Falangele sunt oasele degetele de la mana, in numar de cinci, numerotate lateromedial de la I la V. Fiecare deget are cate un nume: police, index, mediu, inelar si mic. In total sunt 14 falange, avand in vedere ca fiecare deget are trei, in afara de police care are numai doua. Falangele se simt cu usurinta la palpare.

Falanga proximala
Falanga proximala este un os lung ce are un corp, o baza si un cap. Corpul, turtit anteroposterior, are o fata anterioara si una dorsala. Baza prezinta o cavitate articulara pentru capul metacarpianului iar capul prezinta o trohlee pentru falanga mijlocie. Falangele proximale sunt oasele ce se afla in structura palmei.

Falanga mijlocie
Falanga mijlocie are de asemenea un corp, baza si cap. Corpul este asemanator cu cel al falangei proximale, insa este ceva mai scurt. Baza prezinta o cavitate de receptie pentru trohleea de pe capul falangei proximale iar capul prezinta o trohlee pentru falanga distala.

Falanga distala
Falanga distala contine la fel ca si cele 2 falange anterioare, un corp, baza si cap. Corpul este mai mic decat cea mijlocie insa baza asemanatoare cu aceasta. In capat, falanga distala se termina cu o tuberozitate dispusa ca o potcoava ce raspunde unghiei. Prin urmare, falangele distale sunt oasele din varful degetelor.

Falangele sunt oasele degetelor mainii sau piciorului, care au o lungime de pana la 4 sau 5 centimetri. Rolul lor principal este de a facilita miscarea degetelor. Orice deteriorare a acestora, poate duce la imposibilitatea folosirii mainii pentru miscarile de zi cu zi.

Care sunt cele mai comune afectiuni ale falangelor?

Cel mai des intalnite probleme la nivelul acestor oase sunt: entorsa, luxatia si fractura de falange.

Fractura
Fractura reprezinta pierderea continuitatii unui os, care poate sa apara sub forma unei fisuri dar si a unei rupturi mai grave. In cazurile mai simple este nevoie doar de o simpla imobilizare, insa in cele acute se necesita o interventie chirurgicala.

Entorsa
Entorsa este o leziune traumatica ce apare in urma unor intinderi bruste a ligamentelor. Fie ca este o entorsa mai usoara sau una foarte grava care presupune dezinsertia ligamentelor si uneori chiar si ruperea de os, aceasta impiedica utilizarea mainii si flexibilitate articulatiei.

Luxatia
Luxatia duce la pierderea de contact totala si permanenta intre doua suprafete articulare. Aceasta reprezinta o urgenta, deoarece trebuie limitate imediat riscurile vasculo-nervoase induse de deplasare.

Cauzele leziunilor falangelor
Practicarea sporturilor reprezinta cele mai frecvente cauze ale luxatiilor, entorselor sau fracturilor de deget. Studiile arata ca peste 50% dintre traumatismele din sport vizeaza degetele. Sporturile cu cele mai mari rate de leziuni ale mainilor sunt: fotbalul, gimnastica, baschetul si luptele. Alte cauze posibile ce pot duce la aparitia problemelor ce afecteaza integritatea falangelor pot fi:

extensia exagerata a degetului;
aplicarea unei lovituri puternice asupra varfurilor degetelor;
caderile;
existenta unor alte afectiuni de sanatate ce slabesc articulatiile si ligamentele.

Simptomele leziunilor de falange. Cele mai des intalnite simptome sunt:

dislocare completa sau partiala a degetului;
durere severa si umflare;
instalabilitatea degetului;
schimbarea culorii degetului;
invinetirea degetului;
incapacitatea de a misca pe deplin degetul afectat;
deformarea degetului.

Fracturile falangelor sunt destul de comune. In caz de fractura trebuie imobilizata mana sau uneori este nevoie chiar si de interventie chirurgicala, pentru a reda mobilitate normala a mainii si a asigura vindecarea corecta intr-un timp cat mai scurt. O astfel de fractura poate fi cauzata de o cazatura, rasucire, strivire si poate sa apara deseori la persoanele care practica activitati fizice care pun accent pe folosirea mainilor, cum sunt sporturile de contact. Cea mai frecventa fractura a mainii este fractura degetului mic, care survine de obicei la lovirea cu pumnul a unui obiect dur.

Se va examina atent mana afectata si degetele, urmarind simptomele descrise. Medicul urmareste sa vada daca pacientii se confrunta cu rigiditatea si limitarea capacitatii de miscare a degetelor. Daca apare si prezenta amortelii, acesta poate fi un semn de falange afectate nervos. Specialistul va evalua si tendoanele mainii, pentru a se asigura ca totul functioneaza si va cauta potentiale semne de instabilitate la nivelul incheieturilor din vecinatatea fracturii.

Pentru diagnosticarea fracturilor de falange trebuie sa se faca si o radiografie a mainii, prin care se observa gravitatea fracturii. De obicei, o fractura a oaselor mainii se poate remedia, fara sa fie nevoie de tratament chirurgical, daca degetele nu sunt deplasate. Tratamentul difera in functie de tipul si de localizarea fracturii, uneori fiind nevoie de purtarea unui gips, alteori de alte accesorii medicale de imobilizare, pentru o anumita perioada de timp. In cazul fracturilor mai grave este nevoie de o interventie chirurgicala, pentru realinierea fragmentelor de os rupte.

Operatiile se efectueaza cu anestezie locala pentru ca pacientii sa poata executa miscarile normale la nevoie pentru fixarea oaselor. Astfel, aveti certitudinea ca fragmentele nu se misca si tendoanele sunt intregi, fara sa fie nevoie de inserarea unor materiale metalice.

In 90% din cazuri, tratamentul este minim invaziv si se face cu asistenta artroscopica, cand e vorba de fracturi articulare. Inciziile la nivelul pielii sunt foarte mici iar recuperarea poate incepe dupa o zi de la intervenție In unele situatii, se insereaza materiale metalice pentru sustinerea oaselor pana la vindecare, iar dupa o perioada de maxim 3 saptamani acestea vor fi indepartate.

Intrebari frecvente despre falange

Ce sunt falangele?
Falangele sunt oasele care formeaza degetele mainii si piciorului. Acestea sunt alcatuite dintr-un sir de trei oase mici, numite falangele proximale, mijlocii si distale.

Cate falange are fiecare deget?
Fiecare deget are trei falange, cu exceptia degetului mare de la picior care are doar doua falange.

Care este functia falangelor?
Falangele ajuta la sustinerea si miscarea degetelor, permitand o varietate de miscari fine ale mainii si piciorului. Ele sunt de asemenea importante pentru apucarea obiectelor si pentru manipularea obiectelor mici.

Ce fel de leziuni pot afecta falangele?
Falangele pot fi afectate de o varietate de leziuni, cum ar fi fracturi, entorse, luxatii si artrita. Acestea pot fi cauzate de un traumatism direct asupra degetelor sau de uzura si deteriorarea progresiva a articulatiilor.

Ce sunt oasele carpiene si care e legatura cu degetele de la maini

Osul Carpian (ossa carpi sau ossa carpalia) formeaza legatura dintre antebratul oasele si oasele metacarpiene (ossa metacarpalia). Osul carpian la om este format din opt oase dispuse pe doua randuri. Randul proximal (aproape de corp) este compus, incepand din partea degetului mare, din scafoid os (Os scaphoideum), osul lunat (Os lunatum), osul triunghiular (Os triquetum) si osul de mazare (Os pisiforme). Oasele carpiene distale (departe de corp), de asemenea incepand de la degetul mare, sunt osul poligonal mai mare (Os trapezium), osul poligonal mai mic (Os trapezoideum), osul capitat (Os capitatum) si osul carligat (Os hamatum). 

Cele opt oase carpiene nu au cavitate in interiorul lor, spre deosebire de oasele lungi. Forma lor este in cea mai mare parte patrata sau dreptunghiulara, nu au ax osos, iar substanta osoasa este spongioasa. Extern, acestea sunt inconjurate de o tesut conjunctiv piele (periost) si cartilaj. Oasele individuale sunt conectate stabil intre ele cu ligamente, ceea ce nu permite o mobilitate prea mare. Vazute din lateral, oasele carpiene se curbeaza intr-un arc usor spre partea din spate a mainii.

Acest lucru creeaza tunelul carpian pe partea palmei, un fel de canelura osoasa. Aceasta structura osoasa este conectata proximal la raza, la fel ca si osul semilunar. Osul triunghiular isi primeste numele din forma sa triunghiulara. Este in legatura articulata cu osul de mazare, care este cel mai mic os al carpului. Este unul dintre oasele sesamoide si este atasat la un tendon muscular. Osul poligonal mare al randului distal formeaza articulatia degetului mare cu primul os metacarpal.

Osul mic poligonal este situat intre scafoid iar al doilea metacarpal. Cel mai mare os al carpului este osul capitat. Osul carligat isi primeste numele de la un carlig osos mic (hamulus) care indreapta spre palma si este palpabil prin piele. Ligamentul carpian transvers sau retinaculul flexorilor este inextensibil si poate actiona ca o banda compresiva pe nervul median.

Prin tunel trec mai multe tendoane care asigura miscarea (indoirea) degetelor si un nerv important al mainii – nervul median. Acesta asigura sensibilitatea pe fata a degetelor (degetul mare, aratator, mijlociu si jumatate din inelar). Cresterea volumului elementelor din tunel sau ingustarea tunelului din diferite cauze duce la o crestere a presiunii, care afecteaza structurile dinauntru. Nervul median este mai sensibil decat tendoanele, intra in ischemie si determina aparitia simptomelor tipice de tunel carpian.