Anatomie: Tot ce ai nevoie sa stii despre muschiul trapez

Muschiul trapez este un muschi mare si plat ce se situeaza pe partea din spate a gatului si a cutiei toracice. Acesta are o forma triunghiulara iar fibrele sale sunt impartite in 3 parti, descendente superioare, medii si inferioare ascendente. Fiecare sectiune participa la o miscare diferita. Daca observati cu atentie ambele trapezoide din spate, veti vedea ca intre cele doua se formeaza configuratia unui diamant. Muschiul trapez provine din scara occipitala si din primele procese spinoase ale vertebrelor cervicale si toracice, avand puncte de insertie pe scapula, acromionul si clavicula. Conform locurilor de insertie acest muschi contribuie la mentinerea echilibrului centurii de umar si a coloanei cervicale. Este inervat de nervul accesoriu, nervul cervical si trapez.

Caracteristici principale ale muschiului trapez
Trapezul este un muschi superficial, fiind chiar cel mai superficial dintre toti muschii din zona. Este un muschi pereche, astfel ca exista un trapez stang si unul drept, situat simetric.

Acest mușchi este situat intre gat si spate si are două fete: una superficiala si una profunda.

Fata superficiala acopera partea din spate a trunchiului in partea superioara. Fata profunda acopera: muschiul levator scapulae, spleniul, semispinalul capului, spinosul, longisul, iliocostalele si inceputul muschiului latissimus dorsi. De asemenea, se pot distinge 3 margini: anterioara, mediala si inferioara.

Marginea anterioara este destul de groasa si acopera partea superioara si posterioara a claviculei. Aceasta joaca un rol important in modelarea umarului, facilitand ridicarea tegumentelor din zona. Bordura mediala reprezinta punctul de intalnire cu omologul sau, din partea opusa.

Fiind un muschi mare, a fost utilizat cu succes pentru operatii de reconstructie musculara in defecte la nivelul gatului si capului. Tehnica Mayer este utilizata pentru a transfera trapezul catre humerus, la pacientii cu paralizie a umarului din cauza leziunii plexului brahial.

Fibrele muschiului trapez si importanta acestora
Fibrele acestui muschi provin de la scara occipitala, ligamentul gatului si procesele spinoase ale vertebrelor cervicale si toracice. Acestea sunt de 3 tipuri: superioare, mijlocii si inferioare.

Fibrele superioare provin din partea superioara si mediala a capului, fibrele mijlocii provin din procesele spinoase ale vertebrelor ce sunt legate de ligamentele lor interspinoase iar fibrele inferioare continua in alte procese spinoase si ligamente interspinoase, de la vertebrele T4 la T12.

Fibrele musculare ale partii superioare a trapezului sunt dispuse intr-o directie descendenta si oblica, fiind atașate de marginea posterioara si superioara a claviculei. Fibrele porțiunii din mijloc sunt dispuse transversal si sunt inserate in acromion si partea superioara a coloanei vertebrale a omoplatului. Fibrele portiunii inferioare formeaza un triunghi cu fasciculele lor dispuse ascendent, acoperind portiunea mediana a coloanei vertebrale a scapulei.

Muschiul trapez – inervatie si irigare
Muschiul trapez este inervat de ramura externa a nervului cranian accesoriu. Acest nerv alimenteaza trapezul si muschiul sternocleidomastoidian.

Nervul accesoriu are o functie pur motorie iar deteriorarea acestui nerv determina o limitare severa a ridicarii umerilor si duc la aparitia dificultatii in miscarea capului.

Muschiul trapez este inervat si de plexul cervical in partea superioara, intampinand ramurile posterioare ale nervilor cervicali (C2, C3 si C4), si nervul accesoriu care are o functie sensibila. De asemenea, este profund inervat si de nervul trapez ce reprezinta o ramura terminala a nervului accesoriu, ce se introduce profund in partea inferioara a muschiului.

Ramura descendenta superficiala a arterei cervicale transversale stimuleaza trapezul medial si lateral. Trapezul este alimentat cu putin sange si de la ramura colaterala a arterei suprascapulare si ramura dorsala a arterelor intercostale posterioare.

Functiile muschilor trapez

Muschii trapez indeplinesc mai multe functii, astfel: functia bilaterala este de a intinde coloana vertebrala la nivel cervical si toracic iar functia musculara difera in functie de caracteristicile fibrelor sale. Asadar, contractia partii superioare, medii si inferioare a muschiului produce miscari diferite.

Fibrele superioare ridica clavicula si produc elevatia scapulei, actiune ce se desfasoara cand clavicula se rotește deasupra articulatiei sternoclaviculare. Astfel puteti sa miscati capul pe aceeasi parte a muschiului si sa il rotiti in partea opusa.

Fibrele medii participa la ridicarea scapulei alaturi de fibrele superioare, fiind cele mai active in timpul miscarii de aductie, desi aceasta miscare activeaza muschiul trapez in ansamblul sau. Fibrele medii alaturi fibrele inferioare, joaca rolul de stabilizatori ai pozitiei scapulei iar fibrele superioare cu alti mușchi, rotesc fosa glenoida în sus. Fibrele inferioare participa la depresiunea scapulara si la rotatia descendenta a cavitatii glenoide.

Simptome ale unor afectiuni care implica muschii trapezi

Puncte declansatoare miofasciale
Trapezul poate suferi contracturi ce produc puncte declansatoare miofasciale. Acestea cauzeaza deseori dureri de cap. Punctele de declansare apar datorita unor traume, cum ar fi sindromul de whiplash dupa un accident de masina sau din cauza supraincarcarii greutatii sau a presiunii, cum ar fi purtarea de pungi foarte grele aruncate peste umar.

Tensionarea muschiului trapez poate sa apara si din cauze posturale cum ar fi: o pozitie incorecta a coloanei vertebrale la birou sau in fata televizorului, dormitul pe spate cu doua perne sub cap. Orice pozitie inconfortabila poate duce la o crestere progresiva a tensiunii musculare.

Simptomele constau in dureri la nivelul gatului, durere de cap dar si unele limitari de mobilitate articulara, ce poarta denumirea de ”gat rigid” sau ”gat intepenit”. Tratamentul consta in sesiuni de fizioterapie, care elimina rigiditatea si permit recuperarea functionala maxima.

Leziunea musculara
Mușchiul trapez poate suferi leziuni musculare, chiar si rupturi musculare ce sunt deseori asociate cu simptome de durere acuta.

Tendinopatie ischemica
Tendinopatiile desemneaza toate patologiile care pot aparea in tendoane, cum sunt cele asociate cu muschiul trapez Acestea pot sa apara din cauze variate, cum ar fi genetica sau pozitiile neadecvate din timpul practicarii sportului. Cel mai des intalnita este tendinita o inflamatie a tendoanelor dar si torticolis (imposibilitatea de a roti gatul) datorita rupturii muschiului sau a ligamentelor acestuia.

Intrebari frecvente despre muschiul trapez

Ce functii indeplineste muschiul trapez?
Muschiul trapez indeplineste mai multe functii, inclusiv miscarea de ridicare a umarului, miscarea de rotatie a scapulei si miscarea de retragere a scapulei.

Cum pot sa imi intaresc muschiul trapez?
Exista multe exercitii pe care le poti face pentru a-ti intari muschiul trapez, cum ar fi tractiunile la bara, impingerile cu greutati de la piept, impingerile laterale si ridicarile laterale.

Ce este sindromul trapezului?
Sindromul trapezului este o afectiune in care muschiul trapez devine tensionat sau inflamat, ceea ce poate duce la durere in partea superioara a spatelui, umarului sau gatului. Acest lucru poate fi cauzat de o varietate de factori, inclusiv pozitia incorecta a corpului, stresul sau suprasolicitarea muschiului trapez.

Ce este Tumoarea lui Abrikosov si cum afecteaza ea muschiul trapez

Cele mai multe semne ale acestei boli se gasesc in regiunea capului si gatului, iar limba are cea mai frecventa localizare in peste 58% dintre cazuri. Au fost, de asemenea, raportate manifestari ale bolii la nivelul pielii, esofagului, laringelui, stomacului, cailor biliare si tractului reproducator masculin si feminin.

In cazuri rare au fost raportate si alte locuri la nivelul capului si gatului, inclusiv orbita, laringe, glanda parotida si glanda periferica sau craniana. Tumoarea se prezinta de obicei ca un singur nodul mic, ferm, nedureros, in tesutul submucos, cu toate acestea, au fost raportate si leziuni multiple.

Epiteliul supraiacent prezinta frecvent modele histologice proliferative asociate sau nu cu modificari pseudoepiteliomatoase. Acest tipar epitelial poate fi inteles gresit in cazul carcinomului cu celule scuamoase, in principal in fragmente mici de tesut de la biopsia incizionala. Celulele tumorale sunt aranjate in benzi aglomerate de tesut conjunctiv izolat, ceea ce este caracteristica tipica a tesutului fibros dens. 

Tratamentul acestei boli este in esenta chirurgical si este de obicei ireversibil iar sansele ca boala sa poata recidiva este extrem de rara in aceste tumori benigne, sansele sunt de 1:10.000.000.

Cu toate acestea exista si o versiune de mioblastom care poate prezenta si o forma maligna. Cu toate acestea, distinctia dintre tumorile benigne si maligne este destul de dificila, deoarece exista o similitudine histologica izbitoare intre ambele si lipsa unor criterii de incredere care sa ofere o predictie a dezvoltarii tumorii este periculos de speculat.