs) poate fi o optiune in unele cazuri de keratoconus, cu scopul de a remodela corneea si de a imbunatati acuitatea vizuala.
Lentile de contact personalizate: In cazurile mai avansate de keratoconus, cand corectia cu ochelari sau lentile de contact standard nu mai este suficienta, se pot utiliza lentile de contact personalizate sau hibride pentru a obtine o vedere mai buna.
Transplant de cornee (keratoplastie): In cazurile severe de keratoconus, in care tratamentele conservatoare nu mai sunt eficiente, transplantul de cornee poate fi considerat. Acesta implica inlocuirea corneei afectate cu o cornee sanatoasa de la un donator.
Consultati un oftalmolog pentru a stabili cea mai potrivita optiune de tratament in functie de stadiul si gravitatea afectiunii. Cu tratament adecvat si monitorizare regulata, majoritatea pacientilor cu keratoconus pot mentine o vedere buna si pot preveni progresul afectiunii.
Ce trebuie sa stii atunci cand cauti suplimente pentru sanatatea ochilor
Carotenoizii reprezinta o clasa complexa formata din peste 600 de substante, dintre care cele mai cunoscute sunt alfa şi beta carotenul, licopenul, luteina şi zeaxantina. Altfel spus, aceste substante sunt, de fapt, pigmenţii care dau culoare fructelor şi legumelor şi nu pot fi sintetizati de organism fara ajutor suplimentar. Importanţa betacarotenului se datoreaza faptului ca acest compus este convertit in pro-vitamina A in organism, vitamina care alaturi de vitaminele E şi C, ajuta la mentinerea sistemului imunitar, a vederii si a sanatatii in general. In plus, betacarotenul este deosebit de eficient in protejarea pielii de efectele daunatoare ale radiaţiilor ultraviolete.
Este recomandat in perioadele de lucru intens la calculator sau de vizionare prelungita la televizor, imbunatateste vederea la lumina scazuta si poate ajuta la pastrarea bronzului o perioada indelungata. Potrivit studiilor, peste 99% din populatia cu varste cuprinse intre 43 si 50 de ani poarta ochelari de citit. Fie ca vorbim de miopie sau hipermetropie, odata cu varsta ne pierdem capacitatea corecta de focalizare a lentilei ochiului (cristalinul) .
Ca idee, cristalinul reprezinta lentila naturala a ochiului, a carei functie este de a se concentra pe obiectul asupra caruia privim. De fiecare data cand iti muti privirea, cristalinul schimba focusul atat de rapid chiar fara ca tu sa-ti dai seama. Compara asta cu lentila foto a oricarui smartphone sau DSLR ca sa intelegi cat de performant e acest mecanism.
Dezvoltarea completa a ochiului are loc pana la implinirea varstei de 7 ani, atunci cand poate fi comparat din punct de vedere fizic cu ochiul adultului. Din acest motiv este foarte important tratamentul sindromului de „ochi lenes” (ambliopie) cat mai devreme cu putinta, deoarece sansele de recuperare in urma tratamentului sunt cu atat mai mari cu cat este diagnosticat mai devreme.
BIBLIOGRAFIE:
Suri, S., Passi, J. S., Goyat, J. Chia Seed (Salvia Hispanica L.) – A New Age Functional Food. 4th International Conference on Recent Innovations in Science Engineering and Management;
Koh AS, Pan A, Wang R, Odegaard AO, Pereira MA, Yuan JM, Koh WP. The association between dietary omega-3 fatty acids and cardiovascular death: the Singapore Chinese Health Study;
Albert CM, Oh K, Whang W, Manson JE, Chae CU, Stampfer MJ, Willett WC, Hu FB. Dietary α-linolenic acid intake and risk of sudden cardiac death and coronary heart disease. Circulation;
Lemaitre RN, King IB, Mozaffarian D, Kuller LH, Tracy RP, Siscovick DS. n− 3 Polyunsaturated fatty acids, fatal ischemic heart disease, and nonfatal myocardial infarction in older adults: the Cardiovascular Health Study. Am J Clin Nutr. 2003 Feb 1;
Souza Ferreira C, de Sousa Fomes LD, Espirito Santo da Silva G, Rosa G. Effect of chia seed (Salvia hispanica L.) consumption on cardiovascular risk factors in humans: a systematic review;
Nieman DC, Gillitt N, Jin F, Henson DA, Kennerly K, Shanely RA, Ore B, Su M, Schwartz S. Chia seed supplementation and disease risk factors in overweight women: a metabolomics investigation;