Angiodisplazia colonica: De ce apare aceasta afectiune, cum se poate gestiona, tipuri de tratament
Angiodisplazia colonica reprezinta o problema vasculara a colonului caracterizata printr-o ingustare si fragilitate a vaselor sanguine, care poate duce la sangerari gastrointestinale sporadice. Aceasta este o afectiune non-maligna, mai frecvent intalnita la persoanele in varsta, si este asociata cu deteriorarea structurii vasculare, un proces similar cu cel observat in sindromul Osler-Weber-Rendu. Incidenta angiodisplaziei este de aproximativ 3% in randul persoanelor fara simptome de sangerare intestinala si creste la 5% pentru cei care prezinta semne cum ar fi sange in scaun, anemie sau sangerari active. Afecteaza egal barbatii si femeile, majoritatea cazurilor fiind diagnosticate dupa varsta de 50 de ani. Simptomele angiodisplaziei variaza in functie de severitatea si frecventa episoadelor hemoragice. Pacientii mai in varsta pot prezenta semne de slabiciune, anemie, oboseala si respiratie accelerata, in timp ce altii pot experimenta episoade hemoragice usoare sau severe, manifestate prin eliminarea de sange rosu prin rect, fara a fi insotite de durere.
In cazurile in care sangerarea colonica devine evidenta, este important sa se identifice sursa si volumul sangerarii. Aceasta necesita monitorizare medicala atenta, uneori chiar internarea in sectia de terapie intensiva. Diagnosticarea precisa se realizeaza de obicei prin angiografie sau colonoscopie, metode ce permit localizarea exacta a hemoragiei. Tratamentul angiodisplaziei poate varia, incluzand optiuni chirurgicale sau endoscopice pentru controlul sangerarilor. In aproximativ 80% din cazuri, sangerarile se opresc de la sine, insa situatiile severe necesita interventie medicala imediata pentru a preveni complicatii. Varsta inaintata este unul dintre acesti factori preponderenti, avand in vedere ca procesul natural de imbatranire predispune la diverse modificari fiziologice care pot influenta starea de sanatate. Localizarea afectarii pe colonul drept si cec indica o predispozitie specifica zonelor acestea ale corpului, care pot fi mai vulnerabile datorita caracteristicilor anatomice sau modificarilor degenerative. Acestea din urma pot include alterarea vaselor sanguine mici, un fenomen frecvent intalnit in randul persoanelor varstnice.
Ce cauzeaza aparitia acestei boli?
Oxigenarea insuficienta pe termen lung, cauzata de afectiuni cronice cum ar fi insuficienta cardiaca sau pulmonara, este un factor contributiv important. Aceasta poate compromite capacitatea organismului de a mentine functionalitatea optima a tesuturilor, intensificand riscul de complicatii.Persoanele care sufera de insuficienta renala si care necesita dializa, sau cele cu conditii genetice precum boala von Willebrand si deficientele de colagen, sunt supuse unui risc crescut. Acest lucru se datoreaza impactului pe care aceste conditii il au asupra coagularii sangelui si structurii vaselor sanguine. Pacientii care sufera de sclerodermie, o boala ce afecteaza in principal pielea si tesuturile conjunctive, pot experimenta complicatii similare datorita impactului bolii asupra vaselor de sange si a altor organe.Este esential sa se adopte o abordare multidisciplinara in diagnosticarea si tratamentul pacientilor cu risc, luand in considerare toti acesti factori care pot interactiona complex.
Simptomele bolii. Cum le recunosti
Angiodisplazia colonica poate varia de la cazuri asimptomatice la simptome evidente care necesita atentie medicala imediata. Printre cele mai comune manifestari se numara hemoragiile rectale nedureroase, care sunt de obicei cronice si recurente.
Pacientii pot suferi de anemie, resimtind simptome cum ar fi slabiciune si ameteli. Alte semne pot include tahipnee (respiratie accelerata) si hipotensiune arteriala. Un simptom distinctiv este prezenta melenelor — scaune de culoare foarte inchisa, aproape negre, si cu un miros caracteristic, datorita sangelui digerat. Studiile arata ca aproximativ 60% dintre pacienti prezinta melena, in timp ce 15% se confrunta cu hematochezie, adica prezenta sangelui rosu in scaun.
Diagnosticarea angioplaziei colonice
Pentru diagnosticarea angiodisplaziei colonica, medicii se bazeaza pe o serie de teste. Hemoleucograma este folosita frecvent pentru a detecta anemia. Testele de scaun, cum ar fi testul guaiac sau hemocultul, pot indica prezenta sangelui in scaun. Imagistica joaca un rol esential in localizarea surselor de sangerare. Angiografia mezenterica selectiva este o tehnica eficienta in detectarea pierderilor de sange semnificative (peste 0,5 ml/min). Radioscopia cu technetiu-99 poate detecta hemoragii minore, de pana la 0,1 ml/min.
Endoscopia ramane cel mai des utilizat test diagnostic. Aceasta permite vizualizarea directa a leziunilor, care pot aparea ca fiind plate sau usor proeminente si de culoare rosie, adesea inconjurate de un halou palid. Biopsia efectuata in timpul unei colonoscopii poate oferi detalii suplimentare prin examenul histologic al tesutului prelevat.
Tratament pentru angiodisplazia colonica
Abordarea conservatoare este recomandata in cazul pacientilor care sunt stabili din punct de vedere hemodinamic, deoarece exista o probabilitate mare ca sangerarea sa se opreasca de la sine. In situatii mai grave, cand starea pacientului se deterioreaza, se recurge adesea la metode interventionale precum endoscopia. Endoscopia joaca un rol important in oprirea activitatii hemoragice si implica diverse tehnici, printre care:
● Electrocauterizarea monopolara, desi eficienta, confrunta un risc semnificativ de reaparitie a sangerarii (50% din cazuri) si de perforatie a tesuturilor.
● Scleroterapia, utilizand sulfat tetradecil de sodiu, care poate duce la complicatii serioase precum perforatia, bacteriemia, emboliile si formarea de strictiuni.
● Coagularea cu laser (YAG-argon), o metoda avansata care permite tratamentul precis al leziunilor.
● Embolizarea selectiva mezenterica realizata prin angiografie si vasoconstrictia cu vasopresina sunt alte optiuni valoroase.
● Injectarea de coloranti locali (cum ar fi albastru de metilen sau indigo carmine) care ajuta in ghidarea endoscopiei pentru o acuratete crescuta.
Pentru cazurile in care metodele conservatoare si minim invazive nu sunt suficiente, se poate recurge la tratamentul chirurgical. Acesta include gastrectomia partiala sau totala, care desi efectiva, are o rata de recidiva a sangerarii de aproximativ 50% datorita formarii de noi leziuni. Hemicolectomia dreapta este preferata pentru tratarea angiodisplaziei colonice, cu toate ca aceasta vine cu o rata de mortalitate considerabila (10-50%). In ceea ce priveste tratamentul medicamentos al angiodisplaziei, utilizarea hormonilor precum estrogenul si progesteronul ramane controversata. Analogii de somatostatina, precum octreotidul, au demonstrat o eficacitate notabila in reducerea ratelor de sangerare intestinala, fiind adesea prima optiune terapeutica.
Bibliografie:
Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013;
Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;
Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;
