Util: Cum sa faci fata caniculei, ce trebuie sa stii
Cand te confrunti cu temperaturi ridicate si canicula, organismul tau trece printr-o serie de modificari pentru a se adapta la conditiile de caldura. Respecta masuri care iti vor proteja sanatatea si care te vor ajuta sa faci fata mai usor temperaturilor toride. In timpul caniculei, aerul poate deveni mai uscat si mai poluat, ceea ce poate agrava problemele respiratorii existente sau poate provoca iritatii la nivelul cailor respiratorii.
Persoanele cu astm sau alte afectiuni respiratorii pot experimenta dificultati suplimentare in respiratie in timpul caniculei. Daca nu iei masuri pentru a te racori si a te hidrata adecvat in timpul caniculei, exista riscul de supraincalzire a corpului. Aceasta poate duce la simptome precum ameteli, slabiciune, dureri de cap, crampe musculare si, in cazuri extreme, insolatie sau epuizare prin caldura, care pot fi periculoase pentru sanatatea ta.
Ce efecte are canicula asupra organismului
Transpiratia este un mecanism important de racire a corpului in timpul caniculei. Cand temperatura corpului creste, glandele sudoripare se activeaza si produc transpiratie pentru a ajuta la racirea pielii prin evaporare. Acest proces ajuta la mentinerea temperaturii corpului in limitele normale. Cand transpiri, pierzi apa si electroliti din organism. In timpul caniculei, riscul de deshidratare creste, mai ales daca nu consumi suficiente lichide pentru a compensa pierderile de apa. Deshidratarea poate duce la simptome precum sete intensa, gura uscata, ameteli, oboseala si chiar probleme grave de sanatate, cum ar fi lesinul sau insuficienta renala.
Intr-o incercare de a elimina caldura din corp, vasele de sange se dilata, ceea ce ajuta la transferul de caldura de la nivelul pielii la mediul extern. Aceasta poate determina senzatia de roseata a pielii si poate contribui la scaderea tensiunii arteriale. Canicula poate pune o presiune suplimentara asupra sistemului cardiovascular.
Cand temperatura corpului creste, inima trebuie sa pompeze mai mult sange si sa-l directioneze catre suprafata pielii pentru a ajuta la racire. Acest efort suplimentar poate pune stres asupra inimii si a vaselor de sange, ceea ce poate fi problematic pentru persoanele cu afectiuni cardiace preexistente. Este important sa fii constient de aceste efecte si sa iei masuri preventive pentru a-ti proteja organismul in timpul caniculei. Asigura-te ca te hidratezi adecvat, cauti umbra si ramai in interior in timpul orelor de varf, si acorda atentie semnelor de suprasolicitare sau de supraincalzire a corpului.
Sfaturi pentru a suporta mai usor canicula
Pentru a face fata caniculei, tine cont de mai multe masuri pe care le poti lua pentru a te mentine racorit si in siguranta:
- Hidratare adecvata: Asigura-te ca bei suficiente lichide, in special apa, pe tot parcursul zilei. Evita consumul excesiv de bauturi alcoolice si cu continut ridicat de cofeina, deoarece acestea pot determina deshidratarea. Incearca sa ai mereu la indemana o sticla de apa si bea in mod regulat.
- Evita expunerea directa la soare: In timpul orelor de varf, cand soarele este cel mai puternic (de obicei intre orele 11:00 si 16:00), incearca sa stai in interior sau sa gasesti un loc umbros pentru a evita expunerea directa la razele solare.
- Poarta haine lejere si de culoare deschisa: Opteaza pentru haine confectionate din materiale usoare si respirabile, cum ar fi bumbacul, in culori deschise, care vor reflecta lumina soarelui si vor ajuta la mentinerea temperaturii corpului la un nivel mai confortabil.
- Foloseste protectie solara: Aplica crema cu factor de protectie solara pe piele expusa, pentru a preveni arsurile solare si alte efecte negative ale radiatiilor UV. Asigura-te ca folosesti o crema cu un factor de protectie ridicat si reaplica-o la intervale regulate.
- Racorirea corpului: Ia dusuri reci sau foloseste un prosop umed pentru a-ti racori corpul. Poti, de asemenea, sa utilizezi un ventilator sau un aparat de aer conditionat pentru a mentine temperatura ambientala la un nivel confortabil.
- Planifica-ti activitatile in mod inteligent: Incearca sa eviti activitatile fizice intense in timpul zilei si sa le programezi dimineata devreme sau seara tarziu, cand temperatura este mai scazuta. Daca trebuie sa te antrenezi sau sa faci exercitii fizice in timpul caniculei, asigura-te ca te hidratezi adecvat si acorda atentie semnelor de supraincalzire a corpului.
- Protejeaza-ti casa: Inchide ferestrele si jaluzelele in timpul zilei pentru a bloca intrarea caldurii in casa. Poti folosi ventilatoare sau aparate de aer conditionat pentru a mentine temperatura interioara confortabila.
- Acorda atentie speciala grupurilor vulnerabile: Persoanele in varsta, copiii mici si persoanele cu afectiuni medicale preexistente sunt mai susceptibile la efectele nocive ale caldurii extreme. Asigura-te ca aceste persoane sunt bine hidratate si ca au acces la un mediu racoros si sigur.
Fii atent la semnele de supraincalzire a corpului: Simptomele supraincalzirii pot include ameteli, greata, slabiciune, dureri de cap sau crampe musculare. Daca experimentezi aceste simptome, cauta un loc racoros, bea apa si, daca este necesar, solicita asistenta medicala.
Ce sa nu faci pe canicula
In timpul caniculei, sunt anumite lucruri pe care este mai bine sa le eviti pentru a-ti proteja sanatatea si a face fata temperaturilor ridicate.
- Evita expunerea prelungita la soare: In special in timpul orelor de varf, cand intensitatea razelor solare este cea mai ridicata, incearca sa stai in interior sau sa gasesti un loc umbros pentru a evita expunerea directa la soare. Expunerea prelungita la soare poate creste riscul de arsuri solare, deshidratare si supraincalzire a corpului.
- Nu sta in masina parcata expusa la soare: Temperaturile in interiorul unei masini parcate in soare pot creste rapid, devenind extrem de periculoase. Evita sa stai intr-o masina parcata expusa la soare si asigura-te ca ai aer conditionat sau ventilatie adecvata atunci cand conduci in timpul caniculei. Nu lasa copiii sau animalele de companie in masina!
- Nu ignora semnele de deshidratare: Canicula poate duce la deshidratare rapida, asa ca este important sa fii atent la semnele acestui lucru. Nu ignora simptomele precum sete intensa, gura uscata, urina inchisa la culoare, ameteli sau oboseala. Asigura-te ca bei suficiente lichide si ca recapeti lichidele pierdute prin transpiratie.
- Evita activitatile fizice intense in timpul zilei: In timpul caniculei, evita sa faci exercitii fizice intense sau sa depui efort fizic mare in timpul orelor de varf, cand temperatura este cea mai ridicata. Astfel de activitati pot suprasolicita organismul si pot creste riscul de supraincalzire si epuizare prin caldura.
- Nu consuma bauturi alcoolice in exces: Alcoolul poate contribui la deshidratare si poate afecta capacitatea organismului de a regla temperatura. In timpul caniculei, evita consumul excesiv de bauturi alcoolice si incearca sa te bazezi pe apa si alte lichide hidratante pentru a-ti mentine nivelul de hidratare.
- Nu ignora simptomele de supraincalzire ale corpului: Este important sa fii atent la semnele de supraincalzire a corpului, cum ar fi ameteli, slabiciune, dureri de cap, crampe musculare sau senzatie de greata. Daca experimentezi aceste simptome, cauta un loc racoros, bea apa si, daca este necesar, solicita asistenta medicala.
- Evita consumul excesiv de cofeina: Bauturile care contin cofeina, cum ar fi cafeaua sau bauturile energizante, pot avea efecte diuretice si pot contribui la deshidratare. In timpul caniculei, limiteaza consumul de cofeina si incearca sa te hidratezi cu apa si alte lichide sanatoase.
Ce sunt razele ultraviolete? Cum recunosti radiatiile ultraviolete?
Cand vorbim de razele ultraviolete ne gandim practic la efectele pe care le are lumina solara asupra pielii si asupra organismului. Radiatia ultravioleta (UV) este o forma de radiatie electromagnetica care provine de la soare si de la surse create de om, cum ar fi paturile de bronzare si tortele de sudura. Radiatia este emisia (transmiterea) de energie din orice sursa. Exista multe tipuri de radiatii, de la radiatii de foarte mare energie (de inalta frecventa) - cum ar fi razele X si razele gamma - pana la radiatii de foarte joasa energie (de frecventa joasa) - cum ar fi undele radio. Razele UV sunt la mijlocul acestui spectru. Au mai multa energie decat lumina vizibila, dar nu la fel de mult ca razele X.
Exista, de asemenea, diferite tipuri de raze UV, in functie de cantitatea de energie pe care o au. Razele UV cu energie mai mare sunt o forma de radiatie ionizanta. Aceasta inseamna ca au suficienta energie pentru a elimina un electron (ioniza) dintr-un atom sau o molecula. Radiatiile ionizante pot deteriora ADN-ul (genele) din celule, care, la randul lor, pot duce la cancer. Dar chiar si razele UV cu cea mai mare energie nu au suficienta energie pentru a patrunde adanc in corp, asa ca efectul lor principal este asupra pielii. Lumina soarelui este principala sursa de radiatie UV, chiar daca razele UV reprezinta doar o mica parte din razele solare. Diferite tipuri de raze UV ajung la sol in cantitati diferite. Aproximativ 95% din razele UV de la soare care ajung la sol sunt raze UVA, restul de 5% fiind raze UVB. Puterea razelor UV care ajung la sol depinde de o serie de factori, cum ar fi:
-
Momentul zilei: razele UV sunt cele mai puternice intre 10 si 16.
-
Sezonul anului: razele UV sunt mai puternice in lunile de primavara si vara. Acesta este un factor mai putin in apropierea ecuatorului.
-
Distanta de la ecuator (latitudine): expunerea la UV scade pe masura ce te indepartezi de ecuator.
-
Altitudine: mai multe raze UV ajung la sol la altitudini mai mari.
-
Nori: efectul norilor poate varia, dar ceea ce este important de stiut este ca razele UV pot ajunge la pamant, chiar si intr-o zi innorata.
-
Reflectarea suprafetelor: razele UV pot sari pe suprafete precum apa, nisipul, zapada, pavajul sau chiar iarba, ceea ce duce la o crestere a expunerii UV.
-
Continutul aerului: ozonul din atmosfera superioara, de exemplu, filtreaza unele radiatii UV.
Cantitatea de expunere la UV pe care o primeste o persoana depinde de puterea razelor, de durata de timp in care pielea este expusa si de daca pielea este protejata cu imbracaminte sau cu protectie solara.
Bibliografie:
Latha MS, Martis J, Shobha V, Sham Shinde R, Bangera S, Krishnankutty B, Bellary S, Varughese S, Rao P, Naveen Kumar BR. Sunscreening agents: a review. J Clin Aesthet Dermatol. 2013 Jan;
Lavker RM, Gerberick GF, Veres D, Irwin CJ, Kaidbey KH. Cumulative effects from repeated exposures to suberythemal doses of UVB and UVA in human skin. J Am Acad Dermatol. 1995 Jan;
Rhodes LE. Topical and systemic approaches for protection against solar radiation-induced skin damage. Clin Dermatol. 1998;
Heurung AR, Raju SI, Warshaw EM. Adverse reactions to sunscreen agents: epidemiology, responsible irritants and allergens, clinical characteristics, and management. Dermatitis. 2014;